11,488 matches
-
ferit de căldură și lumină . El trebuie aruncat după intervalul de timp specificat în Prospect , chiar dacă mai conține încă insulină . Nu păstrați sau nu aruncați stiloul injector ( pen- ul ) preumplut cu acul atașat . Păstrarea sa cu acul atașat poate permite scurgerea insulinei din stiloul injector ( pen- ul ) preumplut , precum și formarea de bule de aer în cartușul de insulină . Problema 1 . A fost fixată doza și a fost apăsat butonul de injectare , dar fără ca acul să fi fost atașat . Pentru a obține
Ro_591 () [Corola-website/Science/291350_a_292679]
-
rotați ” locurile în care faceți injecția , așa cum vi s- a spus . După injectare • De îndată ce ați făcut injecția , deșurubați acul de la stiloul injector ( Pen ) , folosind capacul exterior al acului . Acest lucru va face ca Liprolog să rămână steril și va împiedica scurgerile . De asemenea , va împiedica reintrarea aerului în stiloul injector ( Pen ) și înfundarea acului . Nu lăsați ca acul să fie folosit și de alte persoane . Nu lăsați ca stiloul injector ( pen- ul ) să fie folosit și de alte persoane . Puneți la
Ro_591 () [Corola-website/Science/291350_a_292679]
-
același număr altui tip de vehicul. 5. SPECIFICAȚII 5.1. Rezervoarele trebuie astfel construite încât să fie rezistente la coroziune. 5.2. Rezervoarele trebuie să treacă cu bine, dacă sunt echipate cu toate accesoriile atașate în mod normal, testele de scurgere efectuate conform punctului 6.1 la o presiune internă egală cu dublul suprapresiunii de lucru, dar în nici un caz nu mai mică de suprapresiunea de 0,3 bari. Rezervoarele pentru vehicule confecționate din material plastic se consideră că îndeplinesc această
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
presiune internă relativă egală cu dublul presiunii de lucru folosite, dar în nici un caz inferioare unei suprapresiuni de 0,3 bari, care trebuie menținută timp de un minut. În acest timp, membrana rezervorului nu trebuie să crape sau să prezinte scurgeri; totuși, aceasta poate fi deformată permanent. 6.2. Testul prin răsturnare 6.2.1. Rezervorul și accesoriile lui trebuie montate pe un dispozitiv de fixare pentru testări de manieră corespunzătoare instalării pe vehiculul pentru care este destinat rezervorul; aceasta se
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
de modul de instalare pe vehicul. Punctele selectate de laboratoare trebuie indicate în raportul de testare. 6.3.1.5. În timpul testării, rezervorul trebuie menținut fix cu îmbinări pe ambele părți sau opuse celei de lovire. Nu trebuie să apară scurgeri după test. 6.3.1.6. La alegerea constructorului, toate testele de rezistență la șoc pot fi efectuate pe un rezervor sau fiecare se poate efectua pe rezervoare diferite. 6.3.2. Rezistența mecanică Rezervorul trebuie testat în condițiile prevăzute
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
6. La alegerea constructorului, toate testele de rezistență la șoc pot fi efectuate pe un rezervor sau fiecare se poate efectua pe rezervoare diferite. 6.3.2. Rezistența mecanică Rezervorul trebuie testat în condițiile prevăzute la punctul 6.1 pentru scurgeri sau rigiditatea formei. Rezervorul și toate accesoriile trebuie montate pe un cadru de testare astfel încât să corespundă manierei de instalare pe vehiculul pentru care este destinat rezervorul. Ca fluid de testare se folosește apă la 326 K (53°C), iar
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
folosite și în nici un caz sub 0,3 bari la o temperatură de 326 K ± 2 K (53°C ± 2°C), care trebuie menținută timp de cinci ore. În acest test, membrana rezervorului nu trebuie să crape sau să prezinte scurgeri; totuși, aceasta poate fi deformată permanent. 6.3.3. Permeabilitatea carburantului 6.3.3.1. Carburantul folosit pentru testul de permeabilitate trebuie să fie sau carburantul de referință specificat în anexa VIII la Directiva 70/220/CEE sau un carburant
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
prevăzute la punctele 6.3.1. și 6.3.2. 6.3.5. Rezistența la foc Rezervorul trebuie supus următoarelor teste: 6.3.5.1. Rezervorul fixat pe vehicul se expune flăcării timp de două minute. Nu trebuie să apară scurgeri de carburant lichid din rezervor. 6.3.5.2. Trebuie să se efectueze trei teste pe rezervoare diferite umplute cu carburant, astfel: 6.3.5.2.1. Dacă rezervorul este proiectat pentru instalare pe vehicule prevăzute fie cu motor cu
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
din capacitate cu apă la 293 K (20°C) trebuie supus o oră unei temperaturi ambientale de 368 K ± 2 K (95°C ± 2°C). 6.3.6.3. Rezultatele testului se consideră satisfăcătoare dacă, după testare, rezervorul nu are scurgeri sau deformări semnificative. 6.3.7. Marcaje pe rezervorul de combustibil 6.3.7.1. Numele comercial sau marca trebuie aplicate pe rezervor; acestea trebuie să rămână lizibile și de neșters când rezervorul se instalează ulterior pe vehicul. 7. MODIFICĂRI
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor până la vărsare este de 2,9 km cubi de apă. Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: „Apa Prutului, dintre cele cunoscute nouă este cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă, deși apare tulbure
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
inferior. Apa râurilor mici este foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deșeurile de la diferite întreprinderi industriale și a apelor murdare din canalizațiile localităților urbane și rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de scurgere. În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești: În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
