14,383 matches
-
o întoarcere la antichitate, din care va apărea Renașterea 30. Dacă este exagerat să se califice astfel ceea ce nu este încă decît dorința de noutate, este puțin îndoielnic faptul că criza din Occident provoacă o revizuire a ierarhiei valorilor. Ea tinde să facă din om centrul unui nou univers, un om a cărui concepție despre lume este diferită de cea a epocii medievale. Însuși decorul devine o dovadă, prin individualizarea statuilor, așa cum face Clauss Sluter la curtea din Burgundia, care îi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-și facă încet apariția din structurile feudale, prezente încă din plin în fapte, în spirite și în instituții. După dispariția Imperiului roman occidental, împărații bizantini și germani au încercat să unifice Europa în jurul noțiunii de "creștinătate"32. Or, această noțiune tinde să dispară odată cu concepțiile politice care caracterizează lumea medievală, însuși cuvîntul Christianitas folosit pînă în secolul al XlV-lea împreună cu termenii "Occident" și "latinitate" încep să se rărească în disertația savantă. Clerici și umaniști preferă vocabula "Europa" care, aproape absentă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
reușit să-i supună pe marii vasali, în Anglia, după marile crize din secolul al XIII-lea, între Eduard I și Parlamentul care reprezintă clasele dominante ale societății, se stabilește o relație nouă care, departe de a micșora puterea regală, tinde să o întărească. Dar aceste două state, cele mai puternice din Europa de la începutul secolului al XV-lea, au interese opuse. Franța și Anglia nu vor cunoaște liniștea înainte de secolul al XV-lea: rivalitatea lor, provocată de concepțiile feudale ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin aspirația de a se desprinde de influența străină fie că este vorba de Ioana d'Arc în Franța sau de dorința țărilor din Europa de răsărit de a-și crea dinastii naționale pentru a putea rezista expansiunii germanice acesta tinde să se centralizeze în persoana suveranului în care se concentrează conștiința de a aparține unei anume comunități. Astfel, credința față de dinastie apare la acest sfîrșit de Ev Mediu ca principalul germene al statului național. Mai mult încă, se poate considera
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mari de produse consumabile, ele modifică cu îndemî-nare producțiile din vecinătatea lor: dezvoltarea viilor, cultivarea plantelor industriale și tinctoriale*. Cu această ocazie, senioria, celula tradițională a producției agricole se reconstituie. În întreaga Europă suprafața rezervei senioriale, administrată direct de proprietar, tinde să se extindă în detrimentul suprafețelor de teren arendate țăranilor. În Anglia, unde începe acțiunea de "îngrădire" (împrejmuire de pămînturi în vederea constituirii marilor domenii pentru creșterea animalelor) și în Spania, unde se dezvoltă creșterea oilor, acest fenomen se manifestă în mod
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea înțelegea să o slăvească. Și reușește atît de bine încît Europa din această jumătate a secolului al XVII-lea apare drept o "Europă franceză". Limba franceză, prin claritatea și precizia ei, cucerește întreaga elită europeană. Limbă a diplomaților, ea tinde să eclipseze latina, limbai filosofilor, a savanților și, în general, a mediilor cultivate ale îuropei. Cu ea, stilul francez cucerește întreg continentul și impme o adevărată "francomanie". Scriitorii francezi apar ca niște modele și operele lor sînt traduse, citite și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
întoarcă forțele împotriva "Triplei alianțe de la Haga". Prin pacea de la Aix-la-Chapelle (1668), el renunță cu totul la Țările de Jos, dar obține cîteva orașe care întăresc frontiera nordică. Cu toate acestea, echilibrul european apare mai precar ca niciodată, amenințarea franceză tinzînd să înlocuiască pericolul austriac. Pacea de la Aix-la-Chapelle nu reprezintă decît un armistițiu. Regele Franței nu a renunțat definitv nici la intenția de a face din Țările de Jos un teritoriu francez, nici să pună mîna pe partea de moștenire spaniolă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Savoia nu au interes să intre în conflict cu vecina lor și că regele Angliei, George al III-lea, a hotărît să rămînă neutru. Chiar dacă în 1791 se vede că "prin însăși natura ei, Revoluția este dușmana tuturor cîrmuirilor și tinde să le distrugă pe toate în așa fel încît toți au interesul să o distrugă" (Joseph de Maistre), Europa vechiului regim este incapabilă să treacă la acțiune și se mulțumește doar cu declarații de intenție. Marele război ce se va
