13,008 matches
-
6 monumente istorice, 3 în localitatea Seciu și 3 în orașul propriu-zis. Unul singur dintre ele este clasificat ca monument de importanță națională, acela fiind casa Rusescu din Seciu, construită în 1826. Restul sunt de importanță locală. Acestea sunt: situl arheologic „La Pompieri”, din Seciu, ce reprezintă așezarea neolitică din cultura Gumelnița; două sunt monumente de arhitectură (unul se referă la ruinele bisericii Sf. Mihail și Gavril din cartierul Boldești, construită în 1812 și căzută la cutremurul din 1977, și celălalt
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224. În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din "eneolitic" și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
-o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
celor ce doresc să le comercializeze se pot găsi în târgul care se ține în fiecare duminică. Trei obiective din orașul Budești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic reprezentat de din perioada Latène, aflată în punctul „Ciocârla”, pe malul stâng al Dâmboviței. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (datând din 1841) din satul Aprozi; și (1827) din lunca Argeșului (zona localității componente Budești). Localitatea dispune de
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
Rațiu, Sărăuad și Valea Morii. Localitatea a primit statutul de oraș în anul 1968, iar în prezent are o populație de de locuitori, fiind al patrulea cel mai mare centru urban al județului Satu Mare din punct de vedere demografic. Descoperirile arheologice validate de mărturii istorice demonstrează vechimea și continuitatea viețuirii umane pe actuala vatră a Tășnadului, din neolitic până în zilele noastre. Câteva obiective turistice din Tășnad sunt: catedrala ortodoxă, biserica romano-catolică și muzeul orășenesc amplasat într-o clădire din secolul al
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
balneoclimaterică de interes județean, dispunând de un ștrand termal, microbază de tratament și alte amenajări specifice. Situat în nord-vestul României, în partea sudică a județului Satu Mare, Tășnadul, ca așezare urbană, a fost întemeiat ca urmare a unei evoluții îndelungate. Descoperirile arheologice din zonă, validate de mărturii istorice, demonstrează vechimea și continuitatea viețuirii umane pe actuala vatră a Tășnadului din neolitic și până în zilele noastre. Învestigând trecutul, existența în timp și dezvoltarea orașului, aflăm că prima consemnare documentară despre Tășnad este făcută
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
existenței unor ateliere meșteșugărești complexe. În acest sens, sălile expoziționale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupații și meșteșuguri practicate în zonă, aducând astfel în fața privitorului înțelepciunea și îndemânarea arhaică, simțul formelor și culorilor, ingeniozitatea și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
a fost inclus în zona localităților defavorizate, facilitățile fiscale oferite de stat nu au atras investitorii așa cum se așteptaseră autoritățile. Singurul obiectiv din orașul Plopeni inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din poiana „La Cetate” („Cetatea Fetii”), unde s-au găsit urmele unei cetăți din secolele al VI-lea-al V-lea î.e.n. Stema orașului Plopeni din județul Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1985/2004, publicată
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
Zlatna a invatat renumitul Avram Iancu. Pe teritoriul orașului se află trei rezervații naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci și Cheile Caprei. Pe teritoriul orașului Zlatna se află un tezaur uriaș de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât și un inestimabil patrimoniu etnocultural, care atestă evoluția și continuitatea de muncă și de viață pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei populare. Orașul Zlatna este un vechi centru de exploatare a
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Intensitatea vânturilor este redusă și doar vânturile din NV se apropie de 3m/s. Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl istoric al orașului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit fragmente ceramice aparținând epocii neolitice (4500-2500 î.C.). Cele mai vechi documente scrise care s-au păstrat datează din anul 1257]. Aici a trăit și Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului. În perioada anilor 1461-1700
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
în anul 1974, împiedică inundarea localității mai ales primăvara după topirea zăpezilor. Cât privește așezarea în Europa, orașul parte integrantă a României, face parte din Europa de Est având în general un statut de câmpie - tampon între Crișuri și Țara Zarandului. Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire aparținătoare unor perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203 când așezarea a fost menționată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203 când așezarea a fost menționată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334. Cele mai importante descoperiri arheologice care susțin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
mai importante descoperiri arheologice care susțin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidență două așezări datate ca fiind aparținătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V și X-XI. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Chișineu-Criș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
Sf. Gheorghe" cu un număr de 85 de paturi, având dotări excepționale inclusiv bloc de operații ultramodern. Există, de asemenea, laboratoare de diagnostic și cabinete dentare private, care deservesc nu numai populația din oraș ci și cea din zonă. Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire aparținătoare unor perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203 când așezarea a fost menționată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203 când așezarea a fost menționată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334. Cele mai importante descoperiri arheologice care sustin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
mai importante descoperiri arheologice care sustin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidență două așezări datate ca fiind aparținătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V. și X-XI.
