11,413 matches
-
ne deschidem inimile �n fă? a refugia? ilor polonezi�93. �ntre timp, Gardă de Fier �? i continuă ispr? vile. La 21 septembrie 1939, ea a prins la Bucure? ți, �ntr? o ambuscad? , mă? ina lui C? linescu ? i l? a �mpu? cat mortal pe ne�nduplecatul ei vr? jma?. Gardi? ții s? au dus la sediul postului Radio Rom�nia, au n? v?lit �n studiou ? i au anun? at cu voci tremur�nde ? i triumf? toare: �Gardă de Fier l? a ucis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�teva �ntreb? ri�. Iorga a sesizat imediat situa? ia: �Este vorba despre moartea lui Codreanu? �, a �ntrebat el. �Da! �, a r? spuns ? eful echipei mor? îi. F? r? s? scoat? o vorb? , Iorga ? i?a luat haină, s? a �mbr? cat ? i a ie? it. Ajuns �n cameră de zi, a cerut s? i se dea c? ciula de blan? ? i galo? îi. Doamna Catinca i le? a adus. Iorga a cerut apoi permisiunea s? se duc? la baie, dar rug? mintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Madgearu ? i cu pretinsul ordin al lui Codreanu de a fi r? zbunat. A vorbit ? i despre �cei dou? zeci de ani de suferin?? ? i persecu? îi� pe care Legiunea fusese nevoit? s? le �ndure. Sima s? a sim? it mi? cat ? i a �nl? turat b? nuiala unei provoc? ri care �i trecuse prin minte. El a trecut cu vederea �cele trei zile de r? zbunare� dup? care Legiunea avea s? revin? la normalitate 44. A doua zi diminea?? , Mircea Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
di pe viitor minciuni de? a lungul ? i de? a lațul h? r? îi Europei�51. La un alt nivel, �n publică? ia intelectual? �Magyar Sz�mele�, savantul L�jos G�ldi scria: �Iorga a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de odinioar? �. Deoarece tr? isem vremurile acelea pe c�nd eram copil ? i scrisesem o istorie a Mi? c?rîi Legionare, erau multe lucruri despre care puteam stă de vorb?. La un moment dat, Boeru a fost at�ț de mi? cat �nc�ț a pl�ns. (Cea de a treia doamn? Boeru comenta ulterior c? �L? a?i f? cut chiar ? i s? pl�ng?! �). Dincolo de speran? a de a ob? ine unele informa? îi ? i de a? l �nt�lni pe Traian Boeru, venisem s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
hoț? r�rea lui Tisza de a nu face concesii rom�nilor ? i credin? a gre? it? a lui Iorga (nutrit? ? i de mul? i unguri) c? Tisza era r? spunz? tor de r? zboi. Drept urmare, Tisza va fi �mpu? cat mortal de c? tre un ungur, la �nceputul Revolu? iei din Octombrie (1917). Ulterior, Iorga ? i-a dat seama c? judecase gre? it rolul lui Tisza ? i ? i-a rectificat opinia. �Neamul Rom�nesc�, 28 septembrie 1919 5 �Puterea care nu era stat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum �? i amintea dna Liliana Pippidi-Iorga, Profesorul Iorga nu voia s? poarte acest ve? m�nt fascist ridicol. C?linescu l-a amenin? at c? -i va confiscă bibliotecă la care ? inea at�ț de mult. Iorga a cedat ? i a �mbr? cat uniformă �mpotriva voin? ei sale. A doua zi s-a �nt�lnit cu jurnali? ții �mbr? că? i �n uniformele propriei lor corpora? îi. �Purta? i uniforme noi, dar ave? i �nc? vechile voastre standarduri morale ? i profesionale� le-a spus el 59
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s]ri și animale este bine cunoscut]. Oamenii știu de mult timp câte ceva despre această, ins] nu și-au folosit aceste cunoștințe atunci când au considerat animalele drept întrup]ri ale r]ului. Astfel, acum dou] secole, Kant a scris: „Cu cat venim mai mult în contact cu animalele, cu atat le iubim mai mult pentru c] vedem cât] grij] au de puii lor. Atunci ne este greu s] gândim urât pan] și despre un lup”. Tr]s]turi sociale precum grijă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a datoriei și a obligației, așa cum se reg]sesc ele în sistemele etice occidentale (vezi capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”). În sistemele etice aparținând tradiției iudeo-creștine, neîndeplinirea obligațiilor este asociat] unui sentiment de vinov]ție pentru greșeală comis]. P]catul, vina și îngrijorarea pentru faptă s]vârșit] sunt concepte care nu se încadreaz] în analiza budist] a f]r]delegii. De fapt este chiar dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nu se afl] în c]utarea unor principii cu caracter general. Se caracterizeaz] printr-o profund] pietate, cuprinde superstiții tipice poporului evreiesc și nespecifice elitelor religioase, și pune accentul pe efortul necesar îndeplinirii unui act religios sau moral: cu cat aceast] dificultate este mai mare, cu atat actul respectiv devine mai demn de laud]. Aceast] concepție, cât și aceea potrivit c]reia omul pios (hasid) se deosebește prin îndeplinirea „legii Raiului”, care este mai strict] și mai exigent] decât „legea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiuni etice esențiale sunt motivul corect și acțiunea corect] pare evident, deși acest lucru nu se observ] întotdeauna. De exemplu, în român Tu vei fi ț]rân], scris în secolul al XIX-lea Samuel Butler cuprinde urm]torul pasaj: „Cu cat v]d mai multe, cu atât sunt mai sigur c] nu conteaz] motivul pentru care oamenii fac ceea ce trebuie atâta timp cât o fac, nici de ce acționeaz] greșit, în situația în care procedeaz] în felul acesta. Rezultatul depinde de lucrul f]cut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
măi degrab] decât a dus la g]sirea și realizarea acțiunii corecte în anumite situații. De exemplu, limitarea mintal], echivocul și sperjurul erau considerate legitime, dac] bun]starea persoanei, incluzând onoarea și averile, era în joc; iar, potrivit doctrinei „p]catului filosofic”, o acțiune nu era considerat] un p]cât din punct de vedere moral decât în cazul în care persoana respectiv] se gândea la Dumnezeu în momentul comiterii ei. Asemenea absurdit]ți au fost criticate de Pascal în Provincialele (1656
