15,241 matches
-
înaintat, la 6 ianuarie, șefului diplomației engleze, lordul Granville, de către ministrul plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica 163. De la începutul documentului, autorul lui precizează că "de la ultima sesiune a Comisiei Europene a Dunării, Guvernul Austro-Ungar nu a încetat să insiste pe lângă cabinetele Europei în favoarea anteproiectului comitetului numit de Comisia Europaenă, comitet alcătuit din delegații Puterilor neriverane (sublinierea îi aparține lui Ion Ghica) și anume delegații Germaniei, Italiei și Austro-Ungariei"164. După ce explică, în continuare, în mod detaliat, toate insistențele și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ce această persistență din partea guvernului austro-ungar de a dori să exerseze o acțiune preponderentă asupra navigației Dunării, între Galați și Porțile de Fier, cu excluderea celorlalte puteri semnatare ale tratatelor de la Paris și Berlin, aceasta din partea unei puteri care a insistat atât de mult altă dată pentru libertatea navigației"166. După ce explica și argumenta în mod pertinent faptul că, din punct de vedere istoric, dar și al dreptului internațional, Austro-Ungaria nu are absolut nici un drept pe acel segment danubian unde nu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
favorabile decât dispozițiile proiectului inițial"183. Patru zile mai târziu, Odobescu îi telegrafia lui Stătescu: "Am susținut în fața d-lui Barrère vederile guvernului român privind natura Comisiei Mixte. El a răspuns la toate obiecțiile mele prin sfatul presant de a insista pe lângă guvernul meu ca acesta să intre fără întârziere pe o cale de conciliere pentru ca cauza noastră să nu ajungă a fi totalmente sacrificată... Aici cei mai buni prieteni ai noștri ne găsesc prea exigenți și declară că Franța nu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
britanic pe Dunărea de Jos prin intermediul Comisiei Europene, în care vedea un tampon în fața celor două puteri rivale, Rusia și Austro-Ungaria. Temându-se, prin urmare, ca vreunul dintre aceste două imperii să nu obțină o poziție privilegiată, Foreign Office a insistat, de fiecare dată, pentru consolidarea atribuțiilor și funcționării CED și în ultimul rând pentru prorogarea acestui organism internațional. În schimb, interesele coroanei britanice pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Brăila nu erau atât de mari în comparație cu acelea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
încredințată statelor riverane, "neputându-se avea încredere nelimitată în imparțialitatea și sinceritatea lor", ea căzând în sarcina exclusivă a Comisiei Mixte 230. În corespondența schimbată în cursul lunii ianuarie între Kálnoky și Granville, cel dintâi i-a solicitat ultimului să insiste la București pentru ca România să adere la proiectul Barrère înainte de conferința din capitala Marii Britanii (s.n.). Astfel, la 25 ianuarie (1883), ambasadorul Regatului Unit la Viena, Sir Henry Elliot, îi făcea cunoscută lordului Granville rugămintea autorităților austro-ungare de a-i trasa
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din capitala Marii Britanii (s.n.). Astfel, la 25 ianuarie (1883), ambasadorul Regatului Unit la Viena, Sir Henry Elliot, îi făcea cunoscută lordului Granville rugămintea autorităților austro-ungare de a-i trasa lui William Arthur White, plenipotențiarul Marii Britanii la București, instrucțiunea de a insista pe lângă cabinetul Brătianu de a adopta proiectul Barrère231. Lordul Granville, receptiv, patru zile mai târziu punea în practică solicitarea omologului său austro-ungar, expediindu-i lui White următoarea depeșă: "Vă rog faceți uz de de influența dvs. pe lângă Guvernul Român, recomandându
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la București, am primit muniție. M. M.: Da. Dar n-am ieșit din cazărmi. S. B.: Așa este, n-am ieșit din cazărmi. M. M.: Vedeți? Aici este diferența. Probabil că la Timișoara se încinsese treaba. S. B.: Știți de ce insist? Cine citește din afară spune: "Milea a spus să nu se dea muniție". Dar la București s-a dat muniție. M. M.: Probabil la Timișoara s-a-ncercat o acțiune de intimidare. S. B.: Era vorba că unitățile erau ieșite
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
identificat? S. B.: Da. Martorii au confirmat tot ce a spus acesta referitor la faptul că Milea a cerut o centură, el i-a dat-o pe a sa dar a vrut să-și păstreze pistolul, însă cel dintâi a insistat să-i dea centura cu tot cu pistol. Ulterior intrării sale în birou s-a auzit zgomotul de pistol descărcat. Iată ce se precizează în Raport: "Pentru ministrul armatei erau trei variante: a) A se retrage din clădirea C.C.-ului și a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
