11,545 matches
-
unei călătorii la care visează orice copil, un drum la capătul căruia se deschid porțile unui univers cu totul special, lumea guvernată de Moș Crăciun. Aventura care începe, întrece orice imaginație. Cu toate șansele de a deveni un clasic al cinematografiei, The Polar Express evită capcana mai tuturor filmelor de gen, aceea de a pica în tentația dulcegăriei. "Viziunea lui Zemeckis" - care a făcut deja istorie cu Tom Hanks și "Forrest Gump" - aproape că-ți dă fiori prin felul paradoxal în
Expresul polar () [Corola-website/Science/328223_a_329552]
-
și care a trăit și activat cea mai mare parte a timpului în Franța. Denumit de către Cocteau „marele poet al camerei obscure”, și-a legat numele de numeroase aspecte ale artei moderne, mai ales în domeniul artei fotografice, al istoriei cinematografiei și al filmului experimental.Lucrările sale înnoitoare și abstracte, în tehnicile solarizației, „rayografiei”(denumire inspirată de propriul său nume, pe care a dat-o „fotogramei”) și al colajului, create sub impresia conexiunilor sale cu artiștii suprarealiști, i-au adus o
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
a cumpărat un aparat de fotografiat și a început să le fotografieze. A ajuns la concluzia că nimeni nu le poate fotografia mai bine decât el însuși. În aceste împrejurări, începând din 1918 s-a ocupat serios de fotografie și cinematografie, experimentând diferite tehnici - fotograma sau rayografia, solarizația (tehnică dezvoltată în secolul al XIX-lea de către Sabatier) La New York a cunoscut în 1913 pe poeta și pictorița belgiană Donna Lecoeur, zisă Adon Lacroix, mamă a unei fetițe de 7 ani și
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.547.339 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 30.964 spectatori. "Șapte băieți și o ștrengăriță" se află astfel pe locul 9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, care considera acest film drept o comedie ușoară, mai mult sau mai puțin muzicală. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile unor grenadieri napoleonieni încartiruiți în
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
public, fiind vizionat de 3.163.456 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarna bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarna bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
realizate în sistem Cinemascop (pentru ecran lat), fiind folosită peliculă Eastman color, prelucrată în laboratoarele de la Buftea. Regizor secund a fost Radu Gurău, iar director de imagine Aurel Kostrakiewicz. La acest film au colaborat ca asistenți viitori profesioniști din domeniul cinematografiei precum Gheorghe Ilarian (asistent de sunet), Elena Pantazică și Sanda Bălășescu (asistente de montaj). Muzica filmului a fost compusă de Tiberiu Olah, dar coloana sonoră conține și fragmente din oratoriul „Messias” de Georg Friedrich Händel, interpretate de orchestra Filarmonicii George
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
Filmul "" a fost vizionat de 1.201.244 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Succesul destul de redus la public s-a datorat stilului analitic prea minuțios și greu digerabil de marea majoritate a spectatorilor. Actrița Irina Petrescu a obținut Medalia de aur pentru interpretare feminină la Festivalul Internațional al Filmului de la Moscova (1969). Critica
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
a fost vizionat de 3.174.367 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Pe lângă succesul din România, filmul a avut parte de un mare succes și în URSS. Șlagărele cântate în film de Dan Spătaru l-au făcut celebru pe cântărețul român. El a participat la mai multe concerte organizate la Moscova, unde
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
URSS. În ciuda marelui succes la public al acestui film, criticii de specialitate au scris recenzii defavorabile. Astfel, Călin Căliman afirma în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Cîntecele mării" are o valoare „discutabilă”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera o comedie ușoară de tip musical care asigura „procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Nina, delegata Festivalului muzical
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
1960-1961), Teatrul de Comedie și Teatrul Ion Creangă din București (1961-1966) și din nou la Teatrul Național din Craiova (din 1966 șli până la ieșirea la pensie). Nae Gh. Mazilu a jucat în cel puțin 28 de filme importante în istoria cinematografiei românești precum "Toamnă bobocilor" (1975), "Pintea" (1976) sau "Iarnă bobocilor" (1977).