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mari p]câte își trag seva din realiz]rile morale, nu din cele mai obișnuite și mai vizibile. Atât la nivel individual cât și colectiv, dec]derea se hr]nește cu realizarea moral], prima fiind cu atat mai mare cu cat cea de-a doua este mai semnificativ]. Germania nazist] reprezint] cel mai bun exemplu în acest sens. Astfel, se pune întrebarea dac] exist] un sens în cadrul acestei etici radicale, pe care il ignor]m cu des]vârșire. Nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
renunțe prea ușor, o astfel de atitudine reg]sindu-se în ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate împotriva conformismului, prin intermediul unor referiri la p]câte ce nu pot fi iertate. Nu știm care era „p]catul de moarte” de la 1 Ioan 5,16 (poate apostazia), ins] ni se interzice s] ne rug]m pentru cei care îl s]vârșesc. În Epistola c]tre Evrei exist] trei referiri la p]câte ce nu pot fi iertate (6
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în probleme similare. În acest sens, accentul pus pe virtute și pe conotațiile sale etice sugereaz] un interes comun atât pentru societatea greac], cât și pentru cea musulman], în special aplicarea acestor standarde și norme în societ]ți politice. Cu cat înțelepciunea și virtutea conduc]torilor sunt mai mari, cu atât este mai realist] posibilitatea de a atinge adev]râtul scop al filosofiei și al religiei - fericirea. Ibn Șină (m. 1037) argumenteaz] c] Profetul întrupeaz] totalitatea acțiunilor și a gândurilor virtuoase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar p]rea c] nu exist] un r]spuns general acceptat la aceast] întrebare despre cine sau ce anume poate avea drepturi. R]spunsul pare s] țin] de generozitatea sau empatia persoanei care ofer] acest r]spuns legat de cat de îngust sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ajutor str]ine pot fi mult mai folositoare decât 10 lire sterline acordate unei organizații umanitare din propria tar]. Acest argument ignor] ceea ce afirmăm anterior - urgență și seriozitatea moral] atașate s]r]ciei extreme. Se poate oare afirmă: cu cat un r]u este mai mare, cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi identificate trei aspecte ale s]r]ciei extreme care o transform] într-un r]u grav. Primul dintre acestea este reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trupești în favoarea idealului mai înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul originar, a ap]rut dorința sexual] arz]toare și pierderea controlului asupra trupului. Se credea astfel c] toat] dorința sexual] era atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minte. Odat] cu p]catul originar, a ap]rut dorința sexual] arz]toare și pierderea controlului asupra trupului. Se credea astfel c] toat] dorința sexual] era atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din generație în generație prin contactul sexual. Astfel, cerință unei nașteri din virginitate: Iisus putea fi liber de p]catul originar doar dac] el nu ar fi fost conceput prin actul sexual. Celibatul a fost reafirmat drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorința sexual] era atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din generație în generație prin contactul sexual. Astfel, cerință unei nașteri din virginitate: Iisus putea fi liber de p]catul originar doar dac] el nu ar fi fost conceput prin actul sexual. Celibatul a fost reafirmat drept cel mai înalt ideal, iar sexul în cadrul c]s]toriei era privit ca un r]u necesar pentru reproducerea speciei. Era permis din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe și dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altele, f]r] a fi mai puțin supuse legilor moralei. Politică poate fi mai lipsit] de substanț] decât f]cutul cur]teniei, f]r] că acest lucru s] duc] la emiterea mai puținor constrângeri morale în politic]. Dimpotriv] ins], cu cat apare tentația mai des, cu atat crește și nevoia de aderare la standarde morale și la principii. (Într-adev]r această a fost viziunea lui Erasmus, cunoscut umanist contemporan cu Machiavelli, în opera s] The Education of a Christian Prince [Educația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atacului. Descurajarea funcționeaz] prin creșterea costurilor pentru potențialul atacator. Cu cât este mai probabil ca un atac s] conduc] la un r]zboi costisitor pentru atacator, cu atat acesta va ezita mai mult (toate celelalte fiind egale) s] atace; cu cat aceste costuri sunt mai mici, cu atat opțiunea atacului va p]rea mai sigur] și mai rațional]. Trebuie precizat ins] că un stat nu poate crește costurile unei agresiuni f]r] a crește costurile pentru toate p]rțile implicate. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai eficient] descurajare a unei agresiuni sovietice. S] observ]m aici c] inițierea deliberat] a unui r]zboi nuclear este cea care m]rește eficientă descuraj]rii agresiunii convenționale. (Astfel, riscul unui atac convențional este cu atât mai mare cu cat relațiile de descurajare nuclear] reciproc] sunt mai stabile; pe de alt] parte, riscul unui atac convențional este cu atât mai sc]zut cu cat riscul escalad]rii unui r]zboi nuclear este mai crescut. Alegerea între riscul mai sc]zut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]