15,628 matches
-
politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvantului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creat o cultură de genul Cucuteni, dar au existat și multe elemente originale. Deși s-au făcut puține descoperiri din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, cele mai multe urme de așezări dovedesc o viețuire umană permanentă pe aceste plaiuri de doină și baladă. Una din aceste așezări este în apropierea podului Alexandrescu de pe panta lină de deal care urcă spre locuințele de pe Lisna Nouă și care în documente este cunoscută de „Novosălița Hudințăilor. înclinația terenului este tot spre sud-est, cu expunere
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri”... Bogăția spirituală a locuitorilor din comună, a sentimentelor și a trăirilor sufletești a dat naștere unei mari varietăți de folclor care s-a cristalizat de-a lungul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
local propriu, începând cu 15 septembrie 1972. Au activat aici și câte trei grupe de copii care în timpul verii rămâneau la grădiniță toată ziua, primind hrană și odihnindu-se aici. Au fost îndrumați de către educatoarele Olaru Lucreția, Chiriac Eugenia, Molocea Doina, Săvescu Doina, Poraicu Ecaterina, Macovei Dorica și Ciubotariu Lenuța. Aceste educatoare cu dragoste de copii s-au străduit și se străduiesc să-i pregătească pe copii pentru școală, să-i familiarizeze cu unele noțiuni necesare intrării în școală. Au organizat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
începând cu 15 septembrie 1972. Au activat aici și câte trei grupe de copii care în timpul verii rămâneau la grădiniță toată ziua, primind hrană și odihnindu-se aici. Au fost îndrumați de către educatoarele Olaru Lucreția, Chiriac Eugenia, Molocea Doina, Săvescu Doina, Poraicu Ecaterina, Macovei Dorica și Ciubotariu Lenuța. Aceste educatoare cu dragoste de copii s-au străduit și se străduiesc să-i pregătească pe copii pentru școală, să-i familiarizeze cu unele noțiuni necesare intrării în școală. Au organizat și organizează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iași. Din motive de sănătate n-a reușit să termine Institutul, dar talentul și perseverența sa în muncă l-au făcut să continue activitatea muzicală în cadrul Ansamblului de cântece și dansuri al Comitetului Central al Sindicatelor și apoi la Ansamblul Doina al Armatei. Pentru completarea cunoștințelor de cultură generală, în 1957 s-a înscris la învățământul liceal pe care l-a absolvit în anul 1961. în spectacolele realizate pe parcursul anilor la cele două mari ansambluri, a fost solist, îmbinând în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Probabil că satul, cu timpul s-a mutat în vale către pădure. Va reveni din nou la șosea? Din Mlenăuți s-au ridicat oameni de valoare cu care locuitorii se pot mândri pe drept cuvânt. Așa este cazul valoroasei atlete Doina Melinte, născută Beșliu, multiplă campioană mondială și olimpică, câștigătoare a mai multor concursuri internaționale, campioană mondială universitară și încununată cu înaltul titlu de campioană olimpică în anul 1984. Aristotel care era păgân zice în „Poetica: „figurile destrăbălate nu trebuie să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Liceul Ion Creangă din București. Activitatea sportivă a început-o în anul 1977 la Clubul sportiv Politehnica Timișoara sub îndrumarea antrenorului Ladislau Wilemsz. în anul 1978 s-a transferat la Clubul sportiv Voința din Timișoara, unde a avut antrenoare pe Doina Benedek (Bardaș), continuându-și activitatea până la încetarea activității sportive de performanță. La primul concurs, la care a participat, a câștigat și titlul de campioană națională la campionatul de fond pe distanța de 6.000 m. Din anul 1978 și până în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
