12,392 matches
-
prețul locuințelor a rămas la un nivel accesibil. Majoritatea blocurilor au fost construite puțin înaintea cutremurului din '77 Există o polemică între istorici și etimologi. După părerea unora, numele zonei s-ar datora faptului că moșia ar fi aparținut familiei boierilor Văcărești. Alte păreri susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
care agonisește din moșteniri și danii o avere considerabilă ce îl propulsează printre cei mai importanți boiernași ai zonei. Astfel, într-o suită de acte emise între anii 1765-1767, ce stabilesc hotarele pământurilor moșnenilor din Bârzeiu, protopopul Ioan apare ca boier jurător. Într-o scrisoare din 7 aprilie 1769 a lui Partenie, episcopul de Râmnic adresată lui Barbu Zorilescu, protopop de Gorj, aflăm despre Ion Măgheariu că "[...]de vreme ce i s-au întâmplat de i-au ars casa și i s-au
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Pann se căsătorește cu o fată săracă, pe nume Zamfira Agurezan. Din această căsătorie va avea un fiu, Lazăr, ajuns destul de târziu preot la Biserica Sfântul Visarion din București. În timpul anului 1821 Anton Pann se refugiază la Brașov, după modelul boierilor, adăpostindu-se pe lângă biserica Sf. Nicolae din Schei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaște pe Ion Barac, celălalt colportor, traducător și tipograf de cărți populare din orașul de sub Tâmpa, cu care va lega o strânsă prietenie. După înăbușirea
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicală vestică în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
major al armatei române. Era fiul lui (1824-1872) și al soției acestuia, Dumitrana născută Hurezeanu (1835-1909). Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriți documentar până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu (1819-1911). Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boiereștii gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
, zis "Anghel Șaptecai" sau "Anghel de la ocnă", din Vâlcele, Olt. Haiduc în pădurea Strehareț la început, apoi în toată Oltenia și până în București. A fost spaima boierilor și domniei implicându-se în multe atacuri asupra boierilor. A fost și cu Iancu Jianu peste Dunăre. S-a făcut cârciumar la Drăgășani, apoi în București, s-a căsătorit cu o femeie bogată, tot cârciumareasă. A murit otrăvit de aceasta
Anghel Panait () [Corola-website/Science/300005_a_301334]
-
, zis "Anghel Șaptecai" sau "Anghel de la ocnă", din Vâlcele, Olt. Haiduc în pădurea Strehareț la început, apoi în toată Oltenia și până în București. A fost spaima boierilor și domniei implicându-se în multe atacuri asupra boierilor. A fost și cu Iancu Jianu peste Dunăre. S-a făcut cârciumar la Drăgășani, apoi în București, s-a căsătorit cu o femeie bogată, tot cârciumareasă. A murit otrăvit de aceasta, din gelozie, când l-a prins că în drumurile
Anghel Panait () [Corola-website/Science/300005_a_301334]
-
Haiducii sunt prezenți în toate țările din Balcani ca luptători pentru dreptate, împotriva boierilor locali și ai străinilor asupritori. Trecuți sub tăcere de manualele din epoca regilor, considerați elemente care provoacă dezordine, priviți cu circumspecție de comuniști, pe de o parte considerați bunicii luptei de clasă, pe de altă parte, considerați un exemplu nu
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte au hotărât să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie fără să facă nimic; timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie unor haiduci ca să prindă alți haiduci, nici un haiduc nu a fost prins. A fost picătura finală pentru austrieci, care au
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
au decis să părăsească Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaționale. După plecarea austriecilor, titlul de pandur și-a schimbat, pentru un timp, întru-câtva, înțelesul, devenind un fel de cete menite să apere boierii de haiduci (un fel de poliții personale), denumirea era preluată de la austrieci și venea să semnifice un corp de arnăuți mai mare și bine înarmat. Când a izbucnit războiul ruso-turc, cuvântul pandur și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
poliții personale), denumirea era preluată de la austrieci și venea să semnifice un corp de arnăuți mai mare și bine înarmat. Când a izbucnit războiul ruso-turc, cuvântul pandur și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit, inițial, închirierea unor oameni ai boierilor care cunoșteau locurile și astfel, le-ar fi ușurat sarcina. Boierii au refuzat să se despartă de gărzile lor, care revin acum la vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
un corp de arnăuți mai mare și bine înarmat. Când a izbucnit războiul ruso-turc, cuvântul pandur și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit, inițial, închirierea unor oameni ai boierilor care cunoșteau locurile și astfel, le-ar fi ușurat sarcina. Boierii au refuzat să se despartă de gărzile lor, care revin acum la vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
