12,743 matches
-
astfel un „organism central” (în cunoscuta scrisoare trimisă de la Viena lui Iacob Negruzzi), capabil să rezume „potențele omenirii întregi”. Din numeroasele texte mai sus citate se poate conchide că prezența în lume, conștiința istorică, pe de o parte, și proiecția eului în suprarealitatea valorilor eterne, pe de altă parte, tind spre echilibru, spre realizarea unei cumpene, imagine atât de frecventă în scrisul eminescian. Omul trăiește în măsura în care aspiră spre ființă, spre ceea ce este general și etern: „Nu trăiți voi, ci un altul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de Eminescu însuși în poezii și poeme: orgoliul creatorului, ura luptătorului, egoismul dragostei. Sunt stări pe care el însuși le-a trăit, le a judecat și a încercat să le depășească, vizând acea stare de grație, de ieșire din propriul eu, când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că poți parcurge o succesiune infinită de vieți prin identificarea cu substanța eternă: Arheul. Sfâșierea tragică a unui suflet conștient de căderea în corporal, de scufundarea „în toate relele ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sa intimă, aceea de a căuta adevărul, de a-și găsi a doua mea ființă (cum notează în marginea unui manuscris), pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator poetic devine spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dreptate!”, „Șefu-i șef și-n pielea goală!” etc), după modelul „funcției supreme”. Aceasta era copiată la toate nivelele de conducere, înclusiv în privința vulgarității limbajului, ca metodă de reducere a personalității umane la zero. Totul venea de la 64 înălțimea lui Eu, personal, consider, am hotărât, am inițiat, am făcut, am dres etc. Pe acest „eșafodaj” sumar schițat s-au clădit nedreptatea, cruzimea, sălbăticia represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi transformat în gând și cuvânt, pentru a dobândi, fie și numai pentru o fracțiune de timp, ideea de perenitate a ființei. Sunt elocvente versurile din secțiunea Ipostaze - o metaforă „repetitivă” a prezenței în lume, modalitate discretă de „pozare” a eului pe un fundal cosmic. Risipirea în lucruri, scufundarea în peisaj ori zborul spre înălțimi sunt modalități de regăsire a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fundal cosmic. Risipirea în lucruri, scufundarea în peisaj ori zborul spre înălțimi sunt modalități de regăsire a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare și dezinvoltură. Eul pare că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
astfel un „organism central” (în cunoscuta scrisoare trimisă de la Viena lui Iacob Negruzzi), capabil să rezume „potențele omenirii întregi”. Din numeroasele texte mai sus citate se poate conchide că prezența în lume, conștiința istorică, pe de o parte, și proiecția eului în suprarealitatea valorilor eterne, pe de altă parte, tind spre echilibru, spre realizarea unei cumpene, imagine atât de frecventă în scrisul eminescian. Omul trăiește în măsura în care aspiră spre ființă, spre ceea ce este general și etern: „Nu trăiți voi, ci un altul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de Eminescu însuși în poezii și poeme: orgoliul creatorului, ura luptătorului, egoismul dragostei. Sunt stări pe care el însuși le-a trăit, le a judecat și a încercat să le depășească, vizând acea stare de grație, de ieșire din propriul eu, când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că poți parcurge o succesiune infinită de vieți prin identificarea cu substanța eternă: Arheul. Sfâșierea tragică a unui suflet conștient de căderea în corporal, de scufundarea „în toate relele ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sa intimă, aceea de a căuta adevărul, de a-și găsi a doua mea ființă (cum notează în marginea unui manuscris), pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator poetic devine spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dreptate!”, „Șefu-i șef și-n pielea goală!” etc), după modelul „funcției supreme”. Aceasta era copiată la toate nivelele de conducere, înclusiv în privința vulgarității limbajului, ca metodă de reducere a personalității umane la zero. Totul venea de la 64 înălțimea lui Eu, personal, consider, am hotărât, am inițiat, am făcut, am dres etc. Pe acest „eșafodaj” sumar schițat s-au clădit nedreptatea, cruzimea, sălbăticia represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi transformat în gând și cuvânt, pentru a dobândi, fie și numai pentru o fracțiune de timp, ideea de perenitate a ființei. Sunt elocvente versurile din secțiunea Ipostaze - o metaforă „repetitivă” a prezenței în lume, modalitate discretă de „pozare” a eului pe un fundal cosmic. Risipirea în lucruri, scufundarea în peisaj ori zborul spre înălțimi sunt modalități de regăsire a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fundal cosmic. Risipirea în lucruri, scufundarea în peisaj ori zborul spre înălțimi sunt modalități de regăsire a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare și dezinvoltură. Eul pare că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1.64 1.78 Estonia 0.28 1.25 1.57 1.70 Cipru 0.15 1.25 1.49 1.62 Luxemburg 0.09 1.25 1.45 1.59 Malta 0.08 0.94 1.44 1.58 EU 27 100.00 100.00 100.00 100.00 Sursă: Indice Banzhaf normalizat. Date din (Bilbao Arrese, 2004). Tabelul 8.3 compară indicii de putere din Consiliu pe baza a trei reguli diferite: Tratatul de la Nisa, anteproiectul elaborat de către Convenția
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
of bias in Congressional committees", American Political Science Review 84(3): 797-820. Hallstein, Walter și Charles Roetter (1972) Europe in the making. London: George Allen and Unwin. Hayes-Renshaw, Fiona, Wim Aken Van și Helen Wallace (2006) "When and why the EU Council of Ministers votes explicitly", Journal of Common Market Studies 44(1): 161-21. Heidenheimer, Arnold J., Carolyn T. Adams și Hugh Heclo (1990) Comparative public policy: the politics of social choice in America, Europe, and Japan. New York; Basingstoke: St. Martin
