11,470 matches
-
înainte de vreme. După moartea Casandreî, el a păstrat foarte vie amintirea ei, chipul ei și o roagă să nu-i dispară și din închipuire: "Tu mi-ai murit o dată/ Să nu-mi mori de-a doua oară, înger de amor!" (Iubitei) E de mirare că tocmai în vara anului 1880 Harieta a fost trimisă la un pension din Cernăuți. Acolo i-a scris Veronica Micle, întrebînd-o: "Cum stai în privința banilor? pe cît timp ai plătit pensionul?" Tot acolo i-a scris
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
veșnicii uitări", ca să-i dea un semn că l-a dorit și dincolo de mormînt. Poezia Din noaptea, dimpreună cu altele, i-a dat-o lui Iosif Vulcan și a apărut în "Familia", la 22/24 februarie 1886232. Pentru a preciza iubitei moarte cînd să se ridice "din noaptea veșnicei uitări" și unde anume să se întîlnească cu ea, poetul a scris, tot atunci, poezia, care a rămas între postume, cu titlul Să fie sara-n asfințit: "Să fie sara-n asfințit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lei, drept onorar. De fapt, aceștia au fost primii bani pe oare i-a primit poetul, pentru lucrările sale literare 239. Printre aceste șapte poezii, s-a aflat și S-a dus amorul..., ultima din mulțimea de poezii inspirate de iubita de la Ipotești. În adevăr aceasta era ultima, după trecerea de douăzeci de ani de la moartea ei. Sunt destule semne că, în vremea aceea, membrii familiei Eminovici se zbăteau ca să repare greșeala făcută de Drogli, cu vînzarea silită a Ipoteștiului. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Românul", anul I, nr. 19, Botoșani, 15 iunie 1939. 31. IOAN SLAVICI, Pagini alese, București, Editura tineretului, 1959. 32. IDEM, Amintiri, București, 1924, pag. 91. 33. G. BOGDAN-DUICĂ, Primul amor al lui Eminescu, "Înfrățirea" nr. 726 din anul 1923; IDEM, Iubita din Ipotești, "Buletinul "Mihai Eminescu"" nr. 3 și 4 din 1930. 34. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, Mihai Eminescu, București, 1963, pag. 24. 35. GEORGE MUNTEANU, Un episod nelimpezit al biografiei eminesciene, în revista "Ateneu" anul VI (nr. 6), 1969 iunie, pag. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1935. 37. GH. TOMOZEI, Miradoniz Copilăria și tinerețea lui Eminescu, București, 1970. 38. AUGUSTIN Z. N. POP, Ipoteștiul lui Eminovici, în Contrib, documentare, pag. 13-104; IDEM, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu, în Noi contrib. documentare, pag. 50-97. 39. G. G. URSU, Iubita de la Ipotești prototipul creației eminesciene, "Limbă și literatură", vol. 9, București, 1965, pag. 161-169. 40. N. ZAHARIA, op. cit., pag. 269. 41. M. EMINESCU, Opere, vol. V., ediția PERPESSICIUS, pag. 273. 42. IDEM, ibidem, vol, IV, pag. 355. 43. IDEM, ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Teodor, T., 266 Buzescu, Gh., 239, 240, 259 C Cacoveanu, Ștefan, 22, 92, 162, 172 Cananău, familie, 33, 60, 63, 67, 68, 70, 72, 73, 94 Caragiale, Iorgu, 171 Caragiale, Ion, Luca, 171, 197, 226, 267, 268 Casandra, din Ipotești, iubita lui Eminescu, 23, 146, 147, 149, 150, 151, 165, 167, 168, 183, 184, 186, 187, 193, 202, 207, 208, 209, 210, 212, 218, 225, 227 Călinescu, G., 12, 14, 19, 21, 22, 40, 41, 81, 91, 113, 115, 142, 143
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
257, 258, 259, 261, 262, 263, 269, 274, 276,287, 288, 289, 290, 291 Iazul Loieștilor, 124, 178 Iazul lui Vasile Nechifor, 39 Iazul Meicii, 142 Ibrăileanu, G., 22, 181 Ichim, Traian, 38, 147, 150, 152 Ileana de la Baisa, presupusa iubită a lui Eminescu, 30, 36 Ileana de la Cucorăni, 28, 36, 38, 147, 150 Ileana de la Ipotești, presupusa iubită a lui Eminescu, 151, 183 Ionescu, Radu, poet, 148, 255 Ionescu, I. D., actor, 255 Iorga, Nicolae, 81, 212, 271 Iorgandopol, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iazul lui Vasile Nechifor, 39 Iazul Meicii, 142 Ibrăileanu, G., 22, 181 Ichim, Traian, 38, 147, 150, 152 Ileana de la Baisa, presupusa iubită a lui Eminescu, 30, 36 Ileana de la Cucorăni, 28, 36, 38, 147, 150 Ileana de la Ipotești, presupusa iubită a lui Eminescu, 151, 183 Ionescu, Radu, poet, 148, 255 Ionescu, I. D., actor, 255 Iorga, Nicolae, 81, 212, 271 Iorgandopol, Mihai, Dr., 243 Ipotești, 7, 8, 9, 10, 11, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 26, 27, 29, 30
