14,928 matches
-
Ciril Vârnav și Mihail Vâlsan. Sunt plasate sub genericul „Cronica” recenzii, note și comentarii (referitoare la spectacole și expoziții) ale colaboratorilor permanenți, cărora li se adaugă Arșavir Acterian, ce iscălește și Al. Manu ori Anton Balotă. Din 1937 adeziunea la doctrina legionară este evidentă. În ton encomiastic, redactorul, dar și Traian Herseni, Ștefan Ion George, Arșavir Acterian, Alexandru Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de ideologie de
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
pun în prezent problemele, comparativ cu felul în care ele au fost puse în alte perioade istorice. Aceasta deoarece, oricât am integra datele și optica actuală într-o viziune sintetică și ne-am angaja în dezvoltarea ei, oricât am înmulți doctrinele sau metodologia de obținere, prelucrare și interpretare a datelor, e necesară conștientizarea faptului că e posibil ca peste câteva decenii să ne reorganizăm cunoașterea într-o nouă paradigmă de înțelegere și studiere a omului individual. Deci, alături de inventarierea cunoștințelor dobândite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
una fără alta, dar nici nu se confundă. Acțiuni ce pornesc din lumea a doua o traversează și pe cea de-a treia, reîntorcându-se în cea de-a doua, așa cum ar fi produsele pedagogiei sau unele cure terapeutice psihanalitice. Doctrina lui Popper și altele similare nu au fost serios combătute în esența lor, prin care subliniază existența acelei realități umane ce ființează în afara persoanelor individuale, a gândurilor și trăirilor subiective ale acestora. Totuși, o astfel de viziune este de multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subiective durerea, sentimentele, intenția de act, gândirea prin care rezolvăm probleme sau reflectăm asupra poziției noastre în lume, felul în care ne autoevaluăm, vinovăția și, în general, cugetarea (cogitatioă. Acest sens modern al subiectului și subiectivității apare ca atare în doctrina lui Popper unde constituie lumea a doua, fiind intens speculat în cognitivismul actual, în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de posibilitățile și de circumscriere a individului uman prin trăsăturile ce-l caracterizează, prin configurația sa specifică de factori psihologici relativ constanți. Trăsăturile diferențiază oamenii între ei și, de aceea, acest aspect al psihologiei persoanei a fost denumit psihologie diferențială. Doctrina trăsăturilor este foarte importantă și pentru problema tulburărilor de personalitate, în ultimele decenii luând amploare preocupările de evaluare dimensională a acestora, cu concepte și instrumente împrumutate din psihologia generală a persoanei. Pentru caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezechilibru major poate defini însă și o boală, așa cum ar fi mania sau melancolia. Aceeași problemă e pusă în prezent în psihiatrie, în termenii legăturii dintre patologia psihică identificabilă pe Axa I și pe Axa II. Hipocratismul a fost o doctrină medicală care a subliniat importanța pe care medicina o are în antropologie. De altfel, cultivarea trupului sănătos - prin gimnastică -, dar și a trupului frumos, echilibrat, a fost o constantă a culturii grecești, preocupată de ideea de proporție și armonie, în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sa neobișnuită pe idealuri neimportante pentru cei din jur, idealuri împărțite de eroii din cărțile pe care le-a citit. În legende, povești, mituri, eroii întruchipează idei, virtuți și trăsături de caracter, expresive și morale, într-un mod tipic, ideal. Doctrina virtuților a lui Aristotel s-a format pe marginea literaturii homerice și a problematicii omului din tragediile grecești, pentru a ghida comportamentul în noua situație a polisului grec, iar Teofrast s-a inspirat din comediile vremii și din caracterizările făcute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și lucrarea Liber physiognomiae a lui Michael Scot, astrologul și magicianul lui Frederic al II-lea, ce se bazează pe surse grecești și arabe. De fisiognomie se ocupă și Albertus Magnus sau Roger Bacon. În secolul al XV-lea această doctrină e ilustrată în Speculum Phisionomie a lui Michele Savonarola (1450Ă. Lucrarea