12,109 matches
-
Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății, dar rezistența moldovenilor îl silește să se retragă. Ștefan cel Mare făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor. La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai, Ioan Capturi, noul pârcălab al
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
d. 22 august 1958) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1937. ""pentru vigoarea artistică și adevărul cu care a înfățișat atât conflictele umane cât și anumite aspecte fundamentale ale vietii contemporane, în ciclul românesc" "Leș Thibault". " s-a născut la Neuilly-sur-Seine, la 23 martie 1881. După solide studii umaniste, reușește prin concurs de admitere la "École des Chartes", obținând diplomă de arhivist paleograf în 1905. După patru luni petrecute în Algeria, se instalează la Paris
Roger Martin du Gard () [Corola-website/Science/300109_a_301438]
-
formas tónicas o acentuadas") și forme neaccentuate ("formas átonas o inacentuadas"). Formele "mí", "ți" sunt folosite numai în combinație cu o prepoziție ("a mí, a ți, de mí, de ți", etc.). Formele "me, te, le, lo, la, se, nos, os, leș, los, las" nu pot intra în combinație cu o prepoziție ("a mi me gusta..., me gusta, a ți te gusta, le gusta"..., etc.). Când formele neaccentuate ale pronumelor personale urmează după verb se numesc enclitice. Ele se alipesc la verb
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
os"> "levantaos". Face excepție imperativul verbului "ir", "id" + "os" > "idos". La imperativul pozitiv, gerunziu (formă simplă) și infinitiv (formă simplă) pronumele neaccentuat este în mod obligatoriu enclitic: "dame" și nu "me da", "dándole" și nu "le dando", "darles" și nu "leș dar". La formele compuse ale infinitivului și gerunziului, formele neaccentuate ale pronumelor personale se alipesc la auxiliar: "haberme dado, habiéndome dado". În cazurile în care un verb este însoțit de mai multe pronume personale neaccentuate, acestea se așază după sau
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
s-a întors la Scoala Alsaciana pentru a-și pregăti examenul de bacalaureat, și după ce l-a trecut în 1889, și-a dedicat viața scrisului, muzicii și călătoriilor. Prima sa opera a fost un studio al unei tinereți neliniștite intitulat "Leș Cahiers d’André Walter" (1891) ("Caietele lui André Walter"). Scris la persoana intai, ca majoritatea operelor sale de mai tarziu, ea împrumuta elementele confesiunii, cea care avea să-i aducă lui Gîde faima care l-a consacrat. În anul 1891
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
s-a descoperit a fi incapabil de a avea o relație apropiată și permanentă cu aceasta, de a-și reconcilia dragostea cu setea lui permanentă de libertate și cu pornirile sale interioare sau cu setea să insațiabila de experiențe noi. "Leș Caves du Vatican" (1914) ("Pivnițele Vaticanului") marchează tranziția la a doua fază a carierei lui Gîde. El a numit acest text o soție, prin care desemna o operă satirica ale cărei personaje cam nebunatice șunt tratate în maniera unei farse
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
încă din autobiografia să). Publicarea lui "Corydon" în 1924 a fost dezastruoasă iar Gîde a fost atacat chiar și de cei mai apropiați dintre prietenii săi. Gîde a scris în această epoca singurul său roman recunoscut ca atare de scriitor, "Leș Faux-Monnayeurs" (1926) ("Falsificatorii de bani"). El înțelegea prin asta că prin scop, dimensiuni și intenții narațiunea aceasta era diferită de celebrele sale soții. E o construcție complexă și intricată în care rudele sau profesorii unui grup de adolescenți exercita atitudini
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia, Lacul de la Hârtopul Mare, Lacul de la Întorsuri etc. Clima este temperat continentală
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
patru posturi mari sunt invitați monahi de la mănăstiri și se săvârșește Taină Sfanțului Maslu. În ultimii ani s-a revigorat activitatea culturală în sat. În toamna anului 2011, cu sprijinul parohiei, al școlii generale și a Fundației Coup d'Pouce Leș Bois, Elveția, s-a înființat ansamblul folcloric "Cunună Grâului". Sunt angrenați în această activitate 30 de elevi dintre cei 96 ai școlii generale din Ocnița. Instructori voluntari sunt Andreea-Denisa Bugnar și Bogdan Pintea, coregrafi și Cornelia Ardelean Archiudean instructor al
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru trenurile accelerat) este la o distanță de 10 km. Singura cale de acces spre sat este drumul județean 172C - asfaltat partial. Din centrul localității până în satul vecin Lunca Leșului este o distanță de 6 km. Leșu se învecinează cu localitățile Ilva Mică, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului și Prundu Bârgăului. Relieful este deosebit de variat și frământat. El cuprinde văi, lunci și munți și se
