11,415 matches
-
de energie cinetică a unor volanți. Deoarece nu există transformările energie cinetică -> energie electrică -> energie chimică -> energie electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare scade și energia sa, deci randamentul. Pentru a micșora aceste pierderi, volanții se rotesc în incinte vidate, iar lagărele sunt cu suspensie magnetică. O asemenea construcție stochează energia până la cel mult o oră, sistemul fiind
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare scade și energia sa, deci randamentul. Pentru a micșora aceste pierderi, volanții se rotesc în incinte vidate, iar lagărele sunt cu suspensie magnetică. O asemenea construcție stochează energia până la cel mult o oră, sistemul fiind foarte eficient doar la frânări urmate imediat de accelerări, cum ar fi circulația în oraș sau participarea la curse pe circuite asemănătoare celor de la
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
în lăuntru și din afară. Miliția română să-și aibă ofițerii săi români”". La 17 octombrie 1848 înarmarea românilor a fost confirmată de comandamentul militar austriac de la Sibiu. Primele tabere de instrucție ale Legiunii Aurăria Gemina, numite în epoca și lagăre ("loagăre" de către țăranii români) au fost înființate la Câmpeni, Bistra, Bucium și Măgina și au fost mobilizate la 19 octombrie 1848. Prefectul Avram Iancu era ajutat de viceprefecții Ioan Bălaș, Simion Prodan, Ioan Constantin. În decembrie 1848 legiunea era alcătuită
Legiunea Auraria Gemina () [Corola-website/Science/335241_a_336570]
-
Hart și dus la un spital. Taverner se trezește în dimineața următoare într-un hotel amărât, fără acte de identitate. În liăsa acestora, trecerea prin numeroasele puncte de control ale poliției care împânzesc orașul va determina încarcerarea sa într-un lagăr de muncă forțată. După o serie de telefoane care-i dovedesc că niciunul dintre prietenii săi nu-l cunoaște, este nevoit să ceară ajutorul recepționistului hotelului, care îl duce la Kathy Nelson, o fată care se ocupă cu fabricarea actelor
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
(n. "Margarete Ilse Köhler"; 22 septembrie 1906 - 1 septembrie 1967) a fost soția lui Karl-Otto Koch, comandant al lagărele naziste de concentrare Buchenwald (1937-1941) și Majdanek (1941-1943). A fost unul dintre primii naziștilor proeminenți care au fost judecați de către armata americană. După un proces care a atras atenția mass-media de pe întreg mapamondul, mărturiile supraviețuitorilor faptelor sale au avut ca
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
americană. După un proces care a atras atenția mass-media de pe întreg mapamondul, mărturiile supraviețuitorilor faptelor sale au avut ca rezultat prezentarea de către alți autori a descrierii abuzurilor ei sadice asupra prizonierilor, ajungându-se la conturarea imaginii ei de "ucigașă a lagărelor de concentrare" ca un curent în societatea germană postbelică. Koch a fost acuzată că a colecționat suveniruri din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
Ghetoul Varșoviei precum și liderul mai multor mișcări de tineret (Hașomer Hațair). A colobarat cu cu , Simcha Rotem, Zivia Lubletkin și alții pe parcursul revoltei din ghetou. Aceasta s-a alăturat rezistenței evreiești în urmă deportării mamei și surorii ei într-un lagăr nazist, care a survenit morții tatălui ei Gustav Altman, si a acționat în calitate de curier transportând arme, explozibil, materiale educaționale (interzise în ghetou pe durata ocupației naziste), marfă și oferind rezistentelor, evreilor și partizanilor aflați în partea ariana a Varșoviei informații
Tosia Altman () [Corola-website/Science/331580_a_332909]
-
împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui Dega, cu scopul evadării cumpără o barcă de la Richter. Dar deținuții evadați vor fi prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