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neclintit al locului lor de refugiu. A organizat rutina zilnică a Margueritei, dându-i acesteia posibilitatea de a face față intransigențelor vieții, ghidând-o prin banala ei logistică. De asemenea, Grace tolera bolile Madamei (poreclă pe care Yourcenar o încuraja). Iubita ei era o ipohondră de bună-credință, bolnavă curent, cu dureri de cap, suferind de febre și dureri. Momentele maxime de activitate maniacă erau de obicei urmate de stări de depresie. Toanele Margueritei erau cu duiumul. Grace Frick la Universitatea Yale
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
medita și scrie nestingherită. Nu că ar fi fost o pustnică sau o arcadiană, dar să trăiești la Paris sau în orice altă metropolă timp de mai mult de șase decenii ar fi fost de neconceput. Retragerea lui Yourcenar alături de iubita ei într-un loc înghețat și întrucâtva pustiu este o parte a succesului ei ca scriitor și explică într-un fel relația sa cu puternicii patriarhi din trecut și prezent Hadrian, Zenon, Piranesi, Thomas Mann, Mishima care de asemenea s-
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nenumărate ori, ca și cum ar fi turnat vechiul vin în sticle noi. Semna totul cu Yourcenar. Crayencour a dispărut. Cu excepția tatălui ei Michel care, deși îmbătrânea, era încă plin de viață, frecvent plecat în călătorii prin toată Europa, singur sau cu iubitele lui. De la el dobândise credința că prin călătorie se câștigă experiență, că experiența este mama înțelepciunii, iar înțelepciunea este substanța scrisului. În 1922, când nu avea nici 20 de ani, Michel a luat-o la Veneția, Milano și Verona, pentru
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aștepte ca o parte din aceste proiecte anterioare să fie terminate sau ca oamenii implicați să-și declare intențiile. Este dificil de consemnat mișcările ei precise în acești ani (1937-1939). Dar este clar că atât în calitate de scriitor cât și de iubită, Marguerite Yourcenar era în formare. Părți din viața Margueritei deveniseră mult mai integrate decât fuseseră cu zece ani în urmă, la moartea lui Michel. Mai era o afacere importantă care trebuia reglată: Fraigneau. Maniera lui Yourcenar de a lupta împotriva
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dar a negat rapid validitatea lor atunci când acele mituri aveau o legătură cu ea: mitul că fusese o fugară franțuzoaică, orfană de mamă, care se refugiase din Europa nazistă; că fusese victimizată pentru sexualitatea ei și fugise în America cu iubita ei lesbiană; și că se retrăsese pe o insulă aparent aridă cu această americancă servilă din Midwest. Petițiile ei făceau apel la bun-simț și verificarea informaților, dar nu au schimbat prea mult imaginea simbolică pe care ea începuse să o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
punct mort. Pe lângă asta, Grace era hotărâtă să-și termine traducerea Pietrei filozofale pe care o putea duce mai departe cu intermitențe, având în vedere starea ei de sănătate. Doar Grace va fi primul traducător al ambelor opere mari: omagiul iubitei pentru Madame (așa se referea încă la Marguerite când vorbea cu alții) în al cărei templu intelectual se închina. Premiile și decorațiile continuau să sosească, recompensă parțială pentru Yourcenar care nu mai putea călători în afara Americii. Grand Prix National des
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
privire, inflexiunea vocii, un gest etc. sunt rapid interpretate de către erotoman ca o dovadă a existenței unor semne certe de „dragoste” la adresa sa. În consecință, el se prinde tot mai mult în acest joc: scrie scrisori de dragoste, intersectează drumurile iubitei (sau ale iubitului), o/sau îl supraveghează, o/sau îl urmărește, sau face scandaluri publice când se simte frustrat. Uneori pot apărea chiar reacții de tip agresiv, care vizează înlăturarea violentă a presupusului rival. Se apreciază că „delirul erotoman” apare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Neoplasmului" (Pastel). Sau: " Timpul/ vine de pretutindeni și mă sufocă!