13,755 matches
-
La urma urmei, ce altceva era experiența mea din sala de curs high-tech din California, în care toată lumea privea la ecran, decât o reconstrucție, la un anumit nivel, a atmosferei din sufrageria în care întreaga familie privește un film la televizor? Televiziunea, printre ale cărei funcții cercetătorii au identificat-o pe aceea de liant social, pentru că dă o preocupare comună indivizilor din sfere sociale diferite, promovează, în fapt, izolarea de orice se află în afara ecranului. Chiar și cititul unei cărți sau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Facebook, e firesc ca în procesele de divorț să fie aduse în discuție lucruri culese de pe site urile de socializare. De altfel, site-urile de socializare apar tot mai des în articole din ziare, în emisiuni la radio sau la televizor, în conversații în jurul mesei de seară sau la petreceri precum cele la care au participat Lavinia și Călin, eroii din povestea de mai sus. Aceste lucruri se întâmplă pentru că social media fac parte din viața noastră și permit interacțiuni la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dai mai departe, puteai s-o faci cu un simplu click sau copy/paste și să-l transmiți, astfel, oricui, oriunde în lume. Morala: dacă vrei ca un anume lucru să ajungă instantaneu la milioane de oameni, difuzează-l la televizor. Dacă vrei ca milioane de oameni să și amintească respectivul lucru o zi, o săptămână, un an sau cinci ani mai târziu, și, mai mult, să reacționeze la el, difuzează-l pe YouTube. Acest nou model economic e strălucit explicat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
viața de zi cu zi a oamenilor. În anii ’80, românii trăiau într-o beznă informațională. Televiziunea publică renunțase la canalul 2 și transmitea trei, apoi două ore pe zi în timpul săptămânii și ceva mai mult în weekend. Programele de la televizor erau în mare parte propagandă de partid, lucru valabil și pentru radio și presa scrisă. Din gură-n gură La Timișoara, informația a circulat și spiritele s-au încins așa cum se împrăștie lumina la Înviere. Iar de la un anumit moment
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din rude, prieteni, colegi sau pur și simplu oameni cu preocupări similare (vezi cenaclurile sau cluburile de tot felul). După căderea comunismului, în perioada de maximă dominație a presei și televiziunii, mulți își luau ora exactă din ziare și de la televizor. O recomandare oferită de vedete precum Teo Trandafir sau Andreea Marin era literă de lege. În sfârșit, în epoca Internetului, care coincide cu fragmentarea fără precedent a mijloacelor de informare, rețeaua socială devine din nou importantă, de această dată pentru
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
discuții similare, care se dovedesc adesea mai relevante și mai utile decât articolele din presă ori decât publicitatea și PR-ul pentru care firmele și organizațiile plătesc atâția bani. Cărțile, Cartea fețelor 168 compu terele, telefoanele mobile, semințele de flori, televizoarele, mobila de bucătărie, pachetele turistice, lubrifianții auto și neauto, cosmeticele, pietrișul de grădină, barurile, firmele de catering, ceainăriile, emisiunile TV, curățătoriile - practic orice produs, serviciu și companie este subiect de conversație. Prin bloguri, foru muri și site-uri de socializare
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Vaynerchuk numește această strategie caring first, not selling first, ceea ce s-ar putea traduce prin „întâi arată că-ți pasă, nu te repezi să vinzi“.127 Controlul se mută la consumator În marketingul tradițional, companiile dețin controlul. Reclamele curg la televizor sau la radio, vrem, nu vrem; sunt enunțuri și îndemnuri la consum, nu conversații. Sigur, depinde de noi dacă dăm sau nu banii pe ultima gumă de mestecat cu aromă Cartea fețelor 170 de mango și ace de pin, dar
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
170 de mango și ace de pin, dar, în general, decizia ține de ceea ce ne spune producătorul, de culorile calde, muzica atrăgătoare și cuvintele meșteșugite. Dacă am încercat și nu ne place, n-avem cum să intervenim în reclama de la televizor și să spunem că nouă ni s-a părut că guma asta are gust de rumeguș ud. Sigur, putem să le spunem prietenilor cu care ne vedem la o bere, însă ne aude prea puțină lume. În social media, controlul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
