11,500 matches
-
și simțirilor umane. Fiecare om înțelept, care cunoaște multe, care a ajuns ceva în viață, a învățat totul din cărți, pentru că ele sunt hrana sufletului și a vieții. Cartea te desfată îndelung, îți rafinează gusturile, îți dezleagă limba, perfecționându-ți vorbirea, te înveselește, te face mare între oamenii de rând și-ți dăruiește prietenia regilor. Cartea îl face pe om nemuritor ! Corina Popa BUCURIA DE A CITI Dimineața, soarele arzător își trimite razele srălucitoare la fereastra camerei mele, unde îmi luminează
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ferită de mari inundații și mari cutremure sau alte dezastre, trăiește liniștită familia mea. Ca majoritatea locuitorilor, cei cinci membri ai familiei mele sunt moldoveni, fapt cu care mă mândresc. În ciuda acestora, sora mea face excepție de la regulă și , în vorbirea ei, folosește un limbaj literar care nu îi trădează originea. Probabil asta se datorează interesului și dragostei sale pentru Limba și Literatura Română. După cum observați, a început prezentarea membrilor familiei.Sora mea, în vârstă de 16 ani, este elevă la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cuvânt s-au făcut oamenii. Dumnezeu a zis:” Să fie...Să se facă...A fost și s-a făcut prin Cuvânt. Cuvântul mai înseamnă lege, învățătură. Catolicii spun : Cuvântul Domnului..și ascultă Evanghelia. Pentru un elev, este simplu: cuvântul alcătuiește vorbirea noastră. După această scurtă și, cu siguranță, incompletă recapitulare a sensurilor unui cuvânt, tot nu sunt mulțumit, pentru că ceva îmi spune că lipsește un anume lucru, foarte important. Eu cred că noi suntem cuvinte. Toți suntem cuvinte. Eu, ca om
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a ocupat, la noi și în S.U.A. (unde a activat după 1960), prof. dr. Florica Bagdasar: acela al bâlbâielii care survine la etatea de 7 ani, când copilul stângaci este învățat să scrie cu dreapta, fapt care determină restructurarea centrului vorbirii, din dreapta (ca la stângaci), organizându-se un centru în stânga (fenomen care produce tulburări și disfuncții neuropsihice). Se crede, în regiunile nordice (Iași, Suceava și Botoșani) că este "semn rău" când un copil începe să doarmă ghemuit, cu mâinile între picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
considerat un bolnav, în înțelesul de suferință psihică, ci mai mult un deficitar, în sensul constituțional, hereditar: despre Alexandru Vodă (1629-1630), Miron Costin spune că era "om de trup și de hire slab, boleac". Uneori, acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau gângavi, termen în circulație, încă, sau "făicavi", termen dispărut. Un termen dispărut este "apestisit". Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal: "... unii coconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei aleg de socotesc binele și răul, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
simptome: unele localizate și altele fugace. Paralizia generală prezintă și ea o serie de semne fugace care nu aparțin sifilisului, dar leziunile (în P.G.P.) sînt leziuni difuze". Un simptom caracteristic pentru P.G.P., susține, mai departe, Al. Brăescu, "sunt tulburările de vorbire". În aceste condiții, Brăescu nu se sfiește să comunice numai două cazuri de P.G.P., demonstrând criteriile clinice indispensabile diferențierii semiologice. În aceste cazuri, Al. Brăescu era partizanul tratamentului cu ioduri și mercur, după o bună diferențiere clinică prealabilă. Mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bine? Mirosul îi era dezvoltat? Deosebea bine gustul alimentelor? * Funcția mușchilor Era viguros? Umbla bine și mult? Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ochiul lui da... E, întrebarea care se pune e dacă există vreun da sau vreun nu serios... cinstit... incoruptibil... Ce spuneți? Preotul: (adevărul e că nu prea știe ce să spună...) Păi de, fiule... cum adică?! Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți) ...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
serios... cinstit... incoruptibil... Ce spuneți? Preotul: (adevărul e că nu prea știe ce să spună...) Păi de, fiule... cum adică?! Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți) ...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți) ...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu ar vrea, să zicem, să întrebe, și să aibă un răspuns clar, dacă revoluția a avut sau n-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