câteva zile! Dar mi-ați amintit de un fapt. Cum eram noi la Crolux, a venit un cetățean la mine și mi-a zis "Tovarășe, veniți să vă duc să arestați un securist". Întâi l-am respins, dar pentru că a insistat am luat pe cineva cu mine și m-am dus chiar pe strada Franklin, acolo unde sunt niște blocuri mai dichisite. Am intrat într-un bloc, am urcat, nu mai știu la ce etaj și, când să bat la ușă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
pe nas și expirație prelungită pe gură asociate cu pronunțarea prelungită a unor vocale. Exerciții de gimnastică fono-articulatorie cuprinde exerciții de gimnastică facială, gimnastică linguală, exerciții de pronunțare a fonemelor și exerciții de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari apar la pronunțarea consoanelor siflante s-z, fricative ș-j sau vibranta r și mai puțin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
inițiale, prin adăugarea altei vocale înaintea fonemului n, în cazurile de mai sus - a, u, i, cu care se fac câteva exerciții de pronunție: una, unu, iunie, după care se desparte cuvântul în silabe astfel: a-na, u-nu, i-ni, insistând ca subiectul să pronunțe silabisind până dispare vocala î parazitară. - Extinderea rezonanței nazale pe vocalele vecine este un defect care trebuie să fie combătut imediat prin articularea prelungă a vocalelor vecine în contextul pronunției pe litere. Într-un cuvînt nazalizat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pas cu pas după logoped, iar apoi în mod independent. Metoda analizei este dublată de sinteza fonetică a cuvântului care este exersat în propoziții de diverse complexități. Dacă nu s-a obținut articularea sau sonorizarea corectă a fonemului, nu se insistă din prima ședință, dat fiind dificultățile engramei articulatorii pentru această consoană. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului j - Desonorizarea lui j în ș poate fi corectată prin tehnica descrisă anterior, prin reantrenamentul pronunției consoanei z în timpul emisiei căreia se modifică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limităm numai la vibrațiile linguale. Dacă logopatul scoate limba lipind-o de buze sau obraji, cu ajutorul a două spatule, reintroducem limba în gură și o ridicăm sub arcade dentară superioară, apoi ținem depărtați obrajii de limbă și de arcadele dentare. Insistăm ca emisia aerului să fie energică, scurtă și să producă câteva vibrații. Deprinderea vibrațiilor linguale din vibrațiile laringiene Un alt procedeu de obținere a vibrațiilor linguale este deprinderea vibrațiilor laringiene. Se încearcă deprinderea emiterii continue și mai energice a vibrațiilor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu promptitudine pronunția defectuoasă. Se recomandă ca o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru a avea un feedback proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de articulare ale fonemului g În majoritatea cazurilor, sunetul g se deformează, dacă nu se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale în timpul pronunției. Tulburarea se corectează apelând la metoda „înapoi la cuvântul priomordial”. Logopatul reia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetului g. (22, 184, 228) - Deformarea fonemului g în sunetul h este cauzată de pierderea ocluziei la nivelul barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate fi abordată moda vestimentară. Așa cum voi arăta, în filozofie moda a fost consacrată dezbaterilor despre gust, istoria a relaționat-o cu evoluția manierelor și a claselor sociale, sociologia a insistat asupra mecanismelor de interacțiune socială și de diferențiere, iar semiologia a exemplificat-o prin noțiunea de cod. 1.7.1. Gustul Când tradiția filozofică europeană a secolului al XVIII-lea lansa dezbaterea asupra gustului (taste), principala preocupare teoretică consta în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gust" a fost dezvoltată foarte puțin în teoriile sociologice ale modei, în anul 1968 Herbert Blumer apelând la acest construct pentru a-și exemplifica teoria selecției colective. Totuși, așa cum voi arăta în capitolul al doilea, Herbert Blumer își particularizează teoria, insistând mai mult asupra mecanismelor de formare a gustului decât asupra originii conceptului. În aceeași perioadă, sociologia franceză combătea ideea filozofică a lui Immanuel Kant privind judecata de gust, arătând, prin cercetările lui Pierre Bourdieu (1979/ 1984, 6), că