e un ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ființă unică, ancorată în corporalitatea sa, rămâne și în prezent o problemă de investigat, o temă de studiu metodic. Bio-psiho-tipologia în secolul XX Faptul că există o legătură între corporalitate și psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre ansamblul corporalității înnăscute și psihismul individului. Era o reacție împotriva localizaționismului anatomo-patologic ce se impusese prin Wirchow în medicina secolul al XIX-lea. Descoperirea funcțiilor glandelor endocrine și a integrării ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secolul al XIX-lea. Descoperirea funcțiilor glandelor endocrine și a integrării ce o realizează sistemul nervos central a stimulat preocupările față de teren în medicină și personologie. În acest context apar biotipologiile lui Pende, Viola, Sigaud, Kretschmer. O parte dintre aceste doctrine se înscriu în paradigma numărului finit de tipuri, cultivată de astrologie și hipocratism, chiar dacă lasă o portiță deschisă spre varietate, prin rubrica intitulată „și altele”. Din această mișcare, pentru problema psihiatrică a tulburărilor de personalitate, momentul cel mai remarcabil este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între forma corpului - aspectul vizibil corporal al persoanei în ansamblu, ce poate fi înregistrat și măsurat - și particularitățile sale psihologice de fond, temperamental-caracteriale. Nu se are în vedere doar chipul, ca în fisiognomia predominent morală, ci întregul corp, ca în doctrina temperamentelor. Tipul morfologic „picnic”, cel cu linii rotunde și predispus spre îngrășare, cu umeri mici și abdomen mare, cu nas, bărbie, urechi și fața, în general, rotunjite, fără linii colțuroase sau sistem muscular bine dezvoltat, este un tip morfologic care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morfologic care, din punct de vedere psihic, este spontan, sociabil, firesc, natural, neproblematizant, vesel sau trist, prietenos, petrecăreț, superficial. Lista calificativelor caracterizante nu e sistematic organizată sub aspect științific psihologic și nu e nici argumentată, ci sesizată intuitiv. Ipoteza și doctrina lui Kretschmer merg mai departe. Acest tip bio-psihologic poate avea variante anormale caracterial, cu manifestări depresive și hipomane. În plus, e predispus spre boala psihică denumită psihoză maniaco-depresivă. Alături de tipul morfo-psihologic „picnic” se mai descriu tipurile „leptosom” (astenică și „muscular-atletic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fundament dezvoltarea celor trei foițe embrionare: ectoderm (picniculă, endoderm (leptosomulă, mezoderm (atleticulă. S-au reluat măsurătorile corporale și psihologice, s-a procedat la fotografierea multor cazuri și la suprapunerea fotografiilor pentru a se obține o „fotografie tip”, sintetică, dar această doctrină și drumul pe care ea s-a angajat nu a dus nicăieri. Preocupările față de tipologia umană cu rădăcini în biologie, care deci ar juca un rol la nivelul temperamentului, s-au păstrat în decursul secolului XX și în alte perspective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în fața lui Dumnezeu decât se considera înainte, fapt ce a condus chiar la unele idei temerare ale afirmării de sine, cel puțin în plan politic (Machiavelliă și al manipulării maselor (Giordano Brunoă. Acest individualism a căpătat o altă față odată cu doctrina protestantă, care pretinde omului să aștepte harul lui Dumnezeu în intimitatea propriei subiectivități, iubindu-l și rugându-se tot timpul la fel, omul european și-a descoperit noi virtuți individuale odată cu etosul capitalismului, care, cum spunea Weber (1933Ă, are la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sensul moral al caracterului, tematică sedimentată de-a lungul veacurilor. Personalismele În secolul al XIX-lea termenii de „persoană” și „personalitate” au fost folosiți în mod uzual și firesc, oamenii nemaisfiindu-se să și-i atribuie. Nu au apărut însă doctrine importante centrate pe persoana umană. Preocupările intelectualilor vizau dezvoltarea științei, istoriei și politicii statelor naționale. În cadrul Romantismului s-a acordat atenție persoanelor