14,124 matches
-
palat regal ?i o m?n?știre cu o biseric? de plan central. �nceput �n 1562 de J. B. de Toledo ?i terminat �n 1582 de arhitectul ?i matematicianul J. de Herrera, acest imens monument �nchide �n el diverse surse simbolice. De altfel, spitalul �de Afuera� (aprox. 1550), de la Toledo, sau m?-n?știrea lui Christos, de la Tomar (Portugalia, 1557-1562), construit? de D. de Torralva, arăt? �n ordonarea cur?ilor lor, c? lec?iile florentine ?i române s�nt perfect �nv
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1598, dup? catastrofalele r?zboaie religioase, Henric al IV-lea ?i face intrarea �n Paris, el �i �ncredin?eaz? lui Sully refacerea financiar? ?i economic? a regatului. Dar el conduce personal renovarea capitalei, definind trei situri urbane cu mare valoare simbolic?: place Royale (1605, devenit? places des Vosges) �n cartierul Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
drept cel care �a f?cut din acest oră? Atena Nordului�. Stilul neogrec confer? cl?dîrîi, cartierului, chiar oră?u-lui, o aur? care ?ine de ordonarea monumental? a acestuia, dar ?i de �nc?rc?tură să cultural? milenar?. Aceast? va-loare simbolic? cap?ț? o dimensiune na?ional? �n dou? capitale, Berlin ?i M�nchen, �n momentul c�nd se schi-?eaz? unitatea german?. Desenat? �ntr-un stil doric simplu de c?tre K. G. Langhans (1732-1808), Poartă Brandenburg de la Berlin (1789-1791) anun
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
consider? istoria stilurilor că pe o colec?ie din care iei dup? voie, un stil fiind mai �nt�i un instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n raport sau nu cu func?ia ?i cu valoarea ei simbolic?. Cel mai adesea este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i operele neoclasice nu s�nt exclusive. Ne amintim �ntr-adev?r c? Souflot
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n consecin??, responsabilitatea conceptual?, de exemplu a arhitec?ilor en titre de la Crystal Palace ?i de la Galeria mă?inilor, respectiv O. Jones ?i F. Dutert, este net diminuat?. Demersul inginerilor, al c?ror scop este mai mult utilitar dec�ț simbolic, elaboreaz? o �etic? constructiv?�. Aceasta se explic? mai �nt�i prin cultură ?tiin?ific? ?i tehnic? pe care inginerii o dob�ndesc, de exemplu �n Fran?a, la ?coală de Poduri ?i ?osele, fondat? de Perronet �n 1747, la ?coală
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n modul cel mai des?v�r?it prin utilizarea metalului ?i a ceramicii pentru a face s? între aerul ?i lumină. Ra?ionalitatea spa?iilor ?i a figurilor arhitecturale ia, �n aceste locuri de formare a elitelor, o for?? simbolic? deosebit?. Efectiv, �n �secolul industriei� (F. Loyer), dezvoltarea ?i diversificarea serviciilor publice reflect? o nou? concep?ie despre via?a social?, �n special urban?, modelat? at�ț prin analize ?tiin?ifice ?i politice, c�ț ?i morale. De unde, un ra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Mi?c?rîi moderne, industrializarea construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vine at�ț din c?utarea expresiv?, c�ț ?i din �ns??i natură structurilor lor. Aceast? energie, că s? zicem a?a, exhibi?ionist?, atinge paroxismul �n lucr?rile lui Catalan S. Calatrava, cu o propensiune c?tre mimetismul simbolic (gară TGV de la aeroportul Lyon Satolas, 1989-1994). O energie mai re?inut? difuzeaz? puternică citadel? de beton a aerog?rîi nr. 1 de la aeroportul Roissy � Charles de Gaulle (1967-1974) de P. Andreu (1938). Gamă de solu?îi constructive ?i registrul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui G. Bechnisch (1922), de exemplu, bibliotecă Universit??îi de la Eichstatt (Germania, 1980-1987), ca ?i ale lui D. Perrault (1953), �n special, hotelul industrial Berlier (Paris, 1989) ?i Bibliotecă Na?ional? a Fran?ei (1989�1995). Datorit? func?iei lor simbolice, pro-iectele de biserici constituie �n mod frecvent ocazia unor experien?e formale total originale. Operele elve?ianului W. F�rderer ofer? o unitate stilistic? ?i calit??i plastice remarcabile (Saint�Nicolas, H�r�mence, 1963�1971), ca ?i cele ale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația, creionata, aici, doar în câteva paragrafe fulgurante, de maximă concentrare ideatica, plasându-se, ea însăși, "la limita investigării exacte", încearcă să prindă în încremenirea de "piatră" a cuvântului, momentul în care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
