15,743 matches
-
Pentru viitorul apropiat intenționează livrarea de tancuri, artilerie grea, avioane cu reacție și alte categorii de armament. Prima acțiune militară concretă ar fi ocuparea de către titoiști a unor teritorii din Carintia, cu scopul „apărării Austriei”. Conform comentariului din periodicul gorjean, americanii ar manifestă o anume neliniște față de insuficiență „solidaritate politică și morală” a țărilor care făceau parte din blocul N.A.T.O. și „fac eforturi înfrigurate pentru a întări flancul sudic al frontului agresiv pe calea înjghebării alianței militare Atena - Belgrad - Ankara
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Pe de altă parte, iugoslavii încep să fie preocupați de faptul că regimul comunist de la București promova o independență față de Moscova mai pronunțată decât autoritățile de la Belgrad. În iulie 1964, lui Tito i se atrăgea atenția de către colaboratorii săi că americanii dezvoltau contacte intensive cu țările din răsăritul Europei, îndeosebi cu România. Iugoslavia nu putea să-și permită o asemenea evoluție, altfel spus, în pofida sentimentelor prietenești față de România, aceasta era mai degrabă o țară problemă decât un partener. În iunie 1964
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aceasta era mai degrabă o țară problemă decât un partener. În iunie 1964, liderul de la Belgrad lansase teza că „independența ostentativa a României compromitea capacitatea celorlalți membri ai Pactului (de la Varșovia - n.n. G.N. A de a acționa independent”. El cerea americanilor să nu-i sprijine pe români, fiind de părere că „Bucureștiul a mers prea departe și prea rapid în criticarea U.R.S.S.” La rândul său, noul conducător de la București, Nicolae Ceaușescu, manifestă reticența față de țara vecină, de altfel prietena, din cauza
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește războiul, Kurganov, Americanii în Japonia și Pacea nu se așteaptă, pacea se cucerește, Jiri Hensch, Ce-am văzut în Coreea, Iosif V. Stalin, interviu acordat ziarului Pravda, I. Boz, Izvoarele puterii militare în URSS268. Reeducarea pornea de la o teorie dezvoltată de Anton S.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pătură și să privească la televizor pe toate canalele. Imaginea e bună, atrăgătoare, imagine de televizor bine reglat și de satelit de transmisie care parcă s-a oprit exact deasupra lui. Pe canalul trei muzică de jazz. Saxofoniștii sunt negri americani, negri simpatici, siluetele și mișcările lor rapide sunt de invidiat. Fețele radiază de sănătate, de mulțumire, muzicanții se agită în față, își aruncă picioarele înainte, se scutură ca de friguri. Uneori parcă patinează pe gheață, apoi se reped spre colțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ilegal în SUA, care, pe un ton foarte critic, ne dădea sfaturi de tip directivă, precum: "[...] voi trebuie să vă eliberați de concepțiile comuniste [...], de obediența păguboasă față de niște oarecare activiști și să faceți ce trebuie, după exemplul nostru, al americanilor [...]", G. Brief interveni brusc: Nu, Dumi, noi nu am îndurat vicisitudinile cu care ei, cei rămași în România, s-au confruntat. Ei trebuie să decidă soarta lor și a țării, fără indicațiile noastre. Noi, ca foști cetățeni ai României, avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
avem obligația să-i ajutăm, să le dăm sfaturi numai la cerere, în nici un caz să nu îi stresăm cu obligații ce pot conduce la concluzia nefericită că "am scăpat de directivele Moscovei, dar ne sufocă deja cele date de americani". Am primit cu satisfacție invitația fostului coleg să-i fac o vizită la New York. Invitație la care am răspuns cu plăcere de două ori când eram în drum spre Havana sau de la Havana, în misiunea mea de ambasador al României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pentru frații ei gemeni, care speram să calce pe urmele Silviei. Sosiți în Cipru, cu acordul lor, dar și cu contribuția activă a Nicoletei și Silviei în a-i convinge pe băieți, am făcut demersurile necesare pentru înscrierea lor la American Academy, unde continuau studierea limbii engleze și acumulau primele noțiuni de limbă greacă. Rezumând, pot afirma că anul 1990 devenise pentru familia noastră o etapă de schimbări fundamentale în viața fiecărui membru al ei. Silvia terminase cu rezultate bune primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