agroindustrial din Timișoara pe care l-a absolvit în anul 1989. începând din anul 1985, îndemnată de sora sa, a început să practice activitățile sportive în specialitatea canotaj - categoria ușoară la clubul Voința, obținând unele rezultate valoroase sub îndrumarea antrenoarei Doina Benedek (Bardaș). între anii 1989 și 1998 a activat la secția de canotaj a Universității Timișoara, iar din anul 1998 până în 2001 a activat la clubul Dinamo București unde și-a încheiat activitatea sportivă de performanță. Pe parcursul anilor, a devenit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hoinărescu, L (2007). Aspecte ale politeții pragmatice în româna contemporană vorbită. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). (2007). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (129-169). București: Editura Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica, A. (2003). Pedagogia comunicării educaționale. Arad: Editura Universității "Aurel Vlaicu". Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All Educațional. Iordănescu, C. N. (2006). NLP și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
compot și 300 g frișcă. Amestecul se pune în formă tapetată cu pișcoturi, după care punem în formă tot felul de fructe și se lasă la întărit. La final se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă. TORT DOINA 2 pachete de pișcoturi, 300 g unt, 2 tablete de ciocolată, 5 ouă, 250 g zahăr pudră, 3 linguri de cacao, stafide, alune, un păhărel mic de apă, 1 plic de frișcă Crema: se scoate apa din unt și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Antișocul era dotat cu pulmotor, aspirator, truse de mică chirurgie, atele, material de pansament și medicamentele necesare existente la acea vreme pentru intervențiile de urgență. Primele cadre care au lucrat pe această mașină au fost asistenții Tuinea, Selten, Enciu și Doina Catană, după un stagiu de pregătire de un an la Spitalul Grivița. Rămâne în istorie numărul de urgență al Salvării 06, apoi 061, 961, prin care se va apela ajutorul acesteia timp de 50 de ani (1956-2006) . Cei care au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Rebedea, dr. Natalia Coteață, prof. dr. Petrache Vârtej, dr. Iulian Badea, dr. Gheorghe Constantinescu, prof. dr. Valeriu Horhoianu și în prezent de conf. dr. Alexandru Florin Anca, conf. dr. Cristina Vasiliu și șef lucrări dr. Monica Cîrstoiu);- oftalmologie (prof. dr. Doina Pop de Popa, prof. dr. Liliana Voinea). Secții și compartimente nou înființate:- chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă (prof. dr. Doina Dumitrescu);- ORL (dr. Daniela Vrînceanu);- chirurgie toracică (dr. Florin Chirculescu);- chirurgie vasculară (dr. Horia Mureșan). Activitatea cu profil chirurgical este
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prezent de conf. dr. Alexandru Florin Anca, conf. dr. Cristina Vasiliu și șef lucrări dr. Monica Cîrstoiu);- oftalmologie (prof. dr. Doina Pop de Popa, prof. dr. Liliana Voinea). Secții și compartimente nou înființate:- chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă (prof. dr. Doina Dumitrescu);- ORL (dr. Daniela Vrînceanu);- chirurgie toracică (dr. Florin Chirculescu);- chirurgie vasculară (dr. Horia Mureșan). Activitatea cu profil chirurgical este una dintre cele mai complexe și intense din țară, operațiile fiind efectuate la cel mai înalt nivel profesional. Clinica dispune
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de profil și de personal. Anul 2003 a marcat apariția bazelor clinice ce ulterior s-au transformat în clinici, proces ce a continuat și în anii următori sub directoratul regretatului Prof. Dr. Șerban Marinescu si, în prezent al Prof. Dr. Doina Dimulescu. Se cuvine de asemenea subliniat aportul permanent de-a lungul acestor ani al Dr. Daniela Safta care, din poziția de director medical, a sprijinit cu energie toate aceste transformări. Odată cu înființarea bazelor clinice s-a produs o infuzie de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și dr. Penelopa Marinescu (Ploiești), dr. Nicolae Ionescu (Baia Mare), dr. Ion Petre Florescu (Spitalul de Urgență Bagdasar-Arsenie), dr. Ion Bordeianu (Constanța) devenind și profesor universitar ca și Teodor Stamate (Iași), dr. Alexandru Valentin - Georgescu (Cluj-Napoca), dr. Florin Isac (București), dr. Doina Ionescu - Dumitrescu (București, Spitalul Clinic de Urgență Municipal), dr. Dan Enescu (Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu”), Ioan Lascăr (Spitalul Clinic de Urgență Floreasca) (48). Actuala titulatura a spitalului - Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din București pentru ca activitatea medicală să poată continua. Toată această dilemă a survenit în condițiile în care colectivul spitalului era măcinat de un conflict intern între Prof. Dr. Agripa Ionescu, șeful clinicii și al specialității încă de la înființare alături de Dr. Doina