armatei pandurilor la Craiova, Gheorghe Magheru a fost lăsat la mânăstirea întărită de la Tismana pentru asigurarea ariergărzii, împreună cu fratele și cu vărul său, Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor Vladimirescu. Împreună cu alți panduri din subordine, s-au ținut de răzbunări împotriva boierilor și slujbașilor domnești. Aflând de faptele lor, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el. După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru a mai haiducit câțiva ani, apoi a fost înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
informații cu privire la Moldova acelor vremuri, sunt descrise obiceiuri de nuntă și de înmormântare, obiceiuri de la curtea domnitorului Vasile Lupu, viața religioasă, biserici ortodoxe și armenești, mănăstiri, școli, legende care circulau pe atunci, modul de viață al oamenilor simpli și al boierilor, îmbrăcăminte, drumuri, ocupații etc. Codex Bandini a intrat în posesia Academiei Române în două manuscrise: "manuscrisul 80" (cu semnătura olografă a lui Bandini), care datează din secolul al XVII-lea, fiind donat de diplomatul Constantin Esarcu la sfârșitul secolului al XIX
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
la conducere, deoarece acesta era bolnav psihic. Profitând de situație, Boris Gudunov devine adevăratul conducător, astfel că după moartea lui Fiodor I. (7 ianuarie 1598), cu ajutorul lui Zemskij Sobor, devine, ca uzurpator, țar pe tronul Rusiei El este învinuit de boieri, că ar fi răspunzător de moartea lui „Dimitri Ivanovici”, fiul cel mai tânăr a lui Ivan cel Groaznic, care ar fi fost succesorul legal pe tron. este încoronat ca țar la data de 1 septembrie 1598. Prin urcarea lui pe
Boris Godunov () [Corola-website/Science/313265_a_314594]
-
realizare deosebită din timpul domniei lui a fost înflorirea comerțului exterior mai ales în regiunea Volga și Arhanghelsk. Calitățile sale au fost însă umbrite de adevărate manifestări de paranoia. A organizat o rețea de informatori prin intermediul căreia îi urmărea pe boieri, persecutându-i mai ales pe cei din familia Romanov. În anul 1601 ia naștere o criză gravă politică și socială care este determinată în mare parte de foamete. În această perioadă de timp apare un călugăr numit „Dimitri cel Fals
Boris Godunov () [Corola-website/Science/313265_a_314594]
-
declarând că ar fi adevăratul succesor pe tron. Boris Godunov moare în mod neașteptat la data de 13 aprilie 1605, probabil din cauza unei hemoragii cerebrale. Fiul său, Fiodor al II-lea și soția sa, sunt uciși după câteva luni, de boierii rivali.
Boris Godunov () [Corola-website/Science/313265_a_314594]
-
Castelului Pleșa din Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
Castelului Pleșa din Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul împreună cu câțiva amici l-au urmărit, iar într-o noapte l-au omorât și i-au furat sacii de galbeni. La
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
țevilor și caloriferelor masive ce se pot vedea și la ora actuală. Din fața castelului nu lipsea nici fântâna arteziană. Construcția a fost prevăzută și cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Numai că franțuzoaica a refuzat căsătoria cu boierul Pleșa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperișul nu era făcut cu monede de aur. Stăpânul a murit la 90 de ani, în Franța, necăsătorit. Fără moștenitori, castelul a rămas al nimănui. În anul 1948, a trecut în
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
au ales să treacă Dumărea împreună cu o parte din populația catolică din Bulgaria în Valahia și pentru că aici sub protecție rusească în timpul războiului ruso-turc, practicarea cultului catolic nu era interzisă de catre autorități și să se așeze în Cioplea, pe Moșia boierului Dudescu . Deși nu se știe cu exactitate data în care aceste populații bulgare catolice au ajuns în Valahia, o referință a istoricului Nicolae Iorga, vorbește despre un document trimis de la Cioplea în 10 noiembrie 1823 probabil și datorită faptului că
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
și prin unitate, măsură și impresia de liniște pe care construcțiile, grădinile și interioarele o vor emana, în ciuda impozității lor. Dezvoltarea orașelor, necesitatea restructurării și a sistematizării acestuia, precum și posibilitățile economice și nevoile resimțite ale reprezentanților burgheziei înstărite și de boierii stabiliți la orașe, care toți își doreau case de zid, acestea fiind cauzele și caracteristicile epocii. Oamenii au început sa-și dorească altceva decât ceea ce le era prea familiar, comun și banal. Iar după epocile de bravuri și de ,fiorituri
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
titular” al Mirelor Lichiei (1748-1760), devenind apoi mitropolit al Ungrovlahiei (28 iulie 1760 - 18 septembrie 1787). El a îndeplinit misiuni diplomatice, între care și una la țarina Ecaterina a II-a a Rusiei, în fruntea unei delegații de clerici și boieri munteni (1770). Ca urmare a relațiilor create, la data de 13 iulie 1774, generalul rus Piotr Saltîkov i-a dăruit moaștele Cuviosului Dimitrie Basarabov, pe care le-a așezat în Catedrala Mitropolitană din București .
Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei () [Corola-website/Science/313542_a_314871]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Strehaia, județul Mehedinți. s-a constituit în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]