11,153 matches
-
denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare identitară, i.e., contopirea sintetică a celor două elemente etnice într-un tot unitar în cadrul căruia a fost aspirată influența slavă. Subliniind apăsat că "nu avem de a face cu părți egale, nici cantitativ, nici calitativ" (p. 76), Giurescu stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Banatul; ci o Țară română, cu o mare capitală, ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, a lui Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a fost luat ca referință. De asemenea, dacă Heliade Rădulescu, susținând că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit" (1861, p. 46), se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar după ce slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație survenită în chestiunea originii, se înregistrează încheierea mișcării de pendul de la vest la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de Imperiul Bulgar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L. (1921). Revolta fondului nostru nelatin. Gândirea, Anul I, numărul 10, 15 septembrie, 181-182. Blaga, L. (1969). Trilogia culturii. București: Editura pentru Literatură Universală. Bogdan, I. (1894). Însemnătatea studiilor slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Bogdan, I. (1904). Cîteva cuvinte despre sistemul româno-centric în predarea istoriei universale. Convorbiri literare, 38(4), 384-389. Brătianu, G.I. (1940). O enigmă și un miracol: poporul român. București: Fundația pentru Literatură și Artă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anul 1922 din inițiativa lui Lenin; constituția sovietică din 1924 prevedea egalitatea tuturor republicilor componente și dreptul lor la secesiune; cele 15 republici ale Uniunii Sovietice sunt: Moldova, Estonia, Lituania, Letonia (din 1940, când au fost anexate), cele 3 republici slave (Ucraina, Belorusia, Rusia), cele 3 republici din Caucaz (Armenia, Georgia, Azerbaidjan), 5 state musulmane din Asia Centrală (Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan); în U.R.S.S, coexistau vreo 100 de limbi și popoare, rușii constituind doar jumătate din populație; limba
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Partizani Dunavățu de Sus Florești Murighiol Malcoci Periprava Fântână Mare G-ral Praporgescu Nicolae Bălcescu Mineri Prospect Sulina Luminița Hamcearca Rândunica Nalbant Sf. Gheorghe Mândră Iulia Revărsarea Nufăru Sfiștofca Meșteru Lunca Sabangia Rachelu. Sulina Neatârnarea Ostrov Satu Nou Smârdan Nifon Panduru Slavă Cercheza Somava Rahmanu Parcheș Slavă Rusă Văcăreni Sarighiol de Deal Peceneaga Turcoaia V. Alecsandri Plopu Turda Visterna Sarinasuf V. Nucarilor Sălcioara Zebil �� Sâmbătă Nouă Ștejaru Trestenic Valea Teilor Vișina JUDEȚUL VASLUI Arșiță Armășeni/Băcești 30 Decembrie Al. Vlahuță Băcani Băncești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Murighiol Malcoci Periprava Fântână Mare G-ral Praporgescu Nicolae Bălcescu Mineri Prospect Sulina Luminița Hamcearca Rândunica Nalbant Sf. Gheorghe Mândră Iulia Revărsarea Nufăru Sfiștofca Meșteru Lunca Sabangia Rachelu. Sulina Neatârnarea Ostrov Satu Nou Smârdan Nifon Panduru Slavă Cercheza Somava Rahmanu Parcheș Slavă Rusă Văcăreni Sarighiol de Deal Peceneaga Turcoaia V. Alecsandri Plopu Turda Visterna Sarinasuf V. Nucarilor Sălcioara Zebil �� Sâmbătă Nouă Ștejaru Trestenic Valea Teilor Vișina JUDEȚUL VASLUI Arșiță Armășeni/Băcești 30 Decembrie Al. Vlahuță Băcani Băncești Armășeni/Bunești Albești/ Delești Albești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
