13,290 matches
-
coliziune cu Galaxia Marconi. Ca tip de receptare, lectura se adresează unui obiect textual lipsit de profunzime sau de transcendență, și care nu poate reclama și nu se cuvine să primească empatie sau "trăire". Pe axele activ - pasiv și intectual - emoțional, ale grilei receptării, lectura semiologică structuralistă se înscrie ca o formă hiperactivă și hiperintelectuală. Hiperactivă, pentru că promotorii acestui tip de lectură fac din ea o "rescriere" a textului. Lectorul semiolog repetă în plan paralel operațiile autorului - desigur, incomparabil mai conștient
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de vedere să rămână ambigue. Alteori oamenii nu știu ce cred, sau de ce cred acel lucru. De aceea este necesar să li se clarifice punctele de vedere, valorile sau credințele, pentru a înțelege cum să comunicăm mai eficient cu ei. Rezolvarea chestiunilor emoționale Există momente când folosirea întrebărilor nu pot duce la o schimbare reușită de atitudine. Aceasta se întâmplă atunci când interlocutorul este implicat emoțional într-o problemă. Este vorba de persoane care aparțin unui grup și acționează numai sub influența acestuia, refuzând
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
punctele de vedere, valorile sau credințele, pentru a înțelege cum să comunicăm mai eficient cu ei. Rezolvarea chestiunilor emoționale Există momente când folosirea întrebărilor nu pot duce la o schimbare reușită de atitudine. Aceasta se întâmplă atunci când interlocutorul este implicat emoțional într-o problemă. Este vorba de persoane care aparțin unui grup și acționează numai sub influența acestuia, refuzând cu tărie orice idee diferită de cea a grupului. Cel care dorește să influențeze trebuiue să aibă multă răbdare și perspicacitate pentru
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
altă sursă sau generate de experiențe personale. În drumul spre convingere se vor parcurge patru etape: receptarea, memorizarea pasivă, raționalizarea - operată prin constrângerile dictate de structuri de argumente în lanț, și seducția. În actul comunicării lupta se dă între prioritatea emoționalului și cea a raționalului. Altfel spus, important este dacă seducția are rolul de a convinge ori se convinge pentru a seduce. Oamenii au nevoie nu numai de idei, ci și de sentimente. Astfel, între mijloacele de influențare alături de autoritatea emițătorului
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
punctul de vedere al tematicii și limbajului. Când Theophrast a întrebat prin ce a fost recunoscut, i s-a răspuns că „vorbea prea etic”. Cuvintele rostite pot deci trăda și intențiile ascunse pe care nu le-am observa altfel. Încărcătura emoțională transformă banalitățile în expresii cu valoare. Este suficient de analizat, spre dovedire, convorbirea unor îndrăgostiți. Ei nu spun lucruri deosebite, ci transmit emoții deosebite, convingătoare. Forța fizică nu înseamnă nimic în comparație cu puterea cuvântului. 2.8 Rostire și sens Rostirea este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
vocea, alteori însă este lăsat să vorbească singur, supunându-se permanent rațiunii. El poate exprima și singur acomodându-se înțelesului, nu cuvintelor. Dacă gesturile instrumentale se pot desemantiza, gesturile retorice au drept scop să convingă interlocutorul, provocându-i anumită stare emoțională, afectivă. În arta comunicării putem vorbi, așadar, despre adevărate tehnici ale trupului deoarece „trupul este primul și cel mai natural instrument al omului”(Mauss, M.). CAPITOLUL III COMUNICAREA (COMUNIUNEA) OMULUI CU DUMNEZEU 3.1 Importanța cultului religios în comunicarea omului
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
individuale de natură fiziologică (acuități variate ale componentelor vizuală, auditivă, tactilă, kinestezică etc. și ale trăsăturilor care derivă din acestea) 2. tipul de gândire, la nivel individual (sintetică/analitică, impulsivă/reflexivă, lateralizare cerebrală drepta/stânga) 3. propriile reacții și procese emoționale (motivația, tenacitatea, simțul responsabilității, posibilitatea de a proceda după propria lor dorință) 4. preferințele de natură socială (studiul solitar sau în grupuri de dimensiuni diferite) 5. cadrul imediat (sunetul, lumina, temperatura, amplasarea mobilierului și design-ul acestuia) (de pe http://www
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
înalte, alții la temperaturi mai scăzute (Hart, 1981). Unii preferă un scaun din plastic, alții din lemn, alții din metal, iar alții au o stare de disconfort într-o sală de clasă convențională încât aceasta îi împiedică să învețe. Reacțiile emoționale individuale pot influența, de asemenea, capacitatea de a învăța a elevilor. Motivația personală, tenacitatea cu care își efectuează temele și sarcinile de lucru, capacitatea de a-și asuma răspunderea propriului comportament și a activității sau ocaziile de a proceda după
