12,874 matches
-
sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M. Sadoveanu, X, 516) • a poziției sociale (administrative, profesionale etc.): „Pe urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimată de termenul-bază: „Putem foarte bine afirma în numele lui Karl Marx că arta e „autonomă”, ceea ce nu are nimic de-a face cu așa-zisa puritate a artei și segregarea ei de viață.” (G. Călinescu, C.O., 234), „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu e, poate, decât tot o formă de tăcere.” (O. Paler, Viața, 93), „Indigenii poartă mai ales nume celtice, ceea ce dovedește însemnătatea acestui element nu numai în Noricum, ci și în Panonia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valorile filozofice. Mai sintetic, aș spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai spun că acesta nu este un ideal care mă singularizează de ceilalți oameni. Eu înțeleg că acest ideal îl pot realiza
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai continuat? Am înființato, din naivitate, considerând că mă pot descurca. Am aflat repede că a te pricepe la cărți e una, iar a te pricepe la afaceri e cu totul altceva. Foarte greu am scăpat de ea. Cartea a fost comentată relativ puțin. E adevărat, impresiile din varii direcții, scrise și orale, au fost pozitive. Dar insuficiente
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai continuat? Am înființato, din naivitate, considerând că mă pot descurca. Am aflat repede că a te pricepe la cărți e una, iar a te pricepe la afaceri e cu totul altceva. Foarte greu am scăpat de ea. Cartea a fost comentată relativ puțin. E adevărat, impresiile din varii direcții, scrise și orale, au fost pozitive. Dar insuficiente pentru a atrage atenția. Eu însumi privesc cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
zadar dacă le-ai deține singur. Și iubirea are un rol foarte important. Pe zi ce trece îmi dau seama cât de complicată și nedreaptă e viața și că, oricât de mult te-ai strădui, nu ai cum s-o pricepi. Cu toate că acum știu multe lucruri ce atunci nu știam, mi-aș dori să nu le cunosc..., să nu fiu conștient de toate astea. Era mult mai ușor atunci. Vedeam totul perfect, aveam tot ce îmi doream și nu pentru că acum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că pe o jertfă fara-de -sânge, miluieste-ne; Iisuse, Care prin boală dai curățire de păcate, miluieste-ne; Iisuse, Care îngădui să vină asupra noastra suferințe trecătoare ca să ne ferești de cele veșnice, miluieste-ne; Iisuse, Care ne faci să pricepem marea taină a bolii, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 4-lea Chip al morții fiind boală, avem acum bun prilej să cugetam la obștescul sfârșit, pentru că acesata cugetare îndepărtează patimile și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cei ce spun că vindeca prin putetea Ta, desi necinstesc învățăturile Bisericii Tale, și tot împreună cu noi să Iți cânte: Iisuse, intarindu-se în dreapta credință, miluieste-ne; Iisuse, fără a cărui milă cădem pradă celui viclean, miluieste-ne; Iisuse, ca să pricepem că cea mai pierzătoare boală este erezia, miluieste-ne; Iisuse, pentru a lepăda ajutorul cel înșelător, miluieste-ne; Iisuse, ca să primim suferință și nu vindecare cea amăgitoare, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce nu Te-ai lăsat amăgit de diavol în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
va consemna aprecieri le la vi nul de Cotnari de către țarul Rusiei, Petru I, care venise la Iași în 1711, pentru a ajuta cu trupe Moldova în lupta ei de eliberare de sub puterea imperiului turcesc. Și credeți mă, Țarul se pricepea să deosebească un vin românesc de unul străin, de care presupun că avea parte. Și nu întâmplător măritul Ștefan avea proprietăți la Cotnari, unde poposea adesea să cinstească roadele pământului. Și dacă mai marii acestui popor român de pest e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
marginea pământului, care suna în acel col ț depărt at al lumii, pe tărâmul celălalt. „Pf! Pufni mai mult în sine și mai mult către urechile calului, cu dispreț, șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească abatelui. Dar dintr odată, brusc, ca și cum s-ar fi tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din pătrar în pătrar de ceas , toate ale mâncării și băuturii par mai bune. într o vreme, părintele Nicoară găsi de cuviință s ă c ânte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de a dăugat acestei catastrofe. Beizade Alecu urmă, râzân d cu amă răciune: - Să nu crezi, iubite domnule de Marenne că nu-mi dau socoteală de ce spun. Dar tocmai starea în care mă aflu îmi îngăduie să-mi deschid sufletul. Pricep că nu te interesează nimic din această complicație a vieții mele. Totuși ș i domina ta ești în situația de a mă înțelege. - Sunt, mărturisi cu nobleță domnul de Marenn e. - Ești deci în stare de a mă înțelege și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat s-o dea cotită) rog nu mă duce în ispită, sunt și așa prea însetat. Și nici nu mă pricep la vinuri, în sticle goale eu văd plinuri, și goluri mari în cele pline... Probabil că de-aceea-mi vine chiar și de versuri să mă las - deși mai des, ele mă lasă, dacă n-am Cotnar la masă, la masa unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la un interviu au adesea un caracter general, ascunzând scopul lor, aria lor de cuprindere fiind foarte mare. * Ce știi despre instituție ? * De ce vrei această slujbă ? * De ce te-am angaja ? * Care este realizarea ta majoră ? * La ce consideri că te pricepi? * Ce fel de persoană ești ? * Care sunt punctele tale forte ? * Care sunt slăbiciunile tale ? * Cum reușești să-ți termini sarcinile ? * Ce ai vrea să găsești la un manager ? * Dar la un coleg ? * Cum îți planifici ziua ? * Care sunt interesele tale