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Tiha Bârgăului și Prundu Bârgăului. Relieful este deosebit de variat și frământat. El cuprinde văi, lunci și munți și se situează în cazul dealurilor de la 700-1200 m. până la 1612 m., cât are vârful Heniu, cel mai înalt din Munții Bârgăului. Luncile Leșului sunt: lunca Blidarului și lunca Husadișului. Dealurile care înconjoară vatra satului poartă denumiri interesante, iar zona montană este reprezentată de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri record producându-se mari pagube drumurilor. căii ferate forestiere și gospodăriilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitând mari sume de bani, care din rațiuni economice și financiare, n-
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
baza unor deducții personale care i-au îngăduit să ezite între cele două date, oprindu-se totuși asupra celei din urmă, care i se părea mai bună." Mai târziu, la 1869, preotul greco-catolic Ioan Chita fixează ca dată a întemeierii Leșului anul 1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești. Oricare ar fi însă explicarea acestor nepotriviri cronologice
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești. Oricare ar fi însă explicarea acestor nepotriviri cronologice, întemeierea Leșului trebuie pusă mult înainte de anul 1620. Potrivit unei schițe istorice, scrisă de un necunoscut între 1840-1857, "Satul Leșu s-a întemeiat... de către leși. Atunci au venit cinci familii din țara leșească care au rămas cu același nume până în ziua de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
originalitate care se resimte la toate cronicile sătești. Oricare ar fi însă explicarea acestor nepotriviri cronologice, întemeierea Leșului trebuie pusă mult înainte de anul 1620. Potrivit unei schițe istorice, scrisă de un necunoscut între 1840-1857, "Satul Leșu s-a întemeiat... de către leși. Atunci au venit cinci familii din țara leșească care au rămas cu același nume până în ziua de azi: Moț, Hurdiș, Todica, Varvarii și Constantin. Mai târziu au mai venit trei familii: Solcan, venită din Solcaz, Gălănești din Jacova și Todicanii
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mai întâi șapte ruși, veniți din Galiția (țara leșească), cu capre și aflând lunca frumoasă, cu codrii seculari, neatinși de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ruși, veniți din Galiția (țara leșească), cu capre și aflând lunca frumoasă, cu codrii seculari, neatinși de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat din mai multe puncte de vedere variantele arătate mai sus, fiind de părere că "există câteva motive serioase" ce fac ca tradiția potrivit căreia Leșu a fost înființat de leși să nu aibă un substrat real, deoarece "această tradiție este foarte puțin cunoscută; abia câțiva bătrâni știutori de carte mi-au povestit despre cei șapte leși veniți din Galiția. În schimb, este foarte răspândită credința că Leșu a fost întemeiat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
câteva motive serioase" ce fac ca tradiția potrivit căreia Leșu a fost înființat de leși să nu aibă un substrat real, deoarece "această tradiție este foarte puțin cunoscută; abia câțiva bătrâni știutori de carte mi-au povestit despre cei șapte leși veniți din Galiția. În schimb, este foarte răspândită credința că Leșu a fost întemeiat de ruși. După unii, aceștia au venit din Bucovina și și-au așezat turmele lor în stânga văii unde sunt astăzi grădinile Arteneștilor; după alții, rușii au
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
că Leșu a fost întemeiat de ruși. După unii, aceștia au venit din Bucovina și și-au așezat turmele lor în stânga văii unde sunt astăzi grădinile Arteneștilor; după alții, rușii au fost din Ilva Mică și au venit pe Valea Leșului «a pești» oprindu-se la Pietroasa (loc în apropierea văii la vreo 7 km. din sus de sat), unde și-au ridicat colibe." Anton Cosbuc constată în perioada interbelică faptul că popularitatea acestor legende este atestată doar la bătrânii cu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
sunt însă altceva decât manuscrise și cărti redactate în limba slavonă, limba de cult în Biserica ortodoxă din Transilvania, până în secolul al XVIII-lea. Această limbă le era deja străină celor care au încercat să realizeze schițe istorice despre întemeierea Leșului în secolul al XIX-lea și de aici până la explicarea prezenței acestor texte în patrimoniul bisericii parohiale din Leșu prin crearea legendei despre leșii sau rușii întemeietori pasul a fost ușor de făcut. Potrivit altei variante cei dintâi locuitori au
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
o schiță istorică a comunei Leșu, scrisă tot de un necunoscut între 1857-1871, în care se spune că Leșu s-a format din mijlocul românilor din Ilva Mică. Cea mai plauzibilă explicație a formării noului nucleu de locuire pe Valea Leșului pare a fi aceea care privește înființarea noului sat ca rezultat al strămutării unor locuitori din bazinul superior al Someșului Mare înspre locuri mai ferite, cum oferea Valea Leșului, într-un context politic sau economic care ar fi impus o
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]