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
căderea Imperiului, în 1815. Continuare logică a războaielor Revoluției, războaiele Imperiului prelungesc expansiunea franceză nu mult dincolo de "frontierele naturale". Exceptînd Marea Britanie, Rusia și Imperiul otoman, întreaga Europă cunoaște dominația napoleoniană. Caracterul imperialist al cuceririlor napoleoniene este neîndoielnic: Franța lui Napoleon tinde să se confunde cu Occidentul. Instituția protectoratelor franceze nu trebuie să înșele: acolo unde domnesc membrii familiei sale, Napoleon este stă-pîn. El dovedește aceasta transformînd regatul Olandei în departament francez (1810), atunci cînd fratele său, Ludovic, are îndrăzneala să practice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regatul Italiei sau în regatul Neapolelui se vorbesc dialectele italiene, în regatul Westfaliei, germana, în regatul lui Joseph Bonaparte, spaniola. În mod incontestabil, imperialismul napoleonian nu rezultă din voința deliberată de a anexa Europa. Cu toate acestea, spre acest final tinde să se îndrepte logica sistemului napoleonian: creator al situației excepționale a regilor vasali, împăratul consideră că aceștia trebuie să-i devină locotenenți docili. Or, majoritatea acestor suverani pe care el i-a creat au tendința să îmbrățișeze împotriva împăratului cauza
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a le realiza. Asistăm, ca și în secolul al XVIII-lea, la consolidarea uzanțelor comune ale Europei, dar pe baze noi. Această dorință de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care constituiau un sprijin pentru regimul imperial. Mai ales că țăranii suportă din ce în ce mai greu înrolările care, nemaifiind timpul victoriilor și al cuceririi Europei, reduc numărul brațelor de muncă necesare lucrării pămîntului. În 1812, echilibrul forțelor militare, pînă atunci favorabil Franței, tinde să se inverseze. Mai întîi, pentru că Franța, în ciuda victoriei din 1809 asupra celei de-a cincea coaliții, duce în Spania un război care riscă să se transforme în înfrîngere datorită intervenției englezilor în Peninsula iberică. Apoi deoarece campania din Rusia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
oară domn al Moldovei (1678-1683) și Mihai Apafi, principele Transilvaniei, au mijlocit mișcările trupelor austriece și circulația emisarilor Habsburgilor. (Vlad Georgescu, op. cit., p. 68). 67 "Jansenismul" vine de la numele lui Jansenius, teolog olandez, episcop de Ypres (1585-1638). Doctrinele lui Jansenius tind spre liberul arbitru al omului și predestinare și se bazează pe doctrinele Sf. Augustin. El a fost combătut de iezuiți și condamnat de papa Urban al VIII-lea. Mănăstirea Port-Royal, în pofida persecuțiilor lui Ludovic al XIV-lea, a fost pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
adesea contradictorii. �n planul teoriei, �ntoarcerea la actor� �mbrac? forme diferite ?i unii ajung chiar pe punctul de a pronun?a inexisten?a �sistemului�. Distinc?ia �ntre metodele calitative ?i cantitative r?m�ne, �ns? aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice. Tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin?ele umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț cele propuse p�n? acum [72]. La nivelul metodologiei tendin?ele observate chiar �mbrac? aspectul unor adev?rate progrese. Mai �nt�i, dac? distinc?ia dintre metodele calitative ?i cele cantitative r?m�ne, aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice propriu-zise. Apoi, metodele cantitative p?trund �n cercet?rile de nivel macrosociologic care le-au fost mult timp ostile (cu excep?ia cazurilor de analiz? statistic? secundar?). �n sf�r?it
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
observe absolut niciunul dintre neajunsurile semnalate până și de admiratorii critici ai autoarei. Deși consternantă, este o opțiune la care, firește, niznaii noștri sunt îndrituiți, dar nu trebuie să ne mai mirăm că se grupează în jurul unei publicații pe care tind să o transforme într-o variantă „slick”, postmodernistă probabil, a Luptei de clasă ori a Scânteii anilor ’50. Alinierile la „trend”-uri occidentale aberante nu sunt un semn de maturitate. În plus, multiplicându-se și cronicizându-se, pot invita la concluzia