sediul în orașul Năsăud ORAȘE 1. Năsăud 2. Sîngeorz-Băi COMUNE 1. Coșbuc 10. Nimigea 2. Dumitra 11. Parva 3. Feldru 12. Rebra 4. Ilva Mare 13. Rebrișoara 5. Ilva Mică 14. Rodna 6. Leșu 15. Romuli 7. Lunca Ilvei 16. Slava 8. Maieru 17. Șanț 9. Măgura Ilvei 18. Telciu 19. Zagra JUDEȚUL BOTOȘANI 1. JUDECĂTORIA BOTOȘANI cu sediul în municipiul Botoșani MUNICIPIU 1. Botoșani COMUNE 1. Albești 15. Nicșeni 2. Bălușeni 16. Prăjeni 3. Bucecea 17. Răchiți 4. Călărași 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
22. Săcălaz 10. Giarmata 23. Sînăndrei 11. Giroc 24. Sînmihaiu Român 12. Giulvăz 25. Șag 13. Mașloc 26. Uivar JUDEȚUL TULCEA 1. JUDECĂTORIA BABADAG cu sediul în orașul Babadag ORAȘE 1. Babadag COMUNE 1. Baia 7. Sarichioi 2. Beidaud 8. Slava Cercheză 3. Casimcea 9. Stejaru 4. Ceamurlia de Jos 10. Topolog 5. Ciucurova 11. Unirea 6. Mihai Bravu 2. JUDECĂTORIA MĂCIN cu sediul în orașul Măcin ORAȘE 1. Macin 2. Isaccea COMUNE 1. Carcaliu 8. Jijila 2. Cerna 9. Luncavița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
sediul în orașul Năsăud ORAȘE 1. Năsăud 2. Sîngeorz-Băi COMUNE 1. Coșbuc 10. Nimigea 2. Dumitra 11. Parva 3. Feldru 12. Rebra 4. Ilva Mare 13. Rebrișoara 5. Ilva Mică 14. Rodna 6. Leșu 15. Romuli 7. Lunca Ilvei 16. Slava 8. Maieru 17. Șanț 9. Măgura Ilvei 18. Telciu 19. Zagra JUDEȚUL BOTOȘANI 1. JUDECĂTORIA BOTOȘANI cu sediul în municipiul Botoșani MUNICIPIU 1. Botoșani COMUNE 1. Albești 15. Nicșeni 2. Bălușeni 16. Prăjeni 3. Bucecea 17. Răchiți 4. Călărași 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
22. Săcălaz 10. Giarmata 23. Sînăndrei 11. Giroc 24. Sînmihaiu Român 12. Giulvăz 25. Șag 13. Mașloc 26. Uivar JUDEȚUL TULCEA 1. JUDECĂTORIA BABADAG cu sediul în orașul Babadag ORAȘE 1. Babadag COMUNE 1. Baia 7. Sarichioi 2. Beidaud 8. Slava Cercheză 3. Casimcea 9. Stejaru 4. Ceamurlia de Jos 10. Topolog 5. Ciucurova 11. Unirea 6. Mihai Bravu 2. JUDECĂTORIA MĂCIN cu sediul în orașul Măcin ORAȘE 1. Macin 2. Isaccea COMUNE 1. Carcaliu 8. Jijila 2. Cerna 9. Luncavița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
sediul în orașul Năsăud ORAȘE 1. Năsăud 2. Sîngeorz-Băi COMUNE 1. Coșbuc 10. Nimigea 2. Dumitra 11. Parva 3. Feldru 12. Rebra 4. Ilva Mare 13. Rebrișoara 5. Ilva Mică 14. Rodna 6. Leșu 15. Romuli 7. Lunca Ilvei 16. Slava 8. Maieru 17. Șanț 9. Măgura Ilvei 18. Telciu 19. Zagra JUDEȚUL BOTOȘANI 1. JUDECĂTORIA BOTOȘANI cu sediul în municipiul Botoșani MUNICIPIU 1. Botoșani COMUNE 1. Albești 15. Nicșeni 2. Bălușeni 16. Prăjeni 3. Bucecea 17. Răchiți 4. Călărași 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
22. Săcălaz 10. Giarmata 23. Sînăndrei 11. Giroc 24. Sînmihaiu Român 12. Giulvăz 25. Șag 13. Mașloc 26. Uivar JUDEȚUL TULCEA 1. JUDECĂTORIA BABADAG cu sediul în orașul Babadag ORAȘE 1. Babadag COMUNE 1. Baia 7. Sarichioi 2. Beidaud 8. Slava Cercheză 3. Casimcea 9. Stejaru 4. Ceamurlia de Jos 10. Topolog 5. Ciucurova 11. Unirea 6. Mihai Bravu 2. JUDECĂTORIA MĂCIN cu sediul în orașul Măcin ORAȘE 1. Macin 2. Isaccea COMUNE 1. Carcaliu 8. Jijila 2. Cerna 9. Luncavița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]