11,346 matches
-
TA se va soluționa prin negociere directă între aceștia. Dacă negocierea directă eșuează, problema va fi supusă analizei Comitetului HQ EC, care va lua o decizie prin unanimitatea semnatarilor acestui TA. 11.4. Orice stat membru NATO poate solicita să adere la acest TA. Solicitarea va fi adresată în scris către Națiunea Secretariat. Solicitarea, împreună cu aprobarea scrisă a Comitetului Comun, va constitui aderarea națiunii membre NATO solicitante la acest TA și va intra în vigoare fie în ultima zi din luna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266130_a_267459]
-
Partea I, nr. 241 din 29 august 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La anexa nr. 1 punctul II "Organizațiile internaționale guvernamentale la care România a aderat în baza aprobărilor date de conducerea ministerelor și a altor instituții centrale", după numărul curent 68 se introduce un nou număr curent, numărul curent 69, cu următorul cuprins: Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat │ euro │ 19.370,25" │ └────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────────┘ 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264196_a_265525]
-
au succes, altele nu. Eu tind să mă angajez mai mult în cele care progresează singure, abandonându-le pe cele ce trebuie impulsionate mereu. De exemplu, am susținut Comunitatea Democrațiilor chiar din momentul lansării prin Declarația de la Varșovia î2000), pentru că ader la principiile sale, dar ca proiect pentru fundații am considerat-o întotdeaună mai puțin importantă. în urma conferinței din Chile î2005) - o serie de discuții inutile - am vrut s-o abandonez; însă, după formarea Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Supremația americană: un balon de săpun, am identificat trei școli de gândire și am încercat chiar să le reunesc într-o perspectivă exhaustivă asupra lumii, dar tentativa mea nu a fost prea convingătoare, în principal pentru că adepții unei direcții nu aderă neapărat la celelalte. Cele trei școli de gândire erau fundamentalismul de piață, cel religios și susținătorii neoconservatori ai supremației americane, iar tema comună darwinismul social, conform căruia viața reprezintă supraviețuirea celui mai puternic, decisă prin competiție, și nu prin cooperare
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sub administrația Bush, o savurează din plin. Europenii sunt conștienți de interesele comune ale umanități și sunt gata să facă sacrificii în acest scop. Ei dedică o parte mult mai mare din venitul național asistenței externe în comparație cu Statele Unite și au aderat la Protocolul de la Kyoto pentru combaterea încălzirii globale**. Atitudinea administrației Bush a avut consecințe dezastruoase. Lumea are nevoie de o alternativă, pe care o poate oferi Uniunea Europeană. Pentru a capta atenția populației, misiunea trebuie precizată în amănunt. Câteva dintre controversele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dependente de petrol, gaze naturale și exploatări miniere. EITI nu e un nume răsunător, dar, cu ajutorul guvernului britanic și al instituțiilor de la Bretton Woods, a câștigat din ce în ce mai mult sprijin și influență. Tot mai multe țări își arată interesul de a adera la standardele de transparență. Societatea civilă face ca inițiativa să funcționeze. Rețeaua mea de fundații este foarte implicată. Am înființat grupurile Revenue Watch în câteva țări pentru a ține evidența taxelor primite de guvern. EITI funcționează pe bază de voluntariat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cazul respectiv, dar a anunțat, împreună cu Shell, că va face publice plățile făcute în țările în care primesc acordul guvernului. Nigeria a renunțat la clauza de confidențialitate, cerând companiilor să facă publice rapoarte individuale asupra cheltuieilor. Alte țări care au aderat la EITI, printre care și Azerbaidjan, nu acceptă rapoarte individuale, dar cer tuturor companiilor să țină evidența plăților făcute pentru a putea fi publicate. Societatea civilă va continua să facă presiuni asupra companiilor pentru a da publicității rapoarte individuale, care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
este principalul actor, a înființat un fond al petrolului după modelul norvegian, adoptând principiile EITI. Și Kazahstanul a creat un fond al petrolului și s-a angajat să respecte principiile EITI. Alte douăsprezece țări și-au exprimat intenția de a adera la principiile transparenței formulate de EITI. Cel mai semnificativ progres a avut loc în Nigeria, care servea de mult timp drept exemplu pentru blestemul resurselor, și în mica insulă-stat vecină, Sao Tomé. Președintele Olusegun Obasanjo se asociase cu Transparency International