de excepție, geniului - pe care l-a teoretizat tot Kant (1981Ă în cea de-a treia Critică, personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a valorilor Scheler reia principalele teme ale lui Kant, pe care încearcă să le reformuleze (Boboc, 1971Ă. Autonomia omului, libertatea și responsabilitatea, respectul pentru celălalt, sunt punctele de plecare. Scheler formulează explicit faptul că e vorba despre persoane umane, iar doctrina sa va fi cea a unui personalism etic. Orice om, în măsura în care e pură persoană, este o ființă individuală, unică și distinctă de alții. Contrar universalismului pur al eticii formaliste a lui Kant, personalismul etic concepe persoana drept existență individuală exemplară
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la libera inițiativă. La acest nivel, sensurile juridice se întâlnesc cu cele etice, economice, politice, spirituale și chiar psihologice ale conceptului de „persoană”. Programele economice nu se mai sustrag pespectivei personaliste, tocmai ca o contrapondere față de accentul pus de unele doctrine pe macroeconomie și în raport cu cinismul în afaceri practicat și teoretizat de anumite grupuri de acțiune. 1.10. Sensul larg al noțiunii de persoană Noțiunea de „persoană” are, desigur, și un înțeles psihologic specific uman care va fi comentat în continuare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
privitoare la biologia conștiinței. Dar ea are o mare încărcătură de „impersonal”. Toate acestea fiind spuse, este evident că nu poate fi dată o definiție generală univocă sau una strict psihologică pentru persoana umană. Capitolul 2 PSIHOLOGIA PERSOANEI - CURENTE ȘI DOCTRINE Psihologia persoanei despre care s-a vorbit în secolul XX și se vorbește și în prezent nu e o știință unitară, ci o reuniune de preocupări și studii efectuate prin diverse metodologii, implicând variate doctrine, concepte și teorii, toate vizând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2 PSIHOLOGIA PERSOANEI - CURENTE ȘI DOCTRINE Psihologia persoanei despre care s-a vorbit în secolul XX și se vorbește și în prezent nu e o știință unitară, ci o reuniune de preocupări și studii efectuate prin diverse metodologii, implicând variate doctrine, concepte și teorii, toate vizând polul individual al umorului considerat, mai mult sau mai puțin, în ansamblul său. Ea se deosebește astfel de psihologia funcțiilor psihice, de exemplu a atenției. Nici studierea unor funcții complexe, precum cogniția sau motivația, nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realizase până la mijlocul secolului XX și ceea ce se anunța ca nou, pe atunci, în domeniul psihologiei persoanei. 2.2. Psihanaliza clasică a lui Freud Aceasta nu a fost de la început ceea ce, în vremea respectivă, se numea o psihologie, ci o doctrină antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă geneza și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doctrină antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă geneza și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei evoluționiste, doctorul Freud din Viena, (Elfemberger, 1994Ă preocupat de neurologie, dar și de hipnoză, ajunge să reactiveze mari teme ale antropologiei romantice, precum importanța visului, dinamismul inconștientului (ca fiind mai important decât conștiințaă; conflictul intrapsihic și problema morală a vinovăției
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp” relațional caracteristic fiecărui om (Wiggins, 1999Ă. Ea a fost corelată cu teoria câmpului psihologic a lui Lewin și stă la baza doctrinei circumplexului interpersonal. 2.6. Psihologia trăsăturilor persoanei Unul dintre cele mai studiate domenii ale psihologiei persoanei este în prezent cel care se referă la „trăsături” și aspectele diferențiale ale caracterizării. Studiul diferențelor psihologice dintre oameni stă la baza categorizării lor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a dezvoltat consistent între 20 și 30 ani. S-a considerat că rolul contextului e mai important decât cel al trăsăturilor de fond ale personalității. Stimulii, relațiile, problemele de rezolvat, rezultatele, modelează intens felul de a fi al persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]