11,699 matches
-
al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor, cotele ce vor fi trecute în autorizația de pescuit comercial. ... (2) Studiile de evaluare a resurselor acvatice vii menționate la alin. (1) se realizează prin grija administratorului resurselor acvatice vii și se avizează de către comisia de specialitate a Academiei Române. ... Articolul 16 (1) Autorizația de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate are caracter temporar, se eliberează anual de ARBDD sau ANPA, după caz, și conține date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
RBDD este prezentat în anexa nr. 4. ... (3) Modelul autorizației de pescuit comercial pentru desfășurarea activității de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu excepția RBDD, este cel stabilit prin normele în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Articolul 17 (1) Pentru eliberarea de către ARBDD a autorizației de pescuit comercial, solicitanții trebuie să depună următoarele documente: ... a) cerere, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
capturat în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate se înscrie în jurnalul de pescuit, în jurnalul de pescuit la Marea Neagră sau în jurnalul de pescuit costier, după caz, conform normelor în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. ... (2) Modelul jurnalului de pescuit în cazul desfășurării activității de pescuit comercial pe teritoriul RBDD este prezentat în anexa nr. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
comercial pe teritoriul RBDD este prezentat în anexa nr. 5. ... (3) Modelul jurnalului de pescuit în cazul desfășurării activității de pescuit comercial pe teritoriul ariilor naturale protejate, cu excepția RBDD, este cel stabilit prin normele în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Articolul 21 Prima vânzare a peștelui și a produselor obținute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, autorizate de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Articolul 21 Prima vânzare a peștelui și a produselor obținute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, autorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în baza nominalizării făcute de către administratorul resurselor acvatice vii. Articolul 22 (1) Peștele capturat în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate este descărcat în punctele de debarcare/acostare sau în centrele de primă vânzare autorizate, unde se completează "Declarația de descărcare". ... (2) Modelul declarației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
vânzare autorizate, unde se completează "Declarația de descărcare". ... (2) Modelul declarației de descărcare a cantităților capturate în urma desfășurării activității de pescuit comercial pe teritoriul ariilor naturale protejate, cu excepția RBDD, este cel stabilit prin normele în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. ... (3) Modelul declarației de descărcare a cantităților capturate în urma desfășurării activității de pescuit comercial pe teritoriul RBDD este prezentat în anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
este prevăzut în anexa nr. 7. ... (2) Modelul notei de transport al cantităților de pește capturate în urma desfășurării activității de pescuit comercial pe teritoriul ariilor naturale protejate, cu excepția RBDD, este cel stabilit prin normele în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Articolul 27 (1) În centrele de primă vânzare, nominalizate și autorizate, pescarii profesioniști, persoane fizice autorizate, pot să comercializeze pește numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
aprobate pe teritoriul RBDD este prezentat în anexa nr. 8. ... (4) Modelul notei de vânzare întocmite în centrele de primă vânzare aprobate pe teritoriul ariilor naturale protejate, cu excepția RBDD, este cel stabilit prin normele în vigoare privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. ... (5) Nota de vânzare se va întocmi în 3 exemplare, care vor fi distribuite astfel: a) originalul - la cumpărător; ... b) exemplarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
28 (1) Punctele de acostare sunt locurile din care ambarcațiunile care dețin licență de pescuit pleacă la pescuit și revin de la pescuit. Locația punctelor de acostare va fi comunicată la eliberarea autorizației de pescuit comercial și în scris administratorului resurselor acvatice vii ori de câte ori apar modificări ale acesteia. ... (2) Colectarea peștelui capturat în urma pescuitului comercial, în zone/tronsoane unde nu sunt condiții pentru amplasarea punctelor de debarcare și/sau centrelor de primă vânzare, se face în punctele de acostare, iar transportul către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
avizate/autorizate sanitar-veterinar. (3) La eliberarea autorizației de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, solicitanții punctelor de acostare trebuie să depună lista cu mijloacele de transport specializate pentru pește înregistrate sanitar-veterinar, în vederea obținerii avizului administratorului resursei acvatice vii. ... Articolul 29 (1) Activitatea de inspecție și control privind pescuitul comercial în perimetrul RBDD se va desfășura de către personalul ANPA în comun cu personalul ARBDD în baza "Protocolului de colaborare" încheiat între cei 2 administratori, cu acordul ministerelor tutelare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231514_a_232843]
-