comunist la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, având ca țintă populația țării in general, respectiv elementele considerate ostile regimului, în particular. Acest articol se ocupă de cea de-a doua categorie, în speță prizonierii politici din închisorile și lagărele de muncă forțată. Scopul reeducării era îndoctrinarea elementelor vizate cu ideologia marxist-leninistă, ceea ce fi urmat să rezulte în lipsa unei rezistențe active sau pasive la adresa partidului comunist. Din acest motiv, principala țintă a reeducării au fost deținuții politici. Reeducarea s-a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pedeapsă pe care o primiseră după proces: "corecția" la etajul I, pe capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii T-ului, tot la etajul I; deținuții în carantină erau încarcerați la subsol, secția "lagăr", la parter, iar la etajul II se aflau cei aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fiind clasele sociale privilegiate de ideologia comunistă - Gherla a fost printre primele beneficiare ale acestei extinderi. Directorul închisorii, începând cu 1 februarie 1949 era Tiberiu Lazăr, evreu născut la Budapesta, căruia părinții, prima soție și un copil îi muriseră în lagărul de la Auschwitz. Din primăvara anului 1949, ofițer politic a fost Dezideriu Iacob. În perioada când Lazăr a fost director, bătaia era o practică curentă. De exemplu, în cea de-a doua zi de Paște a anului 1950, a organizat o
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a avut în vedere mai degrabă reeducarea prin muncă decât cea prin violență, cele două au coabitat, iar în condițiile regimului dur de detenție instaurat, destinația finală a deținuților o constituiau gropile comune. Pe traseul Canalului au fost înființate 12 lagăre de muncă: Cernavodă (Columbia), Kilometrul 4 (Saligny), Kilometrul 23, Kilometrul 31 (Castelu), Poarta Albă, Galeș, 9 Culme, Peninsula , Năvodari, Midia, Constanța (Stadion) și Eforie Nord. Lagărul Poarta Albă era centrul de repartizare a deținuților spre celelalte lagăre, fiind situat aproximativ
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
finală a deținuților o constituiau gropile comune. Pe traseul Canalului au fost înființate 12 lagăre de muncă: Cernavodă (Columbia), Kilometrul 4 (Saligny), Kilometrul 23, Kilometrul 31 (Castelu), Poarta Albă, Galeș, 9 Culme, Peninsula , Năvodari, Midia, Constanța (Stadion) și Eforie Nord. Lagărul Poarta Albă era centrul de repartizare a deținuților spre celelalte lagăre, fiind situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Dunăre și Marea Neagră. În general, la Poarta Albă rămâneau cei cu condamnări sub 5 ani iar cei cu condamnări între 5 și
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fost înființate 12 lagăre de muncă: Cernavodă (Columbia), Kilometrul 4 (Saligny), Kilometrul 23, Kilometrul 31 (Castelu), Poarta Albă, Galeș, 9 Culme, Peninsula , Năvodari, Midia, Constanța (Stadion) și Eforie Nord. Lagărul Poarta Albă era centrul de repartizare a deținuților spre celelalte lagăre, fiind situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Dunăre și Marea Neagră. În general, la Poarta Albă rămâneau cei cu condamnări sub 5 ani iar cei cu condamnări între 5 și 10 ani erau trimiși la Peninsula. Conform documentelor din Fondul Procuratura
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ani erau trimiși la Peninsula. Conform documentelor din Fondul Procuratura Regională Constanța, care se referă la deținuți ce lucrau pe șantier (în perioada delimitată majoritatea au constituit-o deținuți politici), numărul acestora în perioada 1949-1955 a variat în felul următor: Lagărul Peninsula, înființat în iunie 1950, se afla între Poarta Albă și Ovidiu, la aproximativ 12 kilometri de Poarta Albă, pe malul Lacului Siutghiol, vizavi de Mamaia. Lagărul era compus dintr-o adunătură de barăci-tip, construite din paiantă, tencuite la
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
-o deținuți politici), numărul acestora în perioada 1949-1955 a variat în felul următor: Lagărul Peninsula, înființat în iunie 1950, se afla între Poarta Albă și Ovidiu, la aproximativ 12 kilometri de Poarta Albă, pe malul Lacului Siutghiol, vizavi de Mamaia. Lagărul era compus dintr-o adunătură de barăci-tip, construite din paiantă, tencuite la exterior și acoperite cu carton smolit, în forma literei "H" (erau numite ”hașuri”); extremitățile reprezentau dormitoarele brigăzilor, iar transversala, situată lângă ușă, conținea spălătoarele. Se dormea pe