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
anumita atitudine, de a se comportă estetic. Ei trebuie educați în legătură cu percepția obiectelor: să înțeleagă mai mult decat văd, aud și pipăie. Atitudinea estetică se caracterizează că o stare de pace lăuntrica, de destindere morală și intelectuală. „Cine nu se pricepe să facă liniște în sine nu poate auzi glasurile artei” (Ț. Vianu, reproducere a ediției din 1945, p. 308Ă. Elevul trebuie pregătit asupra felului durabil al sufletului: „Niciodată ochiul n-ar putea privi soarele, scrie Plotin, dacă el însuși n-
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
valoroasă, demnă și tenace în fața eternității). Întotdeauna i se poate închide mintea elevului în conceptele care i se cer la școală ca fiind obligatorii (și ca însemnând promovarea sau succesul lor). Vrem (și apreciem ca util) ceea ce credem că ne pricepem. Vrem ceea ce credem că putem face (și la care știm că putem avea acces). Nu aveam cum să vrem (și să apreciem) ceea ce nu ne pricepem (și anticipăm că ne pune într-o lumină nefavorabilă, ne provoacă frustrări, sentimentul neputinței
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
însemnând promovarea sau succesul lor). Vrem (și apreciem ca util) ceea ce credem că ne pricepem. Vrem ceea ce credem că putem face (și la care știm că putem avea acces). Nu aveam cum să vrem (și să apreciem) ceea ce nu ne pricepem (și anticipăm că ne pune într-o lumină nefavorabilă, ne provoacă frustrări, sentimentul neputinței, complexul de inferioritate). Bunăoară, n-avem cum să vrem (și să apreciem ca util) să vorbim într-o limbă străină, dacă - în acel moment - credem că
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
că ne pune într-o lumină nefavorabilă, ne provoacă frustrări, sentimentul neputinței, complexul de inferioritate). Bunăoară, n-avem cum să vrem (și să apreciem ca util) să vorbim într-o limbă străină, dacă - în acel moment - credem că nu ne pricepem. N-avem cum să vrem (și să apreciem ca util) să folosim și/sau elaborăm concepte, categorii, concluzii, dacă - în acel moment - credem că nu ne pricepem (și nu avem acces la așa ceva). Preferăm, în primul caz, să vorbim și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
vorbim într-o limbă străină, dacă - în acel moment - credem că nu ne pricepem. N-avem cum să vrem (și să apreciem ca util) să folosim și/sau elaborăm concepte, categorii, concluzii, dacă - în acel moment - credem că nu ne pricepem (și nu avem acces la așa ceva). Preferăm, în primul caz, să vorbim și (eventual) să ne perfecționăm limba naturală, iar în cel de-al doilea caz, să subapreciem cadrul conceptual (și rafinarea lui) și să supraevaluăm cadrul empiric, practica cotidiană
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
o ideologie (sau, aderă la/susține o anumită ideologie). Cât suntem în cultură, nu ne putem rătăci prin viață. Autenticul este strâns legat de pornirea (interioară) de a ne dărui celorlalți. Pare că nu e important să facem ceea ce ne pricepem, ci să ne pricem la ceea ce (ni) se cere... Să putem să oferim în dar clipe de viață celor dragi nouă. Există oameni care cred că valoarea este dată de gândirea noastră instituțională. Există însă și oameni care cred că
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Investiția în formarea personalului (mai ales a celui de la nivelurile inferioare) este neglijată de noii sau mai vechii responsabili turistici. În mintea unora din acestora, mai predomină o concepție mai veche conform căreia „la fotbal, cartofi prăjiți și turism, se pricepe toată lumea”. Procesul formării devine astfel în viziunea unora, inutil sau limitat la tehnica servirii. Vorbind de tehnica servirii, ajungem la un alt punct critic al ideilor de față: mare parte din lucrătorii din acest sector efectuează operații, activități, în prezența
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu care face lucrul la care se pricepe cel mai bine; și se cunoaște ignoranța celorlalți după îndrăzneala temerară cu care îngrămădesc în tablouri ceea ce nu au fost în stare să învețe 20. Cu acest scru‑ pul dominant, se lăsă oarecum cuprins în lanțurile unor lucrări pe care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bizonii, mamuții și renii au fost în‑ tr‑adevăr reprezentați prin incizii sau picturi de oamenii care vânau această pradă și o cunoșteau foarte bine2. Nu se poate pune problema înțelegerii acestor ciudate începuturi ale artei dacă nu încercăm să pricepem spiritul popoarelor primitive 3. Datoria artistului era să păstreze fiecare lucru cât mai clar și durabil po‑ sibil. Nu se punea problema redării naturii așa cum ar fi putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. El desena din memorie respectând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
punctelor pozitive, a calităților. “Lucrările executate greșit, neîngrijit sau incomplete se vor analiza cu multă diplomație pentru ca elevul să-și dorească să mai lucreze, nu să clacheze”[16]. Fiecare școlar va primi sarcini în sfera de activități la care se pricepe; simțindu-se util și apreciat, el va avea curaj să se autodepășească în permanență. Concluzii Ipoteza de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări a fost că disciplina opțională “Abilități practice prin tehnica origami” este una cu reale și multiple
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]