forțelor tangențiale și ca rezultat a deplasărilor grandioase ale blocurilor de roci. La momentul actual dezvoltarea acestor tipuri de alunecări e cu mult mai redusă. Predomină alunecări active ce se dezvoltă în cadrul versanților de alunecări străvechi cu un caracter de scurgere. În unele cazuri alunecările actuale atrag în mișcare și blocurile vechi ale alunecărilor structurale., avînd un mecanism de dezvoltare complicat. În dependență de poziția alunecărilor față de structurile geologice și de componența lor se pot evidenția un șir de subtipuri de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
actuale atrag în mișcare și blocurile vechi ale alunecărilor structurale., avînd un mecanism de dezvoltare complicat. În dependență de poziția alunecărilor față de structurile geologice și de componența lor se pot evidenția un șir de subtipuri de alunecări structurale. Alunecările de scurgere - au o răspîndire considerabilă și sunt reprezentate prin diferite subtipuri în dependență de compoziția litologică, gradul de saturare cu apă forma în plan ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
un șir de subtipuri de alunecări structurale. Alunecările de scurgere - au o răspîndire considerabilă și sunt reprezentate prin diferite subtipuri în dependență de compoziția litologică, gradul de saturare cu apă forma în plan ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de compoziția litologică, gradul de saturare cu apă forma în plan ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite în plan. Direcția lor este orientată spre văgăunile microreliefului pantelor unde se produce o concetrare a apelor subterane și terestre o suprasaturare anumită de apă, acestea fiind provocate de legăturile strînse dintre activitatea primelor și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și regimului precipitațiilor atmosferice. Volumul alunecărilor de asemenea diferă de la cîțiva pînă la sute de mii de metri cubi. Profilul geologic tipic și o vedere a uneia dintre aceste alunecări sunt prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5-10m) și mici depresiuni umede, transformate pe alocuri în bălți și mlaștini. Din loc în loc corpul alunecărilor date este secționat de ravene prin care se face drenarea naturală a sectoarelor mai bogate în ape subterane. Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie mult micșorată. În unele zone ale alunecărilor cu dimensiuni mai mari ca urmare a supraumezirii unor porțiuni se formează torenți de alunecare. Ei au aspectul unor fîșii cu lățimi de zeci de metri înaintînd spre baza versantului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de alunecare printr-o plasticitate mai mare prin viteza mare de deplasare și prin microrelieful lor. Suprafața alunecărilor curgătoare are de obicei neregularități foarte mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
dezvoltă de obicei în condițiile unor versanți cu energie de relief mare cu o componență litologică variată argile, nisipuri, gresii, prundiș ș.a. Mecanismul lor prezintă o ambianță de deplasare a blocurilor de roci în partea superioară a alunecărilor și o scurgere în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunecărilor complexe de amplasare în unele văgăuni unde se concetrează apele și subterane și terestre apar alunecări secundare de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o componență litologică variată argile, nisipuri, gresii, prundiș ș.a. Mecanismul lor prezintă o ambianță de deplasare a blocurilor de roci în partea superioară a alunecărilor și o scurgere în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunecărilor complexe de amplasare în unele văgăuni unde se concetrează apele și subterane și terestre apar alunecări secundare de scurgere. În cele mai dese cazuri formarea alunecărilor complexe e condiționată de deplasarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunecărilor complexe de amplasare în unele văgăuni unde se concetrează apele și subterane și terestre apar alunecări secundare de scurgere. În cele mai dese cazuri formarea alunecărilor complexe e condiționată de deplasarea blocurilor de roci ale alunecărilor străvechi care și-au păstrat încă într-o măsură oarecare integritatea . Părțile de jos ale acestor alunecări suprasaturate cu apă reprezintă practic torente
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lunile iunie și iulie, în perioada cînd cad cele mai multe precipitații nivelul apei în rîuri se micșorează considerabil. Nivelurile cele mai ridicate și debitele mai mari se atestă primăvara în timpul topirii zăpezilor. Revărsărilor de primăvară le revin 40-50 la sută din scurgerea anuală a rîurilor. Vara nivelul apelor în rîuri scade brusc, mai ales în cele mici, deoarece se întensifică evaporarea și o mare cantitate de apă se folosește pentru irigație. Tot vara pentru rîurile noastre sînt caracteristice vînturile cauzate de ploile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sau temporară. Aproximativ 2/3 din bazinele acvatice artificiale sunt situate la distanțe mari de localitățile rurale și urbane și numai 1/3 din ele se găsesc mai aproape de localități. Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafața de recepție și de factorii antropici. În procesul de umplere a bazinelor de apă se observă 2 perioade principale: de primăvară (februarie-aprilie) și de vară (iunie-august). Regimul termic al bazinelor de apă este influențat de condițiile climatice locale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]