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km². Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană. În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de locuințe identificate precum și alte vestigii arheologice au dus la concluzia că în această zonă a existat permanent o localitate cu un
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de locuințe identificate precum și alte vestigii arheologice au dus la concluzia că în această zonă a existat permanent o localitate cu un număr semnificativ de locuitori. Din păcate însă nu există dovezi scrise referitoare la această localitate și locuitorii săi. În perioada 1211-1225, pe unul din dealurile
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de locuitori, dintre care 30% români, 28% evrei, 25% germani și 16% ucraineni. Este menționată existența „Clubului Român” (1870) care avea o secție literară, una muzicală și o sală de lectură. În 1871, Societatea muzeului din Siret realizează prima colecție arheologică din Bucovina. Această colecție a fost donata Muzeului Țării de la Cernăuți. În 1876 este dată în folosință clădirea școlii din Siret. Și în momentul de față în această clădire își desfășoară activitatea o școală. Între 1862-1887 apar în localitate patru
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Însurăței, în actuala componență, a redevenit parte din județul Brăila, reînființat. În 1989, a devenit oraș. Patru obiective din orașul Însurăței sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, fiind aflat în punctele „Popina I de la Rubla” și „Popina II de la Rubla”, la nord-vest de localitatea principală a orașului; el cuprinde două așezări neolitice atribuite culturii Boian (faza Giulești), două așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița fazele A1 și A2
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
forma "Csíkszereda" într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost "Sereda Cicului", după care numele a fost tradus în forma actuală. Săpăturile arheologice au scos la iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I. Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc. Consilierul său cultural a fost publicistul Ionuț Țene. Pe 16 septembrie 1996, ziua semnării tratatului de bază între România și Ungaria (Tratatul de la Timișoara), a organizat o paradă mortuară pe străzile Clujului. Un sicriu conținând
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
lucrărilor la linia ferată și la construcția gării Petroșani s-a găsit un tezaur monetar de argint, numărând peste 200 de monede, tetradrahme barbare, de imitație, după monedele macedonene emise de Filip al II-lea, alături de o serie de materiale arheologice aparținând începutului epocii fierului. Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la Petroșani se încadrează în grupa imitațiilor servile după prototip, și se datează în secolul III î.e.n. Petroșani a fost declarat oraș în 1930. Gara, a fost dată în folosință
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Gură de Rai / Miorița" (cu peste 1600 de variante; cele din Crișana - "Ieste-un munte cu oi multe, Sântu-și trei păcurărași" etc. - au conservat elementele de ceremonial / ritual eroic-funerar ce de-aproape șase milenii se datează în spațiul Daciei / Dacoromâniei - arheologic și cu C14 -, încă din orizontul cultural / civilizatoriu al anului 3400 î. Hr. - cf. Ion Pachia Tatomirescu, "Istoria religiilor", vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 222), "Meșterul Manole" (conservând mitul fundamental pelasgo-thraco-dacic, sau dacoromânesc, al jertfei zidirii, atestat arheologic în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]