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
participe la experiențe concrete și de succes atât în timpul pegătirii inițiale cât și pe parcursul cariere, în cadrul activităților de perfecționare. Bandura (1986) arată că auto ficacitatea poate fi îmbunătățită prin: observarea succesului, experimentarea succesului, tehnici de convingere și printr-un tonus emoțional pozitiv. Astfel că pregătirea practică a profesorilor ar trebui să includă suficiente ocazii pentru a: 1. colabora cu alți colegi care folosesc astfel de strategii, 2. observa la lucru alți colegi care folosesc cu succes astfel de strategii didactice; 3
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
nu provin din surse evreiești (vezi infra). În acest capitol vom face o primă Încercare de a descrie grozăviile de la Iași din 29 iunie 1941, cu un sentiment de frustrare determinat de faptul că acest lucru nu este posibil nici emoțional, nici din punctul de vedere al folosirii eficiente și depline a surselor dezvăluite În ultimul timp datorită Muzeului Holocaustului de la Washington. Evreii care au fost aduși În curtea Chesturii În noaptea de 28/29 iunie erau convinși, nu se știe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
umane, la care unul dintre ei „a participat” personal, iar din acest motiv observațiile sale sunt mai aproape de adevăr, cu atât mai mult cu cât este vorba de experimente care nu se reduc la durere, ci țin Îndeosebi de domeniul emoțional, de halucinații și imaginație. Evreii care au fost Înghesuiți În vagoane, au descris cei doi, se aflau deja În „tensiune psiho-emoțională accelerată până la limită”, provocată de incertitudinea privind soarta lor, de două nopți nedormite și de criza sufletească de pe urma bătăilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
informații, de emoții, de ce nu? De foarte multă vreme s-a fugit de "emoție", de frică să nu facem cum au făcut dansatorii clasici. Dar de ce nu? Emoția o vedem pe stradă eu am regăsit România foarte emoționantă și foarte emoțională! De altfel, în lucrările creatorilor români a fost emoție. Multă. Cîteodată prin intermediul teatrului dar emoție a fost, chiar în momentele cele mai pregnante. Acum cred că se va rezolva această problemă prin faptul că dansatorii devin din ce în ce mai tehnici. Adică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Deci, pledezi pentru un dram de umilință a interpretului în apropierea creației unui anumit compozitor. A.B. Bineînțeles, este obligatoriu. Nu poți să te apropii de această muzică fără smerenie. A.V. S-a remarcat cu decenii în urmă reticența emoțională a interpretărilor lui Aldo Ciccolini. Apropòs de muzica lui Debussy, de muzica lui Chopin, a lui César Frank. Explicându-se, Ciccolini spunea că interpretul nu trebuie să lase climatul interior personal să influențeze starea lucrării alese, ci să rămână traducătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
căutător". Răspunde și tu provocării! V.I. ...A fi deschis! A fi deschis și a primi orice vine în viață, și în viața asta foarte grea de muzician și de artist (pentru că este o viață foarte grea din punct de vedere emoțional, în primul rând), a nu te lăsa doborât de nimic. A fi deschis, și a merge înainte. Acesta e secretul a merge înainte. A.V. Și, chiar ultima întrebare: ce ești acum? Român? American? Sau un cetățean al lumii? V.I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în multe locuri din țară nu contează, într-un mall, într-un autobuz, într-o cofetărie, într-o sală de spectacol, într-un studio de televiziune și recitați versuri așa cum știți Dumneavoastră. Cred că sunteți sigur de impactul, nu numai emoțional, asupra publicului. D.V. Știți ce se întâmplă? Lumea, în general, și o țară ca a noastră, are momente de ridicare și momente de cădere morală, culturală, politică și de altă natură. Momentele de ridicare ale unei țări, ale unui neam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cum sunteți la înregistrări? Acolo, de multe ori te poți opri, dirijorii sau soliștii vor să reia un pasaj, maestrul de sunet te poate întoarce, știi că nu ai emoția stimulată de prezența publicului. Cum duci înainte, cu trăirea artistică, emoțională, ce spune muzica, rolul? R.D. E, într-adevăr, o cu totul altă situație, dar, practic, mesajul pe care vrei să-l transmiți, îl transmiți unui ascultător, să spunem, generalizat, ideal. Eu sunt și o perfecționistă. Dacă mă oprește maestrul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
atât de emoționată de jocul unui partener, încât i-au dat lacrimi adevărate, și vocea a început să-i tremure. L.V. O, de nenumărate ori! Aproape de la începutul carierei mele mi-am dat seama că dacă nu am această încărcătură emoțională, dacă nu sunt implicată total, trădez publicul! Am nevoie de această trăirea intensă. Nu reușesc să stabilesc o asemenea relație cu toți partenerii. A.V. Ați avut ocazia să jucați într-un spectacol regizat de Andrei Șerban? L.V. Niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