optsprezece, patru ani mi se par într-adevăr un scurt sejur... Eu am cunoscut acolo pe unul care împlinise aproape optsprezece ani de pușcărie, dintre care cinci stătuse izolat... fără lumină, fără plimbări, cu un regim alimentar de exterminare, fără vorbire... Domnule, mă uitam la el ca la un sfînt... Și cred că era chiar sfînt... (o pauză în care se aud clopote) Dumnezeule, să treacă optsprezece crăciunuri, optsprezece primăveri, optsprezece sărbători ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și de căsătorii mixte, deși categoria ergativului pare să fie rezultatul unor evoluții independente, mărcile cazului ergativ au circulat și s-au răspândit prin contact. Cele trei familii de limbi mai au în comun și folosirea extinsă a pasivului în vorbire, existența mai multor mărci pentru pasiv, precum și folosirea pasivizării în situația în care agentul de persoana 3 acționează asupra pacientului de persoanele 1 și 2. Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu jurământ s-au jurat înaintea lui (Ureche, Let., 143, apud Creția 1956: 119). În privința evoluției istorice a complementului intern al verbelor intranzitive [deopotrivă inacuzative și inergative], Creția (1956: 119−120) arată că fenomenul este izolat în limbă, legat de vorbirea populară și de scrierile religioase, unde poate fi interpretat ca un calc după greacă și după slavonă. La scriitorii moderni, apare ca influență populară, având un iz cronicăresc și biblic. În limba literară actuală au pătruns numai a visa un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
supinul e marcat stilistic; ● verbele inergative atelice sunt incompatibile cu sufixul de infinitiv, care e telic; sunt însă compatibile cu cel de supin, care e atelic; majoritatea verbelor inergative au numai formă de supin, iar câteva au două forme: vorbit/vorbire, trăit/trăire; sufixul de supin este mai permisiv, cel de infinitiv este mai constrângător. Concluzia autoarei este că alegerea sufixului este determinată de semantica verbului (aspect), dar și de considerente stilistice. Stan (2003: 70−71) arată că nu toate clasele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de unități) și a ajuns la concluzia că discuția despre cele două forme de nominalizare din română trebuie menținută la nivel stilistic: formațiile cu structura infinitivului lung sunt preferate în varianta cultă a limbii, iar cele cu structura supinului, în vorbirea populară, uzuală, familiară. Anexa 2 cuprinde, pentru fiecare verb inacuzativ, și nominalizarea corespunzătoare. Din lista prezentată în anexă, pe care nu o voi relua aici, se poate observa că inacuzativele românești (cu excepțiile înregistrate de Stan 2003, la care se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat, -ă nom. cristalizarea, cristalizatul A (SE) DIFTONGA Vocala o se diftonghează în oa Anumite verbe diftonghează Ion are un defect de vorbire și diftonghează toate vocalele part. diftongat, -ă nom. diftongarea A (SE) DIMINUA Valoarea tranzacțiilor se diminuează Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nivel, ca la Tudor Arghezi, zbaterile sufletului, lupta omului cu destinul se încarcă, prin ele însele, de o noblețe inalterabilă. Și atunci când - precum într-o baladă cvasionirică și de apăsată atmosferă dantescă, Balada lui Silviar și Globu - poetul, prins în „vorbirea despre otrăvi și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii umanități, reprezentată, alegoric, de Globu, poate alunga obsesia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan Hrisostomul este unul de factură pur religioasă: desăvârșirea sufletului prin cultivarea credinței. Așadar, nu un om priceput în artă, știință și vorbire frumoasă trebuie să tindem a face din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi folositoare omului, dar consideră că mult mai importantă este educația religioasă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
variat în funcție de subiectul și scopul predării. În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Ora de religie este momentul pedagogic în care, prin excelență, se pun bazele educației care constau practic în deprinderea: rugăciunii, ordinii și curățeniei. Acum copiii vor învăța că nimic nu se poate face fără Dumnezeu (fără rugăciune), că rugăciunea este vorbirea noastră cu El și că, toți copiii trebuie să fie atenți și serioși în timpul rugăciunii. Primele rugăciuni învățate de copii vor fi: „Îngerașul”, „Rugăciunea la intrarea în clasă, „Rugăciunea de mulțumire” și „Rugăciunea pentru părinți”. Concomitent cu acestea, elevii vor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau juridice. Ca și impozitele, taxele sunt prelevări obligatorii, definitive, deoarece cel mai adesea costul contraprestației directe oferite de stat este inferior cu mult sumei plătite ca taxă. Totodată, se impune observației și faptul că, În literatura economică și În vorbirea curentă, cele două noțiuni (impozite și taxe) sunt frecvent substituite, delimitarea bazată pe existența sau nu a unei contraprestații directe pierzându-și semnificația. Astfel, o analiză a sistemului de impozite și taxe evidențiază ca elemente structurale unele impozite directe sau
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6-7) „... Care a grăit prin prooroci ...” „Dumnezeu deschide gura proorocilor și-i umple de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele Mele în gura ta (Ps. 80, 11). La fel grăiește și Pavel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]