Nae Gheorghe Mazilu () [Corola-website/Science/328381_a_329710]
-
băiat, își pierde controlul și îl bate pe Cătălin, scoțându-l cu forța din casă. Filmul se încheie cu o scenă în care Velicanu închide portiera mașinii și pornește spre mare. La realizarea filmului a contribuit și Centrul Național al Cinematografiei și HBO. Printre finanțatori se numără BV McCann Erickson, Teleclub și City Cinema Management. Dan Teodorescu, solistul grupului muzical Taxi, face o scurtă apariție "cameo", jucând primul client de la bancă. Cristina Ivan, coordonatoarea de producție și casting joacă o paznică
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
la public, fiind vizionat de 1.796.410 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, consideră "Primăvară bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comandă politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
410 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, consideră "Primăvară bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comandă politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
(n. 5 august 1923, Scurtești, județul Buzău - d. 21 martie 1978, București) a fost un arhitect și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "O scrisoare pierdută" (1953), "Directorul nostru" (1955), "Două lozuri" (1957), "Doi vecini!" (1958), "Valurile Dunării" (1959), "Porto-Franco" (1961), "Pădurea spânzuraților" (1964), " Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Veronica" (1972), "Veronica se
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
Împușcături sub clar de lună" (1977). S-a născut la 5 august 1923 în satul Scurtești din apropierea orașului Buzău. A absolvit Institutul de Arhitectură din București, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "La un punct de agitație" (1952) regizat de Paul Călinescu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Sică Alexandrescu la "O scrisoare pierdută" (1953), cu Jean Mihail la "Brigada lui Ionuț" (1954) și "Râpa Dracului" (1956), cu
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
, cunoscută și ca Kosman, (n. 7 iulie 1925, Deva - d. iulie 2005, București) a fost o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Două lozuri" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Bădăranii" (1960), " S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Columna" (1968), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952, obținând calificarea de pictor-scenograf. Ileana Oroveanu a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "După concurs" (1955). A participat la realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș" (1978), "Buzduganul cu trei peceți" (1977) și "Ziua Z" (1984), din filme după opera lui I.L.
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
și actorii francezi ce urmau să aibă roluri în film: Pierre Brice (Severus), Alida Valli (Meda) și Bernard Blier (Fuscus), dar ultimii doi actori au fost înlocuiți înaintea primului tur de manivelă. După succesul internațional al filmului "Dacii" (1967), conducătorii cinematografiei românești au decis ca filmul să intre în producție în 1968, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici. S-au purtat negocieri cu unii producători străini pentru realizarea unei coproducții. În ianuarie 1969, a existat o intenție
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
Filmul "" a fost vizionat de 72.560 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră acest film ca fiind o comedie amară a cărei acțiune se petrece spre sfârșitul anilor '80, „când absurdul cotidian, la noi, atingea... recorduri mondiale”. El
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Constantin (Costică) Simionescu (n. 19 septembrie 1926, București - d. aprilie 2004, București) a fost un arhitect și scenograf de film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Neamul Șoimăreștilor" (1965), "Meandre" (1966), "Războiul domnițelor" (1969), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Explozia" (1972), "Frații Jderi" (1974), "Osînda" (1976), "Mihail, cîine de circ" (1979
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
avea în permanență satisfacție pentru ce ai clădit cu sârg și pasiune și tot pe atât, poate chiar mai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit să distrugi.”". Constantin Simionescu a lucrat ca scenograf de film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Cu Marincea e altceva" (1954) regizat de Gheorghe Turcu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Haralambie Boroș în "Afacerea Protar" (1955), cu Manole Marcus în "Străzile au amintiri" (1961), cu Andrei Blaier în "A fost prietenul
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
(n. 16 ianuarie 1944, Secuieni, județul Neamț) este un actor și scenograf român. S-a stabilit în anul 1975 în Franța. Este căsătorit cu Miruna Boruzescu, principala să colaboratoare. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Felix și Otilia" (1972), " Cu mîinile curate" (1972) și "Duhul aurului" (1974). A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (secția costume și decor) din București. După absolvire a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
melodiei „Tâlharii păguboși” a fost scris de Anne Marie (Anemar) Pop. După cum este specificat pe generic, în acest film cântă Anda Călugăreanu, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Mihai Perșa și Grupul 3T. Anca Mihăescu, interpreta fiicei circarului fioros, a debutat în cinematografie cu acest film. Filmul "Rămășagul" a fost vizionat de 1.837.171 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]