11,584 matches
-
Alegoria este magistrală. Ea a fost reluată de Wittgenstein, în versiuni diferite. Lui Norman Malcolm îi spunea într-o discuție pe care au avut-o în anul universitar 1946-1947, ultimul an al profesoratului său la Cambridge: „Un om care este prizonierul încurcăturii filozofice este ca acela care vrea să părăsească o cameră, dar nu știe cum. Încearcă prin fereastră, dar aceasta este prea înaltă. Încearcă prin cămin, dar acesta este prea îngust. Dar dacă ar vrea să se întoarcă, atunci el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
descrierile, relatările și istorisirile. Despre ele se spune că sunt adevărate atunci când redau în mod adecvat stările reale care reprezintă obiectul descrierii. Vom spune că o descriere dată de un martor, de un călător, de o iscoadă sau de un prizonier este adevărată sau nu este adevărată folosind expresia adevărat în acest mod. Fixarea pe intuiția legată de această folosire a constituit baza elaborării teoriei adevărului ca o corespondență între ceea ce enunțăm noi despre fapte și faptele așa cum sunt ele, indiferent
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
exemple, ci descrierea unor situații sau cazuri particulare. 8 Ibidem, p. 144. 9 N. Malcolm, Ludwig Wittgenstein. Ein Erinnerungsbuch, Oldenbourg Verlag, München und Wien, p. 68. Iată și o altă variantă, într-o însemnare din anul 1942: „Un om este prizonier într-o cameră dacă ușa este descuiată și se deschide înspre interior; lui nu-i vine însă ideea să tragă, în loc să împingă.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914-1951, traducere de M. Flonta și A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, p. 89
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întâmpla, firește, doar după sfârșitul războiului.“ Nu mai întâlnim în aceste scrisori către Russell referiri la muzică, literatură, la problemele morale care îl preocupă. Wittgenstein îi va scrie din nou lui Russell abia în februarie 1919, dintr-un lagăr de prizonieri de la Montecassino. Cu acest prilej, îi repetă că nu va publica înainte de a cunoaște și părerea celui pe care îl socotea omul cel mai capabil să-i înțeleagă lucrarea. Încrederea că urmăresc rezolvarea acelorași probleme, că obiectivele lor sunt comune
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
rigoare științifică a peste 7500 de publicații, începând cu Calendar, scos de Petcu Șoanul în Șcheii Brașovului (1731). Pentru prima dată sunt prezentate multe publicații puțin cunoscute, editate în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia, între care și acelea scoase de prizonierii români în lagăre, de meglenoromâni sau istroromâni și de românii din exil. SCRIERI: Calendare și almanahuri românești (1731-1918). Dicționar bibliografic (în colaborare cu Nicolin Răduică), pref. Mircea Zaciu, București, 1981; Dicționarul presei românești (1731-1918) (în colaborare cu Nicolin Răduică), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
resurse ce se Întinde pe o anumită perioadă de timp și ale cărei caracteristici variază temporal: anterior și posterior schimbului propriu-zis. În timpul schimbului, actori ce nu au o istorie comună a relațiilor personale se găsesc Într-o ipostază similară dilemei prizonierului. Se așteaptă, În baza modelului acțiunii rațional utilitariste, ca celălalt să acționeze oportunist și Încearcă să contracareze acest lucru printr-o strategie la rândul ei oportunistă. Ei se află Într-o situație de neîncredere reciprocă ce conduce la soluții de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai), prin care Rusia și România erau scoase din război. Pacea de la Brest-Litovsk a fost semnată de reprezentanții Puterilor Centrale (Austro-Ungaria, Germania, Bulgaria, Turcia) și cuprindea 13 articole și anexe cu acordurile suplimentare (tarife vamale, taxe pe mărfuri, schimb de prizonieri, repararea daunelor etc.). Articolele principale priveau: încetarea războiului, demobilizarea completă a armatei ruse și dezarmarea navelor de război. Rusia pierdea un teritoriu de 780 mii km2, cu 56 milioane de locuitori. Finlanda devenea independentă, Ucraina era separată de Rusia sovietică
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
9 milioane de locuitori, Germania era obligată să susțină reparații uriașe, după ce cheltuielile de război atinseseră 160 miliarde de mărci, iar pierderile umane se ridicaseră la două milioane de germani uciși pe front și la cinci milioane și jumătate răniți și prizonieri 574. Situația economică era în declin încă din perioada războiului. Dacă la început germanii au căpătat încredere în "moneda de hârtie" lansată de Banca Imperială la sugestia lui Havenstein, președintele Băncii, aceasta s-a erodat odată cu primele mari înfrângeri, mai