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Suveranitate și jurisprudență postmodernă Dar nu există nimic în instituțiile formale care să poată garanta că societatea care se bazează pe ele va continua să aprecieze valorile culturale (...). Lucrurile stau exact invers: individualismul, pluralismul și toleranța încorporate în instituțiile formale tind să încurajeze diversitatea culturală și pot astfel eroda valorile morale moștenite din trecut 24. Noțiune recent introdusă în științele sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii, fie ca instrument de dezmembrare a statului național
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
trăit mai bine. Din păcate a fost câștigată doar o luptă. Contrazicând această perspectivă promițătoare, realitatea a făcut ca societatea să devină atentă și critică în evaluarea scopurilor și performanțelor economice ale afacerilor și să se întrebe: Reușește organizația, pe măsură ce tinde șă-și construiască misiunea și viziunea, să adauge valoare și societății care-i înlesnește existența? Examinarea sumară a dovedit că marile corporații, considerate a fi produsul societății de producție și consum în masă, erau și cele care impuneau stadardele de performanță
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
multe altele. Singura trăsătură comună pentru o atât de largă varietate de entități sociale este unitatea valorică sau, mai exact, probabilitatea de a avea membri cu orientări valorice similare. Noțiunea de "comunitate" se aplică în special grupurilor care au sau tind să aibă o cultură specifică. Satul tradițional și familia sunt cazuri exemplare și nostalgic caduce. Sunt grupuri de dimensiuni reduse, cu o interacțiune puternică între membrii lor pe durate mari de timp, cu experiențe comune și, în consecință, cu valori
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
voia ca Germania să aibe "un interes vital" de susținut în Balcani, o politică austriacă primejdioasă pentru pace. Nimeni în Germania nu a îndrăznit să conteste expozeele oficiale privind situația politică internațională. În aceste condiții, toți cei ale căror eforturi tindeau să evite războiul mondial și care luptau împotriva unei politici atât de funeste au pierdut partida înainte măcar de a o angaja. Iată ce a fost înainte de război, iar situația nu s-a schimbat astăzi. Ea s-a înrăutățit chiar
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
provocate de anexarea Bosniei și Herțegovinei, unde opinia publică a manifestat simpatii clare pentru drepturile Serbiei asupra Bosniei, amintirea, de asemenea, a sprijinului binevoitor pe care ea l-a dat în epoca lordului Byron și a lui Garibaldi mișcărilor care tindeau la realizarea aspirațiilor naționale, precum și altele militau cu putere împotriva prezumției că Anglia ar putea vreodată aproba expediția proiectată împotriva asasinilor arhiducelui, încât eu am considerat că trebuie să transmit serioase avertismente în acest sens Berlinului. Și nu m-am
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
bogate tradiții culturale a fost regândit un întreg imaginar social care prezintă evreul perceput ca element alogen. Leon Volovici a găsit, însă, și explicații pertinente pentru acest fenomen. În cazul românilor, xenofobia nu a exclus toleranța, iar societatea românească a tins să valorifice mai ales tradiția. Evreul era asimilat străinului. El are o fizionomie diferită, se îmbracă diferit și nu renunță decât cu mare greutate la înfățișarea lui tradițională (cu caftan, straimel, barbă și perciuni, după portul evreilor galițieni - în Moldova
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
număr de patru. Prima condiție a constat în asigurarea asentimentului și legitimității generale. Democrația însăși se bazează pe acest asentiment, dar nu îl și creează, cu excepția faptului că în democrațiile bine stabilite și procesul în sine al votului normal a tins să confere cetățenilor - chiar și celor în minoritate - un sentiment că procesul electoral legitimează guvernele pe care le generează. Dar puține dintre democrațiile interbelice erau stabile și aveau o tradiție solidă. A doua condiție a fost un grad de compatibilitate
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
profund, mai drept, mai sincer. În vreme ce la oraș oamenii "simt repede și puțin", la țară "trăirile sunt lente și profunde", după cum afirmă unul dintre personajele romanului de scandal Les Demi-Vierges al lui Marcel Prévost48. Într-adevăr, societatea burghezilor și aristocraților tinde să vadă "mediul viciat" al orașului, referindu-se cu precădere la Paris, ca pe terenul preferat al flirtului. Dimpotrivă, zona de țară și provincia se evidențiază ca niște spații deocamdată nealterate, încă "sănătoase", unde iubirea este sinceră și profundă. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]