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
perturba economia mondială fără a împiedica, în cele din urmă, producerea bombelor nucleare în Iran. Ambele scenarii conduc la dezastru. Singura soluție este acordul cu privire la un regim de neproliferare mai echitabil care ar avea susținere aproape universală. Iranul fie ar adera la tratat, fie ar putea fi silit să adere, fără ca aceasta să aibă consecințele dezastruoase pe care le-ar presupune un atac aerian în condițiile de față. Criza energetică globală și implicațiile sale constituie o mare provocare cu care se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
urmă, producerea bombelor nucleare în Iran. Ambele scenarii conduc la dezastru. Singura soluție este acordul cu privire la un regim de neproliferare mai echitabil care ar avea susținere aproape universală. Iranul fie ar adera la tratat, fie ar putea fi silit să adere, fără ca aceasta să aibă consecințele dezastruoase pe care le-ar presupune un atac aerian în condițiile de față. Criza energetică globală și implicațiile sale constituie o mare provocare cu care se confruntă civilizația noastră globalizată. Ar trebui să fie suficientă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în mod semnificativ. Într-un studiu despre problematica de gen în gândirea naționalistă românească efectuat de Valentin Nicolescu-Quintus și Radu A. Pircă este evidențiată atitudinea teoreticienilor și politicienilor naționaliști, care atribuie femeilor același plan natural și privat. Eminescu, de exemplu, adera la acest tip de poziție: dacă femeile, din motive obiective sau nu, nu alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cucerire a regimului comunist) conta mult prea puțin în economia decizională a puterii comuniste. Cealaltă componentă se leagă însă de dominația ideologiei de gen a statului hipermasculinizat. Consiliul Național al Femeilor percepea Partidul Comunist Român ca pe un „ocrotitor” și adera la ideologia acestuia, conservatoare la gen. În loc de concluzii: repere pentru o perspectivă feministă asupra reprezentării intereselor femeilor Aș vrea ca, în loc de concluzie, să ofer o scurtă formulare a unei perspective feministe asupra reprezentării politice a intereselor femeilor, care a fost
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acțiuni sanitare, educație populară, turism, activități recreative, iar mai recent protecția consumatorilor, a minorităților sau a mediului. 95% dintre francezi declară că au o părere bună despre asociații. Majoritatea le consideră dinamice, iar peste douăzeci și două de milioane au aderat la cel puțin una dintre ele, acțiunile benevole regrupând peste nouă milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
coeziunea socială este menținută sau chiar sporită. Acest model opune așadar „ordinea” majoritară „dezordinii” minoritare și presupune că, În general, comportamentele umane se Înscriu Într-un cadru În care logos-ul este mult mai important decât pathos-ul, În care majoritatea aderă la niște reguli bine cunoscute și Își aliniază comportamentul la constrângerile care decurg din aceste reguli (Durkheim, 1895). În cadrul procesului pe care Anthony Giddens l-a numit „structurare”, regulile trebuie să asigure integrarea și să fie În slujba aplicării colective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a păcatului lor. Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția căreia au contribuit interdependența economiilor și fluxurile emigrațiilor. Indiferent dacă ne bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândită În afara ideii de distribuire sau de retribuire, „În sensul unor reguli de comportament corect”, ea este În schimb indispensabilă „tuturor raporturilor care unesc Între ei niște oameni liberi” (Hayek, 1995, p. 117). În fond, așa cum scrie el Însuși, Hayek aderă la o concepție negativă asupra dreptății și se opune „unei concepții «pozitive» care obligă «societatea» să le asigure indivizilor anumite lucruri” (ibidem, p. 121). Este greu să ne mulțumim cu acest minimalism, consecință a certitudinii că orice putere exterioară aduce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