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Simon (2002a) "Linking national politic to Europe". London: Foreign Policy Centre. Hix, Simon (2002b) "Parliamentary behavior with two principals: preferences, parties, and voting in the European Parliament", American Journal of Political Science 46(3): 688-98. Hix, Simon (2002c) "Why the EU Should Have a Single President and How She Should be Elected". London. Hix, Simon (2005) The political system of the European Union. Houndmills, Basingstoke; New York: Palgrave Macmillan. Hix, Simon (2008) What's wrong with the EU and how to fix
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
influential in the decision on car emission standards?", Journal of Common Market Studies 35(2): 225-42. International Herald Tribune (1999) "EU Commission Survives, But Seems to Lose Power" (Barry James), 15 ianuarie. URL: www.iht.com/articles/ 1999/01/15/eu.t 5.php. International Herald Tribune (2005) "Lobbying Brussels: It"s getting crowded" (Dan Bilefsky), 29 octombrie. URL: www.iht.com/articles/2005/10/28/business/ wblobby.php. Irlenbusch, Bernd și Matthias Sutter (2006) "An experimental analysis of voting in the
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și Mark N. Franklin (eds) Choosing Europe?: the European electorate and national politics in the face of union, pp. 287-305. Ann Arbor: University of Michigan Press. Pajala, Antti și Mika Widgren (2004) "A priori versus empirical voting power in the EU Council of Ministers", European Union Politics 5(1): 73-98. Penrose, Lionel S. (1946) "The elementary statistics of majority voting", Journal of the Royal Statistical Society 109(1): 53-7. Persson, Torsten și Guido Tabellini (1993) "Designing institutions for monetary stability", Carnegie-Rochester
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
enterprise", Legislative Studies Quarterly 6(4): 559-76. Scarrow, Susan E. (1997) "Political career paths and the European Parliament", Legislative Studies Quarterly 22(2): 253-264. Schalk, Jelmer, René Torenvlied, Jeroen Weesie și Frans Stokman (2007) "The Power of the Presidency in EU Council Decision-making", European Union Politics 8(2): 229-50. Scharpf, Fritz W. (1988) "The joint-decision trap lessons from German federalism and European integration", Public Administration: 66(3):239-78. Scully, Roger M. (1997a) "The European Parliament and the co-decision procedure: A reassessment
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
the distribution of power in policy games", Journal of Theoretical Politics 11(3): 339-66. Supreme Court of the United States (1954) "Brown v. Board of Education of Topeka". Nr. 347 U.S. 483. Tallberg, Jonas (2003) "The agenda-shaping powers of the EU Council Presidency", Journal of European Public Policy 10(1): 1-19. Taylor, Paul G. (1996) The European Union in the 1990s. Oxford: Oxford University Press. The Guardian (2004) "EU vote turnout a wake up call", 14 iunie. URL: politics.guardian.co
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc funcție de marcă a categoriilor gramaticale de gen, număr și caz pentru părțile de vorbire însoțite 92; de asemenea, au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un copil / un stilou (masculin/ neutru)/ o fată (feminin), -l/ -a, al/ a, cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structură a identităților și intereselor relativ stabilă.299 Un mecanism concret de transformare a identității se bazează pe efortul conștient de a schimba identitatea. Actorii sunt capabili, susține Wendt, de autoreflecție critică și pot să transceadă și să transforme rolurile. Eul poate decide să se angajeze în noi practici. Cum noul comportament influențează prin interacțiune partenerul, acest lucru implică determinarea celuilalt să se comporte altfel. Acest proces nu înseamnă doar schimbarea comportamentului, ci schimbarea identității printr-un proces de distribuire a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Mary, New and Old Wars: Organized Violence in a Global Era (2e), Polity Press, Cambridge, 2006. Kaldor, Mary, Human Security: Reflections on Globalization and Intervention, Polity Press, 2007. Kastoryano, Riva (ed.), An Identity for Europe:The Relevance of Multiculturalism in EU Construction, Palgrave MacMillan, 2009. Katzenstein, Peter, The Culture of National Security: Norms and Identity in World Politics, Columbia University Press, New York, 1996. Katzenstein, Peter, Rethinking Japanese Security. Internal and External Dimensions, Routledge, London and New York, 2008. Kennedy, Paul, and Catherine
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2001, by International Commision on Intervention and State Sovereignty (ICISS) UNDP, Human Development Report, 1994, (New York: Oxford University Press, 1994. A Human Security Doctirne for Europe. The Barcelona Report of the Study Group on Europe's Security Capabilities Presented to EU High Representative for Common Foreign and Security Policy, Javier Solana, Barcelona, 15 September 2005, http://www.lse.ac.uk/Depts/global/Publications/HumanSecurityDoctrine.pdf. Helsinki Process Papers on Human Security, Helsinki Process Publication Series, Edited by the Helsinki Process Secretariat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
International Studies Quarterly 43 (1), 1999, pp. 83-114. 397 Koslowski, Rey, Migrants and Citizens: Demographic Change in the European State System, Cornell University Press, Ithaca, NY, 2000. 398 Kastoryano, Riva (ed.), An Identity for Europe:The Relevance of Multiculturalism in EU Construction, Palgrave MacMillan, 2009; Checkel, Jeffrey and Katzenstein, Peter, European Identity, Cambridge University Press, 2009; Banchoff, Thomas, and Mitchell P. Smith (eds.), Legitimacy and the EU: The Contested Polity, Routledge, London and New York, 1999. 399 Brown, Michael, "New Global Dangers
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]