contextual acțiunilor de promovare, unele hoteluri și restaurante au inițiat "lucrări de valorificare a trecutului istoric de peste trei milenii". Acest program relaxat s-a încheiat în ultimele zile ale lunii august. De la 1 septembrie, băieții intrau în programa școlară de la American Academy, Silvia și Nicoleta rămâneau la reședință, cu un program impus de obligațiile șefului de misiune. Pe data de 3 septembrie mi se programase o vizită protocolară la ministrul apărării, domnul Andreas Aloneftis. În cadrul convorbirii acesta a evocat apropiata aniversare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
trecerii în noul an, în fața tuturor celor zece membri rezidenți ai Ambasadei României, aflați în jurul mesei festive, organizată în noaptea de revelion, în reședința șefului de misiune. Eram cu toți trei familii șase persoane mature, patru tineri, trei școlari la American Academy și o studentă la Facultatea de Filologie din București. În sinea mea eram mulțumit de rezultatele anului precedent și speram cu optimism și încredere în noul an pe care îl pregătisem, creând ambasadei și personalului ei o atmosferă optimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
numai câteva argumente de natură să-mi creeze o stare de anxietate. Dar obligațiile casnice, gospodărești care îmi reveneau începând de a doua zi m-au repus pe linia de plutire. Pregătirea băieților pentru școală, micul dejun, plecarea lor la American Academy cu autoturismul condus de tatăl colegului lor, colaboratorul meu, m-au readus la preocupările zilnice. Mi-am reluat urmărirea evoluțiilor din zona Golfului, unde începerea ostilităților apărea mai iminentă de la o oră la alta. Televiziunea cipriotă transmitea direct de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
preluarea și predarea corespondenței diplomatice de la curierii care nu mai veneau la Nicosia, iar săptămâna următoare, după participarea la recepția de la Ambasada SUA, organizată vineri seara, pe data de 3 iulie, cu o zi mai devreme decât era normal, întrucât americanii respectă zilele libere ale propriilor cetățeni, aveam privilegiul ca în ziua de 4 iulie să oficiez o nouă căsătorie, aceea a unui tânăr cipriot cu o româncă angajată ca ospătăriță la un restaurant din orașul Larnaka. În iulie și august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Deși au trecut mulți ani de când nu am mai văzut-o pe con tinent, o asigur că publicul american și New Yorkul, în mod special, îi păstrează o foarte frumoasă amintire. — Unde locuiați la New York? — Ah, era extraordinar! Ce au americanii în primul rând? Confort. La Navarro Hotel, lângă Central Park ăla doi pași de Met), aveam un apartament enorm, cu o mochetă de înotam în ea, cu două băi, cu o bucătărie uriașă. Am mai avut un apartament, tot în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mentalitate. Acolo cântă cine e liber, cum poate. Gândește-te că premiera la Adriana Lecouvreur am făcut-o cu Neil Shicoff, după care a venit Domingo! — Cum era Shicoff? — Era tânăr pe atunci, foarte timid, foarte bun profesionist, ca toți americanii. Se vedea că va face o mare carieră. Noi nu am mai cântat după aceea împreună, el a cântat mult cu Troyanos Povestirile lui Hoffmann. Apoi am auzit de marele lui succes în Ebreea de Halévy la Viena. Ca să mă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Pot fi numite și aceste comunități „criminale și ilegale”? Cum, cu ce tupeu ne putem noi asuma dreptul de a face astfel de afirmații grosolane,ori atât timp cât suntem într-o astfel de funcție, putem să ne permitem, ca să ne aplaude americanii!? Să revenim la personajele "emblematice" care vor să se remarce în fața națiunii române, prin acțiuni mai puțin comune! Vladimir (Volodea) fiul lui Leonid și Hermina Tisminețki, a plecat în anii 1981 în Franța, în Spania, ajungând în final și în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
chiar acest KGB-ist nu ține seama de amenințările cu scuturi de antirachetă ale lui Bush, pe care acesta vrea să le plaseze în Europa, împotriva pericolului din Iran, Afganistan, Coreea de Nord și cine știe câte mai inventează el până-i vor da americanii un picior unde trebuie și astfel să nu se mai amestece în treburile altor state și să nu mai facă să curgă sânge nevinovat, lacrimi și durere peste pământul globului. După destrămarea URSS-ului a venit și desființarea "Tratatului de la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