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
securitatea Germaniei (die deutsche Sicherheit gefährden). Două luni mai târziu, feldmareșalul Keitel a extins aria de aplicare a decretului, incluzând toate persoanele din țările ocupate care fuseseră arestate și opt zile mai târziu erau încă în viață. În această situație "prizonierii vor dispărea fără să lase vreo urmă"656. Din anul 1924, Hitler își anunța în celebra, dar trista lucrare Mein Kampf programul politic 657. Definirea programului său de politică internă și externă exprimă direcționarea înspre: revizuirea "sistemului de la Versailles"; încorporarea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu Berlinul de Est asupra construirii autostrăzii Berlin-Hamburg și a repunerii în stare de funcționare a căilor fluviale de tranzit către Berlinul de Vest cu o participare considerabilă la costuri a Republicii federale. Continua chiar și eliberarea contra remunerării a prizonierilor politici din RDG. Bonnul va plăti, în final, aproximativ 3,4 miliarde mărci germane pentru obținerea eliberării a 33755 persoane și pentru regruparea a 250000 de membri ai familiilor lor847. 2. Căderea Zidului Berlinului Fondată la 7 octombrie 1949, Republica
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mari decizii, I, pp. 407-413. 737 H. Schulze, op. cit., p. 184. Gh. Buzatu, op. cit., pp. 107-124. Jacques de Launay, Mari decizii, II, pp. 24-28, 31-39. La 24 ianuarie, von Paulus era avansat mareșal, iar la 31 ianuarie a fost luat prizonier. La statul major sovietic se servea prânzul, von Paulus a cerut vodcă, a umplut paharele colaboratorilor săi și a propus un toast: "Pentru cei care ne-au învins, pentru Armata Roșie și șefii săi" (apud Jacques de Launay, op. cit., p.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
s-a stabilit la București. Împreună cu Andrei Bagav, Șt. Mihăileanu și C. Cairetti, editează, între 1888 și 1889, revista „Macedonia”, unde își publică cele dintâi versuri. Din 1893, se întoarce în Macedonia, ca intendent al internatului liceului românesc din Bitolia. Prizonier al armatei bulgare în primul război mondial, și-a transpus impresiile într-un amplu poem (peste două mii cinci sute de versuri), ulterior pierdut. A publicat poezii numai în dialectul aromânesc, în „Macedonia”, „Frățilia”, „Graiu bun”, „Deșteptarea”, „Tribuna românilor de peste hotare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
de la acea oră scrisă într-un spirit diletant, școlar și maimuțăresc. Sînt repere care, din nefericire, jalonează și în prezent o mare parte a actualității noastre poeticești. Lucian Blaga află un reper ce ne salvează de la inanitatea totală, la Bacovia, prizonier al altei epoci, admiră un simț rar al desenului, iar în Arghezi vede un orator de "reușite". Catalogare ce-i dă prilejul de a-și manifesta refuzul față de poezia lirică, una depresivă, de spovedanie și atmosferă, văduvită de un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15 iulie 1943, pe cînd poetul se afla prizonier în lagărul de la Bukhenwald, unde primește un număr întîrziat al "Convorbirilor literare" - noiembrie-decembrie 1941. Lectura revistei îl determină să noteze cîteva considerații și amintiri despre diriguitorul acestuia: "Fără mintea și elanul lui, Convorbirile ar fi rămas "magazin literar și cultural
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însă cu câteva încercări de reluare a negocierilor de pace; astfel, la 26 ianuarie, Statele Unite au propus un nou plan pentru relansarea discuțiilor de pace, cerându-i-se Israelului să renunțe la controlul asupra unor zone palestiniene, să elibereze câțiva prizonieri și să ridice blocada impusă asupra Fâșiei Gază (conform planului, Israelul ar trebui să cedeze operațiunile militare în zonă A din Cisiordania, care se află sub control palestinian total și să se retragă din unele părți ale zonei B, care
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
s-a încheiat acordul 812 interimar israeliano-palestinian Oslo ÎI, referitor la statutul Cisiordaniei, care prevedea retragerea forțelor armate israeliene din șase orașe (Nablus, Ramallah, Beethleem, Jani etc.), organizarea de alegeri legislative naționale palestiniene,813 precum și eliberarea în trei faze a prizonierilor palestinieni, deținuți de Israel. Conform acordurilor de la Oslo, AP urma să preia controlul asupra aspectelor civile și de securitate în zonele urbane palestiniene (aferente zonei A, incluzând cele mai importante orașe din Cisiordania), precum și controlul civil asupra zonelor rurale palestiniene
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