Ionescu (fosta sa soție) pe de o parte și restul medicilor pe de altă parte; opțiunea colectivă a fost pentru mutarea temporară a spitalului. În toamna anului 1990 spitalul se muta cu secțiile cu paturi la Spitalul Titan, iar ambulatoriul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Spitalul Filantropia unde funcționa ambulatoriul, pentru controlul și pansamentele postoperatorii ca și pentru toate documentele medical/administrative; prin rotație medicii spitalului asigurau activitatea în policlinica improvizata la Spitalul Filantropia. În acest răstimp Prof. Dr. Agripa Ionescu a rămas împreună cu Dr. Doina Ionescu în clădirea din Arh. Ion Mincu care a intrat în consolidare - la terminarea consolidării clădirea a fost preluată de SRI și a devenit spitalul acestei instituții (spital multidisciplinar unde funcționează și un compartiment de chirurgie plastică). Colectivul medicilor de la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medical (asistenta șefă secția arsuri, asistenta șefă de la blocul operator) și Dr. Ion Comnoiu au optat pentru a se întoarce în Arhitect Mincu unde se va înființa ulterior spitalul SRI și unde continua sa activeze Prof. Dr. Agripa Ionescu; Dr. Doina Ionescu a plecat la Spitalul Pantelimon unde a înființat un compartiment de chirurgie plastică și ulterior la Spitalul Universitar de Urgență unde va înființa o clinica de chirurgie plastică. Clădirea din Calea Griviței este o clădire construită în anul 1912, gândită
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și colaborări. Un punct culminant al problemei a fost atins prin declarațiile oamenilor politici italieni și a celor din administrația Romei. Senatorul de dreapta Piergiorgio Stiffoni, de exemplu, declara în aprilie 2007, imediat după uciderea italiencei Vanessa Russo de către românca Doina Matei în metroul din Roma,: "De zece ani de zile acești domni din Est, cunoscuți ca bețivani violenți, asasini, care exploatează minorii și copiii, criminali ai străzii, vin în țara noastră pentru a comite infracțiuni". Pe 4 februarie 2009, politicianul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
strofa I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântă suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu buza umflată". Am
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
voce joasă/ dragul mamei, dragul meu/ te aștept să vii acasă/ de-o vrea bunul Dumnezeu". Imaginea "bietei mame" care încearcă să-și elibereze băiatul cu ultimele puteri, cerînd milă și îndurare de la comandant și de la Dumnezeu apare în altă doină: "Doamne, dar în poartă cine-mi sta?/ Măi nene, șade plîngînd mama mea/ Au trăiți, Domnule comandant/ Măi nene, cel mai ca lumea băiat/ Nene, băiatu-i la izolare/ Mare luptă pe mîncare/ Maică, scoate-mi-l la vorbitor/ Doamne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tip ceaușist. Îmi aduc aminte că la numai câteva zile după terminarea celui de al 14-lea congres al p.c.r. am fost abordat în taină de un coleg din minister care, invitându-mă la o bere, la Grădina "Doina", mi-a făcut o propunere surprinzătoare: Colega, te cunosc de aproape un sfert de veac ca pe o persoană discretă, serioasă, cu idei și informații mai largi, ca pe un om foarte legat de zona natală, greșesc, cumva? Nu, mon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu m-a deranjat, dar rolul acela era gân dit pentru mine. și nu a fost singurul caz... — Philippe Hersant a făcut Castelul din Carpați, după Jules Verne. A venit să discute cu mine, i-am arătat melodii populare românești, doine, am citit cartea și... trece un timp și aud că se fac pregătirile pentru premieră, undeva, în Sudul Franței. Sun la teatru, doar ca să aflu că... cerusem prea mult! Nu mă întrebase nimeni nimic. — Poate că aveați cota prea mare
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de 8 ani. Eram curios ce s-a mai schimbat pe acolo, pe cine mai întâlnesc dintre vechii prieteni, oricum, era ceva incitant. Când am ajuns în Reșița ne-am întâlnit cu Gusti Hlinka și Costel Iftinchi, amândoi cu nevestele, Doina și Lăcrămioara. Am văzut spațiul în care urma să fie expuse tablourile noastre și mi-a plăcut, este un spațiu luminos unde încap circa 25-30 de tablouri, situat la stradă, în zona veche a orașului Reșița. Vernisajul era fixat pentru
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]