/... De pretutindeni/ vine timpul și poate din epiderma mea stacojie, pătată" (Încercare asupra Cuvântului). Și încă: "Amurguri de scrum, aramă pe ape sfârșitul vacanței/ ca o tristețe a cărnii.../ Desigur, iubito, totul se duce, spiritul/ numai pulsează în limburi./ Nisipul, pulpele lungi, vișina coaptă a catifelei,/ stelele cufundate în paharele de gheață./ Luna boală feroce și grea peste chipuri)./ ne iubim cu disperare, cu teamă urlă câinii biciuiți/ în simțuri, marea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rafinată, devin supraponderale din cauza aluviunilor păsturoase și a combinațiilor stridente de teme dintre cele mai variate: "estetici transcendentare și definitive/ peste traficul rutier/ (sinistru să mai auzi și motoare în patru timpi)/ sertare pierdute volume rescrise prost/ lumea ca întâmplare iubitele necesare// nopțile și daimonii.../ proiecte pentru amăgirea stelei/ nevoia de a fi postmodern/ (se pune la nesperata glorie)// după moartea așteptată a tatălui/ zi fără zi poet mai trist ca simboliștii/ încă bun pentru alcoolicii anonimi// amenințând cu detașare/ lovitura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dacă Totul a fost viu, iată, acum nimic nu mai este viu, că o nouă pace va fi acum și un nou război aproape va fi"); bătaia în poartă a Omului cu lampa înnegurată, al cărui cântec "mi-a fost iubita în giulgiu o noapte" etc. etc. Un punct de maximă intensitate a percepției halucina(nt)e este propriul ritual sepulcral; strania dedublare postthanatică, amintind pe undeva de postuma eminesciană Ioan Vestimie sau de A treia resemnare a lui Márquez, păstrează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revenire la matca autoironiei care deține valențe taumaturgice verificate: "gata, azi spun o rugăciune,/ fac o piruetă, mă dau pe gheață,/ pornesc mașina de spălat, închid aragazul,/ îmi pârlesc sprâncenele cu bricheta,/ desenez un elefant pe o frunză,/ miros mâinile iubitei mele,/ gust din mâncarea pentru mâine,/ îmi dau singur foc la valiză". Este evidentă, în fine, conștiința manipulării resurselor livrești, bine asimilate în actualul volum. Spre deosebire de cărțile anterioare, livrescul nu sufocă totuși niciodată respirația lirică proprie, ci doar îi dictează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca inclusiv momentele de un erotism apăsător alunecând înspre lubric în straiele somptuoase ale unui act de venerare a femeii aproape sacrosanct: "Iubito, raiul tău cel strâmt/ Și-adânc și laic dintre fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni ulei sub prese,/ Fățarnic ceru-ntind pe mese/ Și din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sfârșesc cel mai adesea în elogiu al morții, în așa fel încât se poate vorbi, cu adevărat, de un amestec inextricabil de iubire și moarte în poemele lui Cezar Ivănescu: "Nu întâmplător, prin joc și dragoste, poetul își inițiază didactic iubita în tainele lui Thanatos. În clipele de desfătare erotică, el picură veninul extincției, îndrăgostiții beau dintr-un filtru ucigător. Dorința e devorată de spaima morții, candorile capătă frumuseți misterioase, decrepite" (Daniel Dimitriu). Chiar și în poemele în care senzualitatea este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unde participă la un bizar ritual nupțial, vegheat de șarpele Phylon (Taina a șaptezeci și cincea sau despre cripta de taină), pătrunde, "prin cosmicul praf, prin praful stelar, o, prin praful stelar/.../ în acest labirint al atlasului cosmic" sau, alături de iubită, devine umbră (intertextul eminescian este, și aici, evident) pentru a călători "în necunoscute sfere/ cu umbra-ncătușată în recile mistere" (Taina a cincizeci și patra sau despre călătoria printre sfere) etc. Sperând, de bună seamă, în salvarea de sine, dar și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mușcat, Editura Junimea, Iași, 2010; Șoaptele merelor mușcate, Editura Timpul, Iași, 2010; A douăsprezecea dimensiune, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2011; Solitudine, Editura Junimea, Iași, 2012; Călcâiul cu săgeată, Editura Timpul, Iași, 2012; O liniște... Cuvinte, Editura Timpul, Iași, 2012; Iubito, mai adu-mi un măr, Editura Timpul, Iași, 2013; Vorbește-mi, Editura Timpul, Iași, 2013. Premiul "Mihai Eminescu" la Salonul Internațional de Carte, Iași (2009). Pictorul-poet Doru Maximovici are o evoluție creatoare interesantă, îndatorată în primul rând încrederii oarbe în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mușcat, Editura Junimea, Iași, 2010; Șoaptele merelor mușcate, Editura Timpul, Iași, 2010; A douăsprezecea dimensiune, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2011; Solitudine, Editura Junimea, Iași, 2012; Călcâiul cu săgeată, Editura Timpul, Iași, 2012; O liniște... Cuvinte, Editura Timpul, Iași, 2012; Iubito, mai adu-mi un măr, Editura Timpul, Iași, 2013; Vorbește-mi, Editura Timpul, Iași, 2013. Toate, în felul lor, sunt niște "cărți-spectacol", sau cel puțin așa îi apar ele criticului de artă Valentin Ciucă, ale cărui prefețe calde, ușor reverențioase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]