12,426 matches
-
aceste lucruri Cucunosului, pasărea cea hrăpăreață, Brehnacea nu comite nici o ticăloșie. Pasajul trebuie citit cu atenție și se va vedea limpede că Brehnacea nu renunță ușor la adevăr: "Așédară, Brehnacea, de la Lup despărțindu-să, întâi cu Cucunozul să împreună, căruia toată înțelepciunea și filosofiia Lupului îi povesti și precum adevărată hotărârea Strutocamilei au dat, împotriva a căriia altă socoteală mai tare și mai adevărată să să găsască cu putință nu ieste. De unde tot lucrul aievea să face că mintea Corbului greșită ieste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care îl depășește net în calități. Este o pasăre răpitoare, dar una care nu se conduce doar după satisfacerea viciului; în afară de setea de sânge ea mai are și avantajul înțelepciunii, unind în firea ei două trăsături aparent conflictuale: "Între pasiri, dară, era Brehnacea, carea, măcar că și ea, nu mai puțin decât alalte, de vărsatul singe nevinovat ca de o privală prea frumoasă să veseliia și de toată carnea proaspătă nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gloată și nici nu încearcă să gândească pe cont propriu, primind automat tot ceea ce decide stăpânul: "Toți Șoimii, Uleii și Coruii și alalte de stârvuri iubitoare pasiri frumos crăngăitul Corbului lăudară și cu multe lingușituri și colachii învățătura-i și înțelepciunea-i preste nuări rădicară (că mai toți supușii de frică obiciuiți sint, nu ce adevărul, ce ce stăpânul poftéște, acéia să laude și să fericească) și fietecarile în sine și cu sine socotiia, precum alt siloghizm împotriva acestuia arătătoriu nici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută, astfel, accente christice. Șoimul se convertește, asemenea atâtor păcătoși din Noul Testament care intră în contact cu Iisus. Prin ce ascuns mecanism ajunge el la această înțelepciune autorul nu ne spune; pur și simplu, toate aceste lucruri le "cunoscu". Dar e clar că o nouă conștiință rostește vorbe nu doar mari, ci acoperite de realitate, ieșite dintr-o convingere căpătată brusc, prin contaminarea cu un spirit curat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interes sau din ticăloșie. Oricum, trebuie observat că, în afara Inorogului și a Lupului, Liliacul este singurul personaj din roman care își permite să rămână singur, împotriva tuturor, de dragul dreptății. Un alt rejectat, Vidra, ispăsește păcate anterioare, deci își merită soarta. Înțelepciunea pe care Liliacul o împărtășește și celorlalți prin intermediul poveștii Dulfului îi acordă liniștea necesară; el știe bine că, ușor-ușor, prin astfel de atitudini ferme, verticale, adevărul va birui. Marile schimbări se petrec prin acumulări timide, de aceea sacrificiul singurătății își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medieval, Liliacul are, în Istoria ieroglifică, potențial angelic. 7. Ciacalul în slujba dreptății Șacalul nu este nici pe departe o prezență constantă în enciclopediile naturaliștilor sau în bestiarele medievale. Animal nefamiliar sau chiar necunoscut europenilor, el apare în cărțile de înțelepciune ale extremului Orient, fără a reuși să penetreze cultura occidentală, care nu îi găsea nici un potențial moralizator creștin. Prea asemănător cu lupul, o fiară diabolizată, al cărei cult încă persista în practicile păgâne ce se încăpățânau să supraviețuiască, acesta nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sub masca unei jivine care, de regulă, nu are reputația unui iubitor de dreptate? Aici nu trebuie să ezităm: cunoscător al persanei, al arabei, Cantemir a apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka, de Damanaka, de șacalul albastru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comentarii de Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 25 Idem, p. 253. 26 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 480. 29 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 30 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
29 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 30 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 31 Idem, p. 480. 32 Ibidem. 33 Idem, p. 481. 34 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 35 Ibidem. 36 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 487-488. 37 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
commentary by Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475 Idem, p. 253. 476 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 477 Ibidem. 478 Idem, p. 480. 479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480. 482 Ibidem. 483 Idem, p. 481. 484 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 485 Ibidem. 486 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 487-488. 487 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gen împrumutat de Hipocrate de la Heraclit din Efes, 576-480 î.Ch.), observațiile medicale (însoțite ades de un sfat) sunt exprimate sub forma cea mai scurtă și clară. Ele au fost scrise către sfârșitul vieții (415-400 î.Ch.), la vârsta marii înțelepciuni. Este posibil ca, în timp, foarte multe să fi fost modificate. Când în secolul III î.Ch., sub Ptolemeu Lajos (originar din Cos), se începe strângerea scrierilor hipocratice, „Aforismele” sunt printre primele lucrări care figurează în vestita Bibliotecă din Alexandria