direct, nimic din toate acestea 6. Poetul român, aspirând, el însuși, la o viziune mai directă a "realității", găsea, probabil, în formulările lui Bergson, remarcabile și prin calitatea expresiei, confirmarea propriilor intuiții. Ion Barbu, care înțelege poezia drept "o anumita simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență"7, nu putea decât să adere la poziția celui care susținea că funcția artei este să recupereze, prin reflecție și simbolizare, acel "irezistibil impuls"8 caracteristic vieții, în virtutea căreia aceasta este continuă, indivizibila invenție
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
alta66". Originalul este altundeva - transcendent și diferit: Și filamentele umbrelor, si figură docilelor raze, și toată aparentă inima a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orologerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi 67. Prin transparență (simbolică) acestor elementele, Ion Barbu - aici în postura de cunoscător și de interpret al operei poești - identifica ("dezle[eagă]") un nexus generator ("filamentul umbrelor"68, "figură docilelor raze", "aparentă inima 69 a locului"), prin care, urmându-l pe Henri Bergson, vom
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Creația semnifică, înainte de toate, emoție." Henri Bergson Spațiul poetic este, in lectură barbiana, "un spațiu topologic al ființei", deschis spre o experiență și o realitate mai profunde, pe care artistul, prin tatonări continue, se străduie să le fixeze în expresii simbolice, cât mai adecvate. Creatorul autentic de frumos, trăiește sub imperative absolute, de aici și condiția să tragică: în fiecare moment, el trebuie să aleagă o soluție, ce se poate dovedi valida, sau nu, dar nu poate să se dezică de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proces de adaptare continuă, luminii astfel plăsmuite, o dimensiune spațio-temporală specifică, si mediază, astfel, trecerea spre o realitate mai înaltă. Lumea imaginata nu este însă realitatea ultima ci, în tradiție neoplatoniciana, doar o oglindă, o figurare a ei, printr-o simbolică logică a inversiunii, legată de sacrificiul - atât al realității perceptive utilitare, cât și al subiectivității artistului. Deși cercul înțelegerii adevărate se mărește tot mai mult, acesta refuză, totuși, să se închidă: Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
că existența lui este cea a lui Iehova 38. Ion Barbu, ca și Edgar Poe, salută materialul primar provenit din surse independente de eul creator, dar condițiile "perceptului" sunt mai curând obstacole, în demersul artistului spre a-i găsi expresia simbolică adecvată. Pentru poetul român, care țintește la o poezie eliberată de conexiunile timpului și spațiului, al cărei model ar fi acel "topos atopos al anticilor"39, producția lirica (mai ales) a lui Edgar Poe reprezintă, totuși, un hibrid, nu poezie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
redobândirea esenței originare pierdute 21. În procesul de creație, ce conferă sens unei lumii imaginare, printr-un intens efort de reflecție, poetul, divizându-se lăuntric, identifică treptat și dezvăluie o realitate dinamică, pe încearcă să o potrivească, într-un cadru simbolic cât mai adecvat. Dificultățile, cu care se confruntă cel angajat într-un astfel de exercițiu creator, par de netrecut: Pentru acest fapt preponderent, pregătit de timpuriu cu mai mare avariție decât o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se acoperă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit-scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). 