neapărat legate de obiectul de activitate al librăriei: târguri de creație vestimentară, evenimente pentru bicicliști, deschiderea unei noi cafenele (care, e drept, se întâmplă să fie înrudită cu librăria), un eveniment de la celebrul centru MoMA din New York, emisiuni interesante de la televizor, clipuri haioase etc. Majoritatea adună zeci de like-uri și comentarii. Închipuiți-vă pentru o clipă că o companie precum Cărturești s-ar folosi de mediile tradiționale ca să transmită mesaje similare. În ce condiții ar putea o firmă să cumpere spațiu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acest lucru se vede nu doar în aparițiile TV, în interviurile din ziare sau în întâlnirile cu cetățenii, ci și pe Internet. Unde, de altfel, întâlnirile cu cetățenii se petrec neîntrerupt. Campania permanentă pe Net În SUA sau în România, televizorul este încă rege. Dar, mai nou, campaniile politice au început să fie câștigate pe Internet. TV-ul e un mediu pe care poți să-l folosești în salturi, știu politicienii noștri, care, și pentru că așa e croită legea electorală, devin
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai nou, campaniile politice au început să fie câștigate pe Internet. TV-ul e un mediu pe care poți să-l folosești în salturi, știu politicienii noștri, care, și pentru că așa e croită legea electorală, devin brusc mai activi la televizor în preajma alegerilor. Internetul însă te sancționează dacă îl abandonezi. Orice sincopă în comunicarea online se simte, pentru că utilizatorii privesc constanța pe Internet drept un semn al autenticității și al seriozității. Contul de Twitter al lui Barack Obama era urmărit de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
îngrozeau poveștile colegilor de la alte facultăți, nevoiți să asiste plictisiți la prelegerile unor profesori care își citeau cursul din manual, fără să permită vreo întrebare din partea clasei. Astfel Cartea fețelor 212 de dascăli vorbesc, cum s-ar spune, ca la televizor, și adesea nici nu-i interesează dacă studenții sunt atenți. Numai că studenții n-au posibilitatea să schimbe canalul. În mod similar greșesc și politicienii care nu înțeleg dife rențele între comunicarea prin mass media (în special televiziunea, dar și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fani, iar cea a TVR2 circa 4.700. Sunt încă o raritate conturile create pentru emisiuni. O excepție notabilă: Fără frontiere, emisiunea lui Luca Niculescu, care oferă pe Facebook și informații și clipuri ce nu intră neapărat în programul de la televizor, și care strânsese, până în ianuarie 2012, peste 1.600 de fani. O alta: pagina dedicată campaniei TVR în favoarea restaurării clădirilor și monumentelor istorice, care adunase mai mult de 2.500 de likeuri la aceeași dată. și în presa scrisă, publicațiile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
se întrețineau unele pe altele într-un cerc virtuos al creșterii economice rapide și regulate"131. Urbanizarea obiceiurilor, grație difuzării progresului tehnic, însemna promovarea unei vieți personale conform normelor de consum ale epocii. Viața socială se organiza în jurul familiei și televizorului. Aceasta se desfășura mai curând în interiorul marilor ansambluri decât în parcul orașului. Bugetul era acum distribuit pentru cheltuielile casei, mai ales pentru aparatură electrocasnică, ceea ce favoriza interacțiunile familiale. Această nouă artă de a trăi invita neourbanii locuitori ai marilor ansambluri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de blocuri etc., fără ca locuitorii să știe, să fie întrebați, măsurile "consiliilor" orașului și licitațiile fiind netransparente sau greu "lizibile"), slăbirea democrației locale (vizibilă prin cei care nu se duc la vot, nu citesc ziarele locale, nu se uită la televizor, fiindcă nu sunt întrebați, nu li se cere părerea decât "de formă") etc. 1 Donzelot J., Quand la ville se défait. Quelle politique face à la crise des banlieues, Seuil, Paris, 2006; Vieillard-Baron H., Les Banlieues, Flammarion, Paris, 1996; Maurin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
452 Pe locul al doilea se situează repararea automobilului (+ 20 %), urmată de cafea și taxa de parcare (+ 16 %), transportul urban și suburban (+14 %), serviciile funerare (+10 %), cărți, chirii, servicii de întreținere a locuinței (+9 %), electronice de uz general (HIFI, radio, televizor și video închide lista (29 %)). Sursa: Alternatives économiques, nr. 137, mai 1996. 453 William Desmonts, art. citat, 1996, p. 59. 454 D. Lorrain, art. citat, 1989, p. 19. 455 A se vedea articolele lui Jean-Claude Paul, Jean-Pierre Perrin, "Visualisation de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Practici pluraliste în relațiile publice din Franța / VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Maria Mureșan Conferința internațională CAENTI - Regiune, identitate și dezvoltare durabilă - Alba Iulia, 20-23 septembrie 2006 / RECENZII Zoltan Rostas, Sorin Stoica Televizorul în „micul infern” (Antonio Momoc) / Lynette Šikic-Micanovic și Mária Mátéffy (eds) New Countryside. Culture, Local Governance and Sustainability in Rural Development (Theodora-Eliza Văcărescu) / Bernard Houmont, Alain Morel La société des voisins. Partager un habitat collectif (Mihai Pascaru) / Contents STUDIES Angela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
