12,006 matches
-
22.13 Amidon de porumb 1108.12 kg S 15.62.22.15 Amidon de cartofi 1108.13 kg S 15.62.22.19 Amidonuri (inclusiv de orez; manioc; arorut și măduvă de palmier de sago) (excl. cele de grâu, porumb și cartofi) 1108 [.14 + .19] kg S 15.62.22.30 Inulină 1108.20 kg S 15.62.22.50 Gluten de grâu (excl. glutenul de grâu preparat pentru a fi utilizat ca liant sau glazură sau decorație pentru industria
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și orezului 8; întrucât ar trebui să se precizeze că, în cazul în care conțin produse lactate, furajele combinate de la poziția 23.07 B trebuie rectificate în cazul fixării în avans a prelevării, pe de o parte în funcție de prețul-prag pentru porumb, iar pe de altă parte în funcție de prețul-prag pentru lapte praf degresat din ziua importului; întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 La art. 3 din Regulamentul (CEE
jrc262as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85397_a_86184]
-
07 B menționate în anexa A la Regulamentul nr. 120767/CEE, rectificarea se efectuează, dacă este cazul, prin creșterea sau diminuarea prelevării - pentru componenta "cereale" a acestor produse, cu diferența dintre prețul-prag aplicabil în luna cererii pentru 100 kilograme de porumb și prețul aplicabil în luna importului, prin aplicarea la această diferență a coeficientului menționat în anexa II tabelul A din Regulamentul (CEE) nr. 968/68; - pentru componenta "lactate" a acestor produse, cu diferența dintre prețul-prag aplicabil în luna cererii pentru
jrc262as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85397_a_86184]
-
1) la produsele care se încadrează la subpoziția tarifară 23.02 A, taxa pentru 100 kg de "produs de bază" se calculează prin adunarea taxelor aplicabile la 100 kg de grâu moale, 100 kg de orz și 100 kg de porumb și împărțirea totalului la 3. TITLUL II Taxa pe produsele care îndeplinesc condițiile pentru restituiri de producție Articolul 2 Componenta variabilă a taxei calculate conform articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1052/68 pentru 100 kg de produse prelucrate enumerate
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1052/68 pentru 100 kg de produse prelucrate enumerate în articolul 6 din regulamentul respectiv se reduce cu o sumă egală cu restituirea la producție acordată la data importului pentru: (a) 180 kg de porumb pentru prelucrare, cu privire la crupele de porumb și făina pentru industria berii; (b) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la făina de sago, arorut, salep și alți rizomi și tuberculi care se încadrează la subpoziția 07.06 A din Tariful
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
1052/68 pentru 100 kg de produse prelucrate enumerate în articolul 6 din regulamentul respectiv se reduce cu o sumă egală cu restituirea la producție acordată la data importului pentru: (a) 180 kg de porumb pentru prelucrare, cu privire la crupele de porumb și făina pentru industria berii; (b) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la făina de sago, arorut, salep și alți rizomi și tuberculi care se încadrează la subpoziția 07.06 A din Tariful Vamal Comun; (c) 220 kg de
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
articolul 6 din regulamentul respectiv se reduce cu o sumă egală cu restituirea la producție acordată la data importului pentru: (a) 180 kg de porumb pentru prelucrare, cu privire la crupele de porumb și făina pentru industria berii; (b) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la făina de sago, arorut, salep și alți rizomi și tuberculi care se încadrează la subpoziția 07.06 A din Tariful Vamal Comun; (c) 220 kg de grâu moale pentru obținerea amidonului, cu privire la amidonul din grâu; (d
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
la subpoziția 07.06 A din Tariful Vamal Comun; (c) 220 kg de grâu moale pentru obținerea amidonului, cu privire la amidonul din grâu; (d) 152 kg de brizură de orez pentru obținerea amidonului, cu privire la amidonul din orez; (e) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la alt amidon decât cel din grâu și orez; (f) 400 kg de grâu moale pentru obținerea amidonului, cu privire la glutenul din grâu; (g) 200 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la reziduurile care rezultă din producerea amidonului
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
obținerea amidonului, cu privire la amidonul din orez; (e) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la alt amidon decât cel din grâu și orez; (f) 400 kg de grâu moale pentru obținerea amidonului, cu privire la glutenul din grâu; (g) 200 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la reziduurile care rezultă din producerea amidonului din porumb (exclusiv lichidul concentrat de înmuiere), cu un conținut de proteine, calculat pe produs uscat, care depășește 40% în greutate; (h) 210 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
obținerea amidonului, cu privire la alt amidon decât cel din grâu și orez; (f) 400 kg de grâu moale pentru obținerea amidonului, cu privire la glutenul din grâu; (g) 200 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la reziduurile care rezultă din producerea amidonului din porumb (exclusiv lichidul concentrat de înmuiere), cu un conținut de proteine, calculat pe produs uscat, care depășește 40% în greutate; (h) 210 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la glucoză, cu sau fără aditivi aromați sau coloranți, în formă de pudră
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
g) 200 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la reziduurile care rezultă din producerea amidonului din porumb (exclusiv lichidul concentrat de înmuiere), cu un conținut de proteine, calculat pe produs uscat, care depășește 40% în greutate; (h) 210 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la glucoză, cu sau fără aditivi aromați sau coloranți, în formă de pudră albă cristalină, indiferent dacă este aglomerată sau nu; (i) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la orice altă glucoză și sirop de glucoză
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
produs uscat, care depășește 40% în greutate; (h) 210 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la glucoză, cu sau fără aditivi aromați sau coloranți, în formă de pudră albă cristalină, indiferent dacă este aglomerată sau nu; (i) 161 kg de porumb pentru obținerea amidonului, cu privire la orice altă glucoză și sirop de glucoză, cu sau fără aditivi aromați sau coloranți. TITLUL III Stabilirea anticipată a taxei Articolul 3 (1) Cu privire la importurile de produse prevăzute în articolul 1 litera (d) din Regulamentul nr.