din 1998 construirea în paralel cu oleoductul, a unei conducte submarine de apă (via Ciprul de Nord, controlat de autoritățile turce) care să livreze între 100200 milioane m³ apă/an către Israel, sub forma unui dublu sistem submarin (petrolier și acvatic). Acest volum de apă provenit din bazinul superior al Eufratului (aflat pe teritoriul Turciei) ar diminua și mai mult debitul fluviului ce ajunge în Siria, accentuând presiunea asupra statului sirian și sub aspectul aprovizionării cu apă193. Odată construită, această dublă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare”. De fiecare dată se identifică un strat arhetipal și mitologic, dedus, în cazul lui Eminescu, spre exemplu, din câteva metafore esențiale: haosul, acvaticul, astralul, bolta, pădurea, muntele, geniul, privirea, erosul, tanaticul. Este reconstituit, de asemenea, „arhetipul poetului”, pentru a se intui căile prin care, la autorul Luceafărului, se conjugă „omul interior” cu „omul cosmic”. Concepută după o schemă riguros tradițională și academică, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
biodiversitatea este unul dintre termenii cheie în domeniul conservării, incluzând bogația vieții și diversele modele pe care aceasta le oferă. Convenția asupra Diversității Biologice (CBD definește diversitatea biologică, astfel "varietatea organismelor vii ale diferitelor medii, terestru, marin și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt; aceasta include diversitatea înăuntrul speciilor, dintre specii și ecosisteme". Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale și seminaturale formează „suportul vieții”, asigurând resursele și serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile biodiversității formează
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare (www.anpm.ro) Noțiunea de "habitat natural”, așa cum este definită în Directiva Habitate nr.92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, se referă la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în întregime naturale sau seminaturale (fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
reprezentând procente ridicate din efectivele acestor specii de carnivore mari, la nivelul continentului european. Aceasta situează în mod ferm țara noastră pe harta Uniunii Europene, ca o importantă zonă naturală. Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
carnivore mari, la nivelul continentului european. Aceasta situează în mod ferm țara noastră pe harta Uniunii Europene, ca o importantă zonă naturală. Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pot fi identificate peste 10 milioane specii. Majoritatea cercetătorilor apreciază că toate aceste evaluari sunt speculative, estimarea cea mai apropiată de realitate, bazată pe cunoștințele actuale, ar fi de circa 10 milioane specii (Dan Cogălniceanu, 1999 . Distribuția speciilor în ecosistemele acvatice și în cele terestre nu este estimată realist. Din cele 1.7 milioane specii descrise, circa 250.000 specii trăiesc în mediul marin. În mediul terestru 90% din speciile prezente ar fi producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
vechi. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că în zonele bentale condițiile sau modificat mai mult 23 sau mai puțin. Oceanul planetar ocupă 2/3 din suprafața planetei și este locuit în tot volumul său. Ecosistemele terestre și cele acvatice continentale sunt locuite numai pe o grosime de câțiva zeci de metri, cu unele excepții, cum ar fi microorganismele care populează și zone mai adânci. Cunoașterea diversității specifice variază în functie de categoria taxonomică la care ne referim. Rata cunoașterii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ultimul timp apar noi teorii care pun în evidență speciația simpatrică. Aceasta susține că deosebirile comportamentale duc la apariția izolării reproductive, chiar atunci când izolarea geografică nu există. În acest caz intervin mecanisme de ordin ecologic, altitudinea sau adâncimea în mediul acvatic sau viteza curentului în fluvii și râuri. Acest concept al speciilor biologice nu poate fi aplicat la un număr mare de specii de plante și animale, în plus în ultima perioadă s-a dovedit că există și mecanisme de speciație
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană, pădure ecuatorială; -după caracteristicile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
funcționale (descompunerea materiei organice, prădători de vârf, denitrificare, etcă; după natura și importanța bunurilor și serviciilor furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
se manifestă prin abaterea unor parametri de climă de la valorile normale). În cadrul dereglărilor meteorologice cu efecte negative asupra ecosistemelor, se înscriu: precipitațiile abundente care provoacă inundații și au impact negativ asupra covorului vegetal și asupra animalelor din ecosistemele terestre sau acvatice; furtunile de praf, care prin eroziune și acoperirea solului cu un strat de praf cu altă compoziție, contribuie într-o mare măsură la declanșarea și susținerea procesului de deșertifcare a terenurilor din zonele secetoase ale globului. O altă cale naturală
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mamifere marine sunt pe cale de dispariție. În plus, pescuitul intensiv, irațional al unor specii de pești cu valoare economică ridicată (cod, heringă, a determinat scăderea drastică a efectivului acestor 35 specii în mediul lor natural, fiind necesare amenajări de bazine acvatice artificiale pentru obținerea de producții mari. Ca efect atât pe plan local cât și pe plan regional a activității umane, datorită înlocuirii sistemelor naturale cu agroecosisteme, a exploatării pădurilor, a desființării zonelor umede, a extinderii și dezvoltării disproporționate a construcțiilor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pătrund în ecosistem în cantități moderate determină o creștere a productivității biologice prin aportul de energie; când însă cantitatea lor în sistem depășește un anumit prag (capacitatea sistemelor de a-i descompuneă atunci devin nocivi. De exemplu, în cazul ecosistemelor acvatice, atunci când acești poluanți pătrund în cantități ridicate determină dezechilibre semnificative, manifestate în special prin proliferarea unor populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]