liberal și contrarevoluționar, apărător al coloniilor americane, al catolicilor irlandezi și care, În consecință, părea un fel de urmaș ceva mai moderat al Luminilor. Și totuși, ideea fundamentală a lucrării sale este clară: În numele virtuților experienței, nu este posibil să aderăm la abstracția umanistă. Se pot distinge două elemente esențiale În argumentația lui Burke. Mai Întâi, ceea ce Bertrand Binoche, În remarcabila sa analiză (Binoche, 1989), numește critica empiristă. Aceasta, pe de o parte, Întreprinde eliminarea progresivă a drepturilor omului, iar pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locuind În fostul regat al Franței. Noua societate este unită nu prin interdependența ierarhică, ci printr-un consimțământ prezent În rațiunea individuală a fiecăruia. Sociologii care au dus mai departe aporturile teoreticienilor contractului social În secolul al XIX-lea au aderat la idealurile egalitare ale Epocii Luminilor și ale revoluțiilor franceză și americană. Totuși, recurgerea la un unic principiu, cel al rațiunii individuale, nu mai era suficientă. Inegalitatea n-a dispărut la apariția individualismului democratic. Au apărut noi forme de excludere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credința. Însă, până la urmă, așa cum gândeau deja numeroase curente religioase În anii ’80 ai secolului al XIX-lea, ideea laică este și expresia, realizată concret prin instituția școlară, a libertății de a crede sau de a nu crede, de a adera la cutare sau cutare dogmă, În mod cât se poate de liber, și de a renunța eventual la ea. Fără o adevărată laicitate, credința Însăși n-ar fi decât rezultatul chinuit al unor manipulări psihologice și morale, așa cum se poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Este discutabil deci dacă grupurile culturale pot fi considerate sau nu titulare ale unor drepturi. În schimb, ne putem imagina drepturi individuale legate de identitatea culturală. Ceea ce nu ne conduce la comunitarism (În sensul menționat anterior), pentru că dreptul de a adera la identitatea propriei comunități presupune dreptul corelativ de a refuza apartenența comunitară sau de a te recunoaște Într-o cu totul altă identitate. Nu ar trebui așadar să existe conflicte Între principiul liberal, care face din individ singurul subiect de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportamentul În public, emoțiile și modurile de exprimare a acestora. În plus, rock-ul, punând În scenă dorința de a trăi totul și imediat, urmează de foarte aproape curbele de creștere economică ale țărilor occidentale din anii ’50 și ’60, aderând În același timp la un „spirit al epocii”, la un stil În perpetuă reînnoire. Lucrul cel mai important este valoarea de modele pe care o capătă grupurile de muzicieni În ochii a milioane de persoane din Întreaga lume. În acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei, a apartenenței naționale sau a disciplinei. O asemenea abordare pornea de la ideea că putem asocia și face să concorde anumiți indici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la lucruri sacre, adică separate, interzise, credințe și practici care Îi unesc Într-o comunitate morală, numită Biserică, pe toți cei care Îi aderă la ea” (Durkheim, 1960, p. 65). În afară de referirea la un cult, la dogme sau ă după Maurice Leenhardt ă la o gândire mitică, trebuie să menționăm, așa cum fac Henri Hubert sau Marcel Mauss, prezența unor reguli de viață, sub formă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În doi ani (Începând cu 1903) și, În sfârșit, o dată la cinci ani, În zilele noastre. Orice adult care are optsprezece ani Împliniți, este de acord cu programul sionismului și contribuie cu un shekel (numele vechi al monedei) poate să adere la această mișcare și să participe la desemnarea delegaților pentru congres. Acesta alege un comitet de acțiune de douăzeci și trei de membri, care este responsabil cu punerea În aplicare a deciziilor adoptate. S-au organizat apoi și câteva organisme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța, califica drept „noua Republică a teritoriilor”. Totuși, „subiectul” ținuturilor rămâne Încă o chestiune de nuanțe, de aprecieri (de ce să aderi la unul, și nu la altul?), de unde impresia de lucru neterminat, În constantă și permanentă evoluție, mai ales În funcție de rezultatele electorale. Altfel, aceste spații sunt adesea foarte diferențiate, cu sau fără oraș important, de talie mai mică sau mai mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]