impersonale comparativ cu cele clasice, care serveau aceleași scopuri. În timp ce teatrele prezentau actori, cinematograful prezintă imagini ale acestor actori; în timp ce la un miting putea fi văzută o persoană fizică în calitate de vorbitor, la radio se transmite numai vocea sa, iar la televizor - și vocea și imaginea. „Tipăriturile au reprezentat primul mijloc de comunicare impersonală.” (Williams, 1958, 301) Îmbrățișarea tehnicii ca factor explicativ al conceptului comunicare de masă conduce univoc la o anumită viziune despre comunicare, comunicarea ca transmitere. „Nu reușim să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca o tehnologie culturală particulară și să privească dezvoltarea ei, instituțiile sale, formele și efectele sale în această dimensiune critică” (2003, 3). Spre deosebire de celelalte tehnici comunicaționale, broadcasting-ul prezintă o particularitate distinctă. Din punct de vedere social, radioul și, mai târziu, televizorul corespund unei epoci de mare mobilitate și de adâncire a complexității sociale. Era nevoie de un mesaj venit de la centru, dar care să răspundă și acestei mobilități, să urmărească persoanele în mișcare, să asigure un „consum individualizat, sau „privatizat”, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
televiziune acasă și că o putem utiliza în fiecare moment, relevă Williams, „încurajează audiența să o considere ca pe un flux nediferențiat. Telespectatorii par nu atât să privească la diferite programe de televiziune, cât, pur și simplu, să privească la televizor” (2003, 95). Poate această realitate, precizează Andrew Cristell, în zilele noastre, explică faptul că, în timp ce ziarele au critici de specialitate, de teatru, de film, critici literari, televiziunea apelează la „critici de televiziune” (2006, 4). Dacă principala caracteristică a fluxului este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în vederea transmiterii live a lucrărilor conferinței), Hotelul Parc și S.C. Dacia S.A. Următoarele conferințe CAENTI se vor desfășura la Universidad de Huelva, Huelva, Spania (2007), și Université de Franche-Comté, Besançon, Franța (2008). Maria Mureșan Zoltan Rostas și Sorin Stoica (coord.), Televizorul în „micul infern”, București, Editura Tritonic, 2005, 272 p. Colecția Comunicare/Media În 2004 s-au raportat frecvente conflicte între jurnaliști și proprietarii companiilor de media, problema cenzurii a fost pe prima pagină a ziarelor centrale, s-au ținut conferințe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în spațiul editorial, iar demonstrațiile din fața Parlamentului au adunat ONG-uri, asociații profesionale și jurnaliști deopotrivă. Și totuși, agenda media și agenda politicului nu au influențat semnificativ agenda publicului lor - sau cel puțin cu această impresie rămânem după parcurgerea lucrării Televizorul în „micul infern” (Editura Tritonic, 2005), coordonată de profesorul Zoltan Rostas și asistentul său, Sorin Stoica. Cartea prezintă mai curând „micul infern” (metaforă cu care este descris spațiul vieții private) în etape diferite ale raportului său cu agenda media. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
putere din grupul primar sunt surprinse în fața „micului ecran”, mai întâi în perioada sărbătorilor de Paști în 2004 și apoi în zilele de Crăciun din ’93-’94. Modul cum viața privată a românilor în postcomunism intră sau nu sub influența televizorului este redat într-o manieră etnografică. Zoltan Rostas este cunoscut pentru preocupările privind Școala de Sociologie de la București, iar cercetările sale de istorie orală se bazează pe tehnica interviului (nestructurat) de viață. Cine este familiarizat cu studiile lui Rostas va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ineditul tipului de proiecție pe care o propune de această dată. Studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din anul II au primit ca temă de seminar să observe în detaliu comportamentul și experiențele membrilor familiei lor în relația cu televizorul. Coordonatorul mărturisește în Prefață că studenții au avut această sarcină pentru vacanță. Studenții fac parte din două generații separate la o distanță de un deceniu. De aceea, și viața publică cu împlinirile sau neajunsurile ei este atât de diferită. Ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regulile Pieței Interne a Uniunii Europene, iar Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană urma să intre în vigoare abia la 1 februarie 1995. Rostas și Stoica își asumă explicit, încă de la început, ipoteza specifică domeniului analizei receptării: în familie televizorul este mai degrabă un obiect de decor, pe durata în care televizorul este deschis oamenii își continuă viața în mod obișnuit, discutând despre altceva, mâncând, certându-se sau împăcându-se, mai mult sau mai puțin în fața micului ecran. Observațiile studenților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]