jrc256as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85391_a_86178]
-
doar la cele agricole. O parte semnificativă a sitului, reprezentând 20%, este menținută ca rezervație, activitățile agricole sau de altă natură fiind restricționate. O mică parte a sitului este utilizat ca teren agricol, fiind arat, semănat, recoltat, în special cu porumb, iar o altă parte, este utilizată ca fâneață/pășune. 2.4.2. Comunități locale Localitatea aferentă sitului Natura 2000 este satul Cumpărătura, comuna Bosanci. Numele de Cumpărătura derivă de la ocupația de bază a locuitorilor, așezarea fiind una în care se
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cale de migrație a speciilor invazive. Astfel, s-a observat prezența unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori, cu potențial invaziv, care deteriorează aspectul habitatelor și peisajului. O suprafață de aproximativ 35% din sit, arată și cultivată predominant cu porumb, a diminuat suprafața habitatelor naturale de fânețe, reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ. Restul de 65% din sit, este ocupat de pajiști stepice, utilizate ca fânețe sau ca pășuni pentru bovine și ovine. Starea de conservare a habitatelor utilizate
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
2013. Articolul 9 (1) Se acordă o plată națională directă complementară la SAPS, decuplată de producție în sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe hectar: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce și linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
Se acordă o plată națională directă complementară la SAPS, decuplată de producție în sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe hectar: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce și linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
înaintată Ocârmuirii județului Ialomița, aflăm că în acel an din cele 125 de familii ale Sloboziei 91 erau de țigani. Satul Slobozia avea în acel an 612 locuitori, erau lucrate 1.360 de pogoane de pământ (se cultivau numai grâu, porumb, orz și mei) și se aflau în proprietatea locuitorilor 161 de cai, 447 boi, 195 vaci, 672 oi, 8 capre, 161 de râmători și 205 stupi de albine. Legea organizării comunelor urbane și rurale și legea pentru înființarea Consiliilor Județene
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din Cluj, care a declarat următoarele: „A fost o aterizare greșită. Avionul a venit în cap și roata din față a intrat în cabină. Fără roată, aeronava s-a târât și s-a oprit în niște stâlpi din lanul de porumb, la aproximativ 300 de metri de pistă. Piloții se aflau în cabină și nu s-a putut ajunge la ei. Pe atunci se zbura obligatoriu cu ușa închisă”, explică Bodochi. El își aduce aminte, după aproape 20 de ani de la
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
3 la clasa I, 1 la clasa a II-a și unul la clasa a III-a. De la clasa a V-a elevii merg la școala din satul Boboc. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, respectiv cultura cerealelor (grâu și porumb). Se cresc și animale: vaci, oi, porci și păsări. Nu există agenție poștală, nici curse auto care să facă legătura cu alte localități. Satul beneficiază de alimentare cu energie electrică și telefonie fixă cu antenă.
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
7 °C și s-a înregistrat la 15 ianuarie 1980. Economia localității este bazată pe activității în domeniul: exploatării și prelucrării lemnului, prelucrării laptelui, comerțului cu produse agricole, pomiculturii, agroturismului, activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor (cartof, porumb) și creșterea animalelor.
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
au fost creșterea oilor și a caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
cele de metal, pe motive de durabilitate. Lagărul care susține mișcarea de rotație a rămas tot din cremene alb și este cea mai sigură soluție, pentru că aici nu pot rezista rulmenții. Făină produsă aici are un gust inconfundabil. Bobul de porumb este măcinat de pietre cu o viteză mică, față de viteză morilor de curent. La început moară era proprietatea a până la 16-20 de familii care au contribuit la construirea ei. Pe baza unei înțelegeri nescrise, fiecare familie are dreptul la un
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]