greu de realizat pentru că ea presupune desprinderea rapidă de o reacție și trecerea la fel de rapidă la o alta. Pentru actori, Opposites Attract e un test de performanță a jocului obiectiv, spălat de orice fel de artificii interpretative, de orice cârlige emoționale, pe care reușesc sățl treacă cu bine, păstrând în momentele de maximă greutate situațională ironia. Ironia e de fapt drena perfectă a climaxului. Cuplurile „afectate afectiv“ își testează adrenalina bizareriilor la detectorul de adevăr. Raporturile se bazează pe un set
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
regenerator, adăpost al vieții, prin raportare la teme precum implacabilitatea trecerii timpului, sexualitatea, adulterul, polaritatea Rai-Iad. Un singur bărbat, element perturbator, și 7 femei pe care același act dramatic le influențează în moduri diametral opuse, pricinuindu-le dezechilibrul psihic sau emoțional, aducând haos și pierdere de sine. Toate acestea sunt create de o echipă format din 5 oameni, echipă care are un singur exponent, purtător de cuvânt, emițător principal - actrița Ofelia Popii. Pentru a contura în linii mari acțiunea, dar și
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
un moment de intimitate alături de nepoata sa, mamei îi revine atribuția de a se ocupa de aspecte ce țin de formalitate, și anume, conferințe de presă, recepții, dar și consilierea angajaților, mai exact a manichiuristei Bela, ce asigură amplificarea fluxului emoțional, dar și trecerea către personajul bunicii menționat anterior, personaj ce readuce în discuție subiectul inițial, marea dramă a familiei. Inevitabil, sentimentele variază de la disperare, trădare, regret, la revoltă și până la acceptare, iar intervenția unui personaj detașat de întreaga situație dramatică
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
arhicunoscute , ceea ce demonstrează că acele cuvinte pot cu ușurință declanșa memoria subiectivă și plasa acțiunea undeva în subconștientul fiecărui individ. Anotimpul al cincilea, femeia servită „Felii” în acest spectacol de teatru, reușește să adâncească misterul ce stă la baza edificiului emoțional feminin, neaducând decât indicii neconcludente despre o stereotipie oarecare, ce stabilește gradul de autodistrugere sau de a se detașa în anumite circumstanțe. Acest aspect face ca spectacolul să se joace în permanență cu sala plină, pentru a fi surprinse de către
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
la mărirea senzitivi tății educatorilor și părinților pentru fenomenul complex al exce lenței intelectuale”. Mit și realitate în privința copiilor supradotați (Hallahan y Kauffman, 1994) Copiii supradotați au o sănă tate precară, sunt inapți soci ali, au interese înguste; sunt instabili emoționali. În ciuda unor diferențe individuale, ei tind să aibă în general o sănătate foarte bună, sunt sociabili, au res ponsabilitate morală. Copiii supradotați sunt „supermani” Nu sunt supraoameni: au abilități deosebite în anumite domenii, dar au și deficiențe. Supradotarea este stabilă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
complexe și caută să rezolve probleme dificile. Formulează rapid ipoteze sau își pun imediat întrebarea în mul te situații ce ar fi dacă?. Sunt adesea conștienți de propria lor impulsivitate și de irațio nalul din ei și au multă sensibilitate emoțională. 8. Au o vie curiozitate pentru obiecte, idei, situații sau eveni mente. 9. Au multă imaginație și fantezie și le place jocul intelectual. 10. Sunt mai puțin inhibați intelectual de colegi în exprimarea opi niilor și ideilor lor și își
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
ca punct de debut lucrările lui Terman care au încercat înlăturarea miturilor negative referitoare la supradotați, arătând că aceștia sunt superiori din punct de vedere al sănătății fizice, al dezvoltării psihice și sociale, fiind mai stabili din punct de vedere emoțional comparativ cu cei de aceeași vârstă. Din păcate, în același timp Terman a dat naștere și la o serie de prejudecăți, printre care aceea că supradotații au o mai bună capacitate de adaptare, rezultând astfel și inutilitatea serviciilor de consiliere
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
pp. 134 135). Leta Hollingworth este considerată prima care a adus dovezi că elevii înalt abilități au nevoie de consiliere și că mediul școlar obișnuit nu poate satisface nevoile acestora. Observând că există o deosebire între dezvoltarea intelectuală și cea emoțională, a decla rat: „A avea intelectul unui adult și emoțiile unui copil, în combi nație cu un corp de copil, înseamnă a te confrunta cu anumite difi cultăți (1942)”. În anii ’50 s-a acordat o atenție sporită consilierii elevilor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]