aprecierile indivizilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este gratuită, schimbare de dragul schimbării" (A.L. Kroeber, 1948, 137, apud J. Stoetzel, 1963, 245). Pe o poziție identică se vor situa, peste timp, definițiile susținătorilor interacționismului simbolic, insistând asupra faptului că moda se particularizează tocmai prin schimbare. Reflectând asupra acestui fenomen, sociologul american Herbert Blumer definea moda ca "un element în continuă schimbare prin care anumite forme se bucură de acceptarea temporară și de respect pentru ca apoi să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda ca fenomen colectiv respectiv moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv, prin predictibilitatea redusă a apariției acestora, prin adeziunea masivă a indivizilor la teribilismele modei și prin funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrările, în speranța obținerii recunoașterii internaționale. Irlandezii se bazau mai ales pe ajutorul SUA. Atunci cînd Dail-ul s-a întrunit pentru prima oară, mulțimea din jurul Primăriei din Dublin agită steaguri irlandeze și americane. Mulți irlandezi sperau că W. Wilson va insista pentru recunoașterea drepturilor unui popor mic cum era cel irlandez, după cum erau și cele din Europa Centrală și de Est pentru care președintele american a luptat la Conferința de Pace. Delegația irlandeză a fost extrem de dezamăgită de atitudinea Marilor Aliați
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
au dat teritoriile locuite de catolici, dar i s-a și luat o zonă din comitatul Donegal. Este greu de imaginat cum ar fi reacționat Michael Collins la o astfel de situație. În decembrie 1925, Dublinul a renunțat să mai insiste pentru obținerea rectificărilor teritoriale în schimbul anulării unor obligații financiare. Violențele din Irlanda de Nord și-au avut rădăcinile în acest partaj defectuos. IX Preistoria aderării Irlandei la Comunitatea Europeană De-a lungul celui de al Doilea Război Mondial, Irlanda a adoptat o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
referendumlui, în care 83 % din electorat a votat pentru aderarea la Comunitate. Oscilarea laburiștilor a continuat și odată cu ratificarea Actului Unic European, document negociat de coaliția formată din Fine Gael și Partidul Laburist. Un număr important de personalități laburiste au insistat că Actul Unic să fie susținut de simpatizanții laburiști în cadrul noului referendum necesar pentru ratificarea documentul de către Irlanda. În ciuda acestui apel, majoritatea membrilor de rînd ai partidului se opuneau documentului european. În final, conducerea laburista a lăsat la latitudinea fiecărui
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Pacientul trebuie să-și dea acceptul în scris pentru eventualele gesturi terapeutice, care vor fi decise în timpul examinării. De preferat, informarea pacientului trebuie să fie efectuată cu o zi înaintea intervenției. Pentru că multe dintre tratamente prevăzute sunt paliative, se va insista asupra beneficiilor, riscurilor procedurii, dar se vor discuta comparativ și celelalte metode de paliere [4]. PREGĂTIREA PRE-INTERVENȚIE Posibilele alergii la produsele iodate nu contraindică examinarea, deoarece produsul de contrast este introdus direct în duct. Eventualele reacții alergice sunt limitate la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
avere Spitalului „Sfânta Treime - Pașcanu“, așezat În palatul de vară al familiei de pe dealul Morilor de Vânt (unde se află și acum Spitalul de Ftiziologie). Evenimentul acesta a avut răsunet și la curtea domnitorului Grigore Ghica-Vodă, nepot al Profiriței, care insistase pe lângă mătușa sa pentru Dincă și, care sub influiența acestui fapt, grăbește dezrobirea rromilor pe care oricum intenționa s-o efectueze, astfel că la 27 noiembrie 1855 emite un ofis de dezrobire a rromilor de pe moșiile boierești (cu despăgubire), căci
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ale literaturii naționale, ci să pună în mișcare întreaga ființă sufletească a elevilor, să influențeze asupra dezvoltării personalității lor, să întăriască în ei conștiința vieții proprii a neamului nostru și să formeze temeiul întregii lor culturi.” (Papadopol, 1925: 15). Papadopol insistă asupra acestor aspecte ale scopului învățării limbii române suficient de mult, și revine câteodată chiar în cursul lucrării cu afirmații de sinteză, care reașează de fiecare dată problema în conștiința cititorului, cf.: „vorbirea și scrierea corectă - adevăratul scop al studiului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]