arabo-israelian în încercarea de a clarifica responsabilitățile părților în vederea implementării Acordului Oslo ÎI (Cairo, 28 septembrie 1995), în Fâșia Gază și Cisiordania. Documentul prevedea retragerea israeliană din Cisiordania (în proporție de 13%) și eliberarea, în trei etape, a 750 de prizonieri politici palestinieni. Prin acordul de la Wye River palestinienii și-au asumat obligații privind garantarea securității, angajându-se să recurgă la confiscarea armelor deținute ilegal în teritoriile autonome, să aresteze teroriștii și să împiedice incitarea la violență împotriva statului evreu. În
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
242 și 338, dar și acordurile în vigoare la acea dată. Memorandumul 822 ratificat la Sharm el-Sheikh prevedea continuarea eforturilor depuse de părțile semnatare în vederea implementării unui acord cu caracter permanent, dar și reglementarea unui cadru legal pentru eliberarea 823 prizonierilor palestinieni. Un alt moment semnificativ în evoluția procesului de pace l-au reprezentat negocierile tripartite de la Câmp David, care s-au finalizat prin încheierea unui acord 824 (la 25 iulie 2000) care viza implementarea unui statut permanent asupra Teritoriilor Palestiniene
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
htm. Accesat: 2 septembrie 2010. 822 Textul memorandumului se poate vizualiza la http://www.mfa.gov.il/MFA/MFAArchive/ 1990 1999/1999/9/Sharm+el-Sheikh+Memorandum+on+Implementation+Timel.htm. Accesat: 2 septembrie 2010. 823 Acordul prevedea eliberarea a 200 de prizonieri în prima etapă, iar ulterior 150 cu condiția că faptele pentru care au fost arestați să fi fost săvârșite înainte de 13 septembrie 1993, iar detențiunea să fi avut loc până în 4 mai 1994 (cf. acordului această eră dată la care
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Nu voia să spună că musafirul nu murise din pricina rănii, ci că fusese lovit când răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții, scoși din spital, omorâți cu focuri de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit ciudat pe Faulques. Și a continuat s-o facă. La urmă, a pus paharul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tipul din poza vestită. Eroul de la Vukovar. Imaginea separatiștilor croați. - A fost torturat șase luni În șir. Ca un animal. Apoi, din cine știe ce motiv ciudat, ori din Întâmplare, l-au lăsat În viață. A fost dus Într-un lagăr de prizonieri de lângă Banja Luka, unde a stat doi ani și jumătate. Într-o zi, l-au suit Într-un camion, și, chiar când credea că or să-l Împuște, s-a văzut pe un pod peste Dunăre și a auzit că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a stat doi ani și jumătate. Într-o zi, l-au suit Într-un camion, și, chiar când credea că or să-l Împuște, s-a văzut pe un pod peste Dunăre și a auzit că-i spuneau: schimb de prizonieri, pleacă, ești liber. Markovic a mai mișcat puțin buzele, dar fără vorbe. În tăcere. La urmă, Faulques l-a văzut oprindu-se aproape speriat și privind În jur ca un nou-sosit Într-un loc ciudat. Sper că nu te supără
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Unele pe altele, a repetat apoi, gânditor. Și vorbesc, a adăugat, despre familii Întregi exterminate, fii uciși În fața părinților, frați obligați să se tortureze unii pe alții, pentru ca unul din ei să supraviețuiască. Nu-ți poți Închipui ce a văzut prizonierul. Durere, mișelie, deznădejde. Noi, oamenii, suntem cu toții animale de pradă, domnule Faulques. Inventivitatea noastră În privința ororilor n-are margini. Dumneata trebuie să știi. O viață Întreagă În care pozezi răutatea te Învață ceva, presupun. - De asta vrei să mă omori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
iar zâmbetul rece, aproape străin. - Efectul Fluture, a spus. Ce ironie! Un cuvânt atât de delicat. 4. Musafirul fuma, concentrat, altă țigară, ca și cum fiecare val de fum ar fi fost prețios. Faulques a recunoscut vechi gesturi de soldat ori de prizonier. Văzuse fumând mulți bărbați În multe războaie, unde adeseori tutunul era singurul tovarăș. Singura consolare. - Când bărbatul a fost pus În libertate, a continuat să istorisească Ivo Markovic, a căutat să-și găsească soția și fiul. Trei ani fără vești
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
reguli. Atunci te resemnezi. - O, nu, a negat celălalt, cu delicatețe. Brusc și cu cruzime, Faulques s-a simțit ușurat. - Dumneata ești Încă viu, a spus brutal. Și dumneata simți un soi de resemnare. Spui că ai fost trei ani prizonier, nu? Și, când ai aflat ce s-a Întâmplat cu familia dumitale, n-ai murit de durere, nici nu te-ai spânzurat de un pom. Ești aici, acum. Ești un supraviețuitor. - Sunt, a Încuviințat Markovic. - Păi, uite. Ori de câte ori dau peste
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]