elementul hotărâtor pentru înfăptuirea practică. Aceasta întărește adevărul istoric că:dreptul nedublat de forță va fi călcat în picioare sau va rămîne chiar vorbă goală. Dacă luăm în considerație acest raport, să venim mai aproape de zilele noastre,în 2003, când americanii lui Bush, cel care a cucerit marele premiu de mincinos pe plan mondial, cu armele de distrugeren masă din Iraqul lui Sadam Husein, cât și alte motivații, au atacat și ocupat această țară liberă, fără consimțământul Consiliului de Securitate și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
militar, potrivit aceastei cariere. Inițial am ezitat, sau mai bine spus m-am speriat, dar mi am revenit pe timpul discuției. A reușit să mă convingă repede că agricultura nu mai are viitor, că se vor face asociații sau cooperative, că americanii nu vor mai veni,pentru că le ațin calea rușii cu armata lor cea roșie. Pe atunci starea de spirit era foarte tensionată, datorită diversiunilor și minciunilor spuse de elemente rău intenționate dar și plătite din exterior. Ilie olteanul, nu avea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
roșie. Pe atunci starea de spirit era foarte tensionată, datorită diversiunilor și minciunilor spuse de elemente rău intenționate dar și plătite din exterior. Ilie olteanul, nu avea cum să bănuiască că peste ani și ani de zile, vor veni și americanii să ne aducă baze militare, țigări de marcă și nici că fabricile noastre vor fi falimentate și că muncitorii vor fi trimiși la recalificare în Spania la căpșuni. De unde avea să știe bietul de el de șomaj, sărăcie și de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în ultimul rând localitatea din care făceau parte,de atacurile inamice,în special de desantul de diversiune și instigarea la revoltă de către inamic,care în concepția noastră,respectiv a conduceri statului, nu era altul decât NATO,organizație teroristă,condusă de americani și care erau tot timpul pe picior de război,împotriva țărilor cu democrație populară, de și acestea aveau un scut de apărare în Tratatul de la Varșovia, care până la urmă s-a dsființat. Cine putea bănui că toată munca noastră era
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
NATO,...SUA,cu care am construit și o AXA,ba am implementat și câteva baze militare ca scut de apărare,poate că va urma și un scut antirachetă,împotriva teroriștilor din Iran,sau Irak,de și au fost ocupați de americani și aliații lor,inclusiv armata română. Acestea toate,constituie o certitudine a securității țării noastre, chiar dacă unii comentează și acuză conducerea statului, că au expus țara unor pericole care ar putea fi fatale,în sensul că putem fi ținta unor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prieten „tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul“. Atunci când străinii se poartă frumos cu noi spunem că sunt prietenoși, așa cum prietenoasă poate fi și o interfață de pro gram de calculator (dacă este ușor de folosit, sau, cum spun americanii, user-friendly). O carte, o casă sau o întreagă localitate pot și ele să fie prietenoase. Chiar și cartea pe care o aveți sub ochi își dorește să fie scrisă într-un stil cât mai prietenos. Toate acestea arată că prietenia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
alte țări. Un „patriotism reactiv“, cum l-a numit account directorul Ruxandra Săvulescu. Decizia echipei a fost să stârnească orgoliul românilor și să asocieze Rom cu cele mai puternice sentimente naționale. Campania a început printr-un spot în care un american anunța, dintr-un birou corporatist, că Rom se schimbă, pentru ca românii să poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pentru ca românii să poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii se vor răzvrăti împotriva schimbării steagului românesc cu cel american, s-a mizat pe faptul că personajul din spoturile TV le va deveni instantaneu antipatic românilor“, mi-a scris Sorina Iordan, account executive McCann PR. „și, deși campania a avut nevoie de dezvoltarea pe toate mediile - TV, radio, outdoor, print
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cumpăra ciocolata asta până nu își schimbă ambalajul.“ „Stele americane? Nu cred că personalitățile neamului românesc au fost inspirate sau au avut nevoie de stelele americane pentru a străluci.“ „Asta era singura chestie care a mai rămas românească, acum vin americanii să ne-o ia.“ În primele șapte zile de la lansarea primei faze, aceea de teasing, campania a înregistrat, potrivit datelor proprii, aproape 3.700 de comentarii pe site, care atrăsese peste 55.000 de vizitatori unici. Compania primise peste 200
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]