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
exterior și acoperite cu carton smolit, în forma literei "H" (erau numite ”hașuri”); extremitățile reprezentau dormitoarele brigăzilor, iar transversala, situată lângă ușă, conținea spălătoarele. Se dormea pe priciuri din lemn de brad, acoperite cu saltele de paie. Capacitatea maximă a lagărului era de 5000 de deținuți. De-a lungul existenței lagărului, la conducerea sa s-au succedat mai mulți comandanți: locotenentul Ion Ghinea, întâiul comandant, succedat de Dobrescu - noiembrie 1950, Ilie Zamfirescu - martie 1951, Ștefan Georgescu - mai 1951, Mihăilescu - noiembrie 1951
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
erau numite ”hașuri”); extremitățile reprezentau dormitoarele brigăzilor, iar transversala, situată lângă ușă, conținea spălătoarele. Se dormea pe priciuri din lemn de brad, acoperite cu saltele de paie. Capacitatea maximă a lagărului era de 5000 de deținuți. De-a lungul existenței lagărului, la conducerea sa s-au succedat mai mulți comandanți: locotenentul Ion Ghinea, întâiul comandant, succedat de Dobrescu - noiembrie 1950, Ilie Zamfirescu - martie 1951, Ștefan Georgescu - mai 1951, Mihăilescu - noiembrie 1951, Tiberiu Lazăr, fostul comandant de la închisoarea Gherla - februarie/martie 1952
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m de pământ pe zi, care trebuia: săpat, încărcat în vagonet, transportat
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
formate din reeducați de la Pitești, în frunte cu Iosif Steier și Coloman Fuchs. În cadrul acestor brigăzi a fost inițiată demascarea la Canal. Astfel, deținuții transferați de la Gherla și Pitești, dar care nu erau considerați suficient reeducați, sau deținuții „recalcitranți” din lagăr erau transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea Sfântului Bartolomeu) cand
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea Sfântului Bartolomeu) cand 14-15 deținuți au fot brutal bătuți în braca brigăzii 14 de către pontatori și brigadieri reeducați precum Maximilian Sobolevschi, Constantin Sofronie, Pompiliu Lie, Ion Lupașcu, Simion Enăchescu, Ion Bogdănescu și alții. În lagăr se practica contrabanda cu medicamente, care erau confiscate din pachetele deținuților și apoi vândute înapoi celor disperați la bursa neagră. Metode de umilire, precum stâlpul infamiei, erau aplicate celor care încercau să evadeze și uneori celor care refuzau să iasă
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
se duce la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici, care lucrau la demontarea liniilor de vagoneți și a barăcilor, respectiv la predarea construcțiilor neterminate către civili. Datorită condițiilor de muncă și detenție inumane, s-au înregistrat foarte multe decese. În vara anului 1951, în spatele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
română în forma stabilită de Consiliul Național Român Central, nou-înființat. Efectivele Legiunii care au numărat la 1 noiembrie 1425 de suflete, au crescut pe măsură ce soldații fostei armate austro-ungare au părăsit frontul pentru a se îndrepta spre casă, fie pe măsură ce din lagărele de prizonieri au fost eliberați alți soldați. Comandant a fost desemnat căpitanul de rezervă "Alexandru Simon" din "Regimentul 2 Infanterie", secondat de locotenentul "Zeno Herbay". Preotul militar "Laurențiu Curea" a fost delegat administrator și sublocotenentul "Gavril Câmpeanu", secretar. S-au
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca urmare a poziției sale contrară tendințelor politice ale vremii, a fost deportat în lagărul de la Folosire: , Bulgaria, pentru o perioadă de un an și jumătate. Salonul Internațional de Caricatură „"Nicolae Petrescu-Găină"” organizat anual sub patronajul Muzeului de Artă din Craiova îi poartă numele din anul 2007. Nicolae (Nicu, Nae) S. Petrescu s-a născut
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]