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și lucrări originale. Un manual destinat studenților a fost intitulat (ca și azi) „Întrebări și răspunsuri”. După 100 de ani de traduceri și de publicări ale unor lucrări originale, către 850, Rabban al-Tabari a scris prima sinteză medicală, intitulată „Paradisul înțelepciunii”, care adună la un loc cunoștințe arabe, persane, grecești și indiene. Dintre autorii greci, sunt prezentate sinteze din Hipocrate, Galen și Dioscordie. Cel mai mare medic și filosof persan al timpului a fost al-Razi (865-925), cunoscut sub numele de Rhazes
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism; 2. imaginea de sine va suferi modificări substanțiale privind sporirea încrederii în înțelepciunea, puterea și reziliența proprie, dar și a toleranței față de propriile limite și vulnerabilități; 3. filosofia de viață a persoanei se va schimba în sensul unei mai intense aprecieri a fiecărei zi din viață, a unei reorganizări și reașezări a valorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului”în probleme sociopsihologice, atâta vreme cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apare în trei dimensiuni, astfel: 1. se întăresc relațiile cu ceilalți, familia și prietenii devin mai importanți și cresc compasiunea și altruismul persoanei față de ceilalți; 2. persoana își schimbă viziunea asupra ei înseși, capătă un sentiment clar cu privire la puterea și înțelepciunea ce le deține, dar și o mai mare conștientizare și toleranță față de propria vulnerabilitate și limitele personale; 3. se schimbă filosofia de viață, fiecare zi este prețuită, se schimbă sistemul de valori, se redefinesc lucrurile care contează în finitudinea vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată de căldură, sprijin afectiv și economic. Alți factori componenți ai rezilienței familiei sunt: încrederea în familie ca sursă de sprijin spiritual; pactul cu bătrânii familiei, care sunt văzuți ca păstrători ai înțelepciunii și ca învățători; imaginea sistemului familiei ca garant al securității, loc de refugiu, adăpost pentru fiecare membru al familiei; familia ca structură ce asigură socializarea și dezvoltarea capacităților de comunicare într-un cadru cultural dat; utilizarea limbii familiei (sau a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
p. 55). Exista un personaj național, cu rol de paratrăsnet față de toate inepțiile cotidiene ale regimului, în jurul căruia apăreau zilnic bancuri noi. Această creație națională, numită Bulă, era fără nici o îndoială o proiecție a societății românești din acea perioadă, a înțelepciunii și rezilienței ei profunde. Bulă era în același timp un retardat mintal și un ingenios în a înțelege și a interacționa, dintr-o altă perspectivă, cu situațiile și personajele „importante”. Era un „disident”al sistemului comunist român (Dilema veche, aprilie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind dependentă de cultură și identifică trei factori cruciali în existența acestor procese la nivelul comunității: angajamentul membrilor familiei nucleare și lărgite, ai unora față de ceilalți, ai adulților față de copii; autoritatea membrilor mai vârstnici ai comunității (considerați deținătorii și păstrătorii înțelepciunii); valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca mijloc pentru atingerea unor scopuri. Dar reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în asemenea convingeri. Iar lașul, comoară a intelectualității, Bârladul de unde provenea și însemna multă istorie scrisă, dar mai ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul național era confundat cu cel religios, când conducătorii curteneau cu supunere, cu genunchii plecați pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Petre Barbu. Și, într-adevăr, pe măsură ce ne apropiem de sfârșit și orașul intră în inevitabila febră electorală, pe pereții tuturor clădirilor apare mucegaiul, invadator metodic, de neoprit, întinzându-se într-o zi cât pentru cincizeci de ani. Autoarea ocolește, cu înțelepciune, locul comun, lăsând în suspensie povestea mucegaiului și revenind la mărunta istorie a lui Ștefan Negru, pus de nevastă să izgonească un șobolan din baie. Miracolul e că șobolanul înțelege de vorbă bună să plece dintr-un apartament mai amenințător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a-și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a-și învăța și educa copiii în spiritul vieții creștine, dar și necesitatea determinării acestora din urmă să respecte legile lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a-și învăța și educa copiii în spiritul vieții creștine, dar și necesitatea determinării acestora din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]