4.1.6. Memoria Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nudă și viața instituită (Agamben) este anulată de forme de continuitate care constituie diferite tipuri de relație între ordine și dreptate. Normalizarea nu se realizează printr-un model unic, ci printr-o pluralitate de tehnologii ale relației cu celălalt: practici simbolice, "reparație anamnezică", reciprocitatea darului, tehnici ale sacralizării. Toate ipostazele par să aibă în comun o relație secretă cu reflecția durkheimiană (maussiană) despre ordine-anomie și justiție-injustiție. Studiul nostru [G.R.] arată în ce mod se poate justifica conceptul de dreptate ecologică pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social-politic în care opera s-a produs? Orice formulă de restituire presupune reconstituirea darului primit, consemnând ceea ce Derrida numește "travaliul doliului". Doar astfel cei care au murit pe nedrept ar beneficia de un act de justiție care ar asigura ordinea simbolică a lucrurilor. Cărțile lor necunoscute decenii întregi au astfel șansa de a ajunge în viitor, un viitor care le-a fost răpit. A altă problemă care solicită reflecție este cea legată de raportul dintre identitate, ordine socială și monetarizarea vieții
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sine esențial ideal, a unei poziții subiective idealizate care reflectă în principal interesele organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează individul prin bani. Prin urmare, angajații devin parte a unui cerc vicios în care fiecare resursă materială și simbolică și fiecare relație, fie ea organizațională sau privată, sunt folosite ca mijloace utilitariste pentru avansarea în organizație și pentru dezvoltarea organizației 45. Angajații lucrează pentru bani și recompense ca un mijloc de a obține mai multe simboluri de putere și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
eleveze identitățile alternative, non-profesionale la același nivel cu identitatea organizațională. Cu cât angajații se implică mai mult în activități externe muncii (organizații voluntare, grupuri religioase, instituții de educație, sport), cu atât vor avea mai multe narațiuni și resurse discursive și simbolice pentru a-și construi un sine mai bogat, mai complex și mai cristalizat. Prin adoptarea de discursuri conflictuale, prin traversarea, intersectarea, alegerea și crearea discursurilor, angajații dobândesc agency-ul necesar pentru a dezvolta continuu sinele cristalizat. Astfel, angajații au atât iluzia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
continuu sinele cristalizat. Astfel, angajații au atât iluzia alegerii, cât și voce în constituirea unui sine cristalizat. Chiar dacă angajații sunt constrânși de discursurile de putere, "întotdeauna există noi fațete care nu sunt nici reale, nici false, ci relevante material și simbolic și gata de a fi cizelate, despicate sau transformate"53. Bibliografie Argyris, Chris, "Double Loop Learning in Organizations", în Harvard Business Review, vol. 55, nr. 5, 1977, pp. 115-125. Armstrong, Michael, Handbook of Human Resource Management Practice, 11th, Kogan Page
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a stabili sau a reproduce relații sociale care sunt utilizabile direct pe termen lung sau scurt [...]"4 . Capitalul social este deci o proprietate a relațiilor constante în care intră un individ. Aceste relații sunt bazate pe "indisolubile schimburi materiale și simbolice". Chiar existența grupului este condiționată de profitul pe care indivizii îl au din apartenența la un grup sau altul. Autorul care a impus conceptul de capital social în sociologia americană și la nivel mondial, conferindu-i o vizibilitate deosebită, este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a completa configurația tensiunilor dintre identitatea individuală și cea colectivă. Secularizarea și identitatea colectivă Formele de manifestare ale credinței au apărut și s-au consolidat timp de sute de ani în societăți constituite pe identități colective și pe monopolul interpretării simbolice deținut de Biserică, de aceea destrămarea identităților colective reprezintă o provocare pentru creștinul occidental european. Procesul a fost anunțat de filosofi, confirmat de sociologi și poate fi constatat de oricine urmărește viața publică sau expresiile publice ale frământărilor și derutelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]