12,372 matches
-
deplin conștienți, la extinderea posibilului. Noile texte de hard science, cele de Kim Stanley Robinson și Greg Bear, oferă și alte perspective, mai bogate, care ne privesc mult mai direct decât războaiele intergalactice. Ni se propune acolo, sub o formă narativă eficace, deși clasică, un fel de "experiență mentală", anticipând niște situații posibile într-un viitor foarte apropiat, căci încă de pe atunci informatica și biotehnologiile ne înghit și ne transformă cotidianul, așteptând instaurarea unor societăți născute din folosirea nanotehnologiilor. Aceste texte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu adevărat, acționa asupra evoluției sale. Să nu uităm totuși că, după cum susține și Serge Lehman (2001), "munca unui scriitor de ficțiune nu constă în a produce știință, ci în a-și impune creațiile atenției noastre". Capitolul 3 Câteva procedee narative Una dintre caracteristicile cele mai puțin controversate ale autoproclamatelor ființe "umane" este puterea de a minți. Primul care a strigat "lupul!" în lipsa animalului a descoperit, și deci le-a dezvăluit acest lucru și celorlalți, nenumărate posibilități și a deschis calea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
trimiterilor, apropiate sau îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea SF-ului constă în aceea că propune, printr-o metamorfoză a trimiterilor, un decalaj în raport cu lumea cunoscută, realizat prin diverse mijloace narative și strategii romanești, pe care totuși nu el le-a inventat. Scopurile vizate sunt mai multe. Ele merg de la simpla mirare la siderare, trecând printr-o eventuală repunere sub semnul întrebării a evidențelor, și deci realizând o posibilă critică a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de ceilalți prin formă sau comportament. Articularea unor contexte inedite (post-cataclismic pe o viitoare Terra, pe alte planete, în lumi paralele) în jurul acestor personaje oferă posibilități combinatorii foarte numeroase. Dacă adăugăm hibridarea temelor, un joc de-a tonurile și stilurile narative, se observă că SF-ul poate fi bogat în invenții, în posibilități de a crea și de a pune probleme. Intrigile, în schimb, nu sunt întotdeauna foarte originale: regăsim îndeosebi în nuvelele "vârstei de aur" trame narative eficace pe modelul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tonurile și stilurile narative, se observă că SF-ul poate fi bogat în invenții, în posibilități de a crea și de a pune probleme. Intrigile, în schimb, nu sunt întotdeauna foarte originale: regăsim îndeosebi în nuvelele "vârstei de aur" trame narative eficace pe modelul poveștilor. Povești de restaurare, povești de instaurare, cu care se împletesc povești de iubire, sau intrigi polițiste. Drept urmare, și datorită trecerii de la nuvelă la roman, autorii s-au văzut nevoiți să-și facă intrigile mai complexe. Acest
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
narator omniscient) la focalizarea internă (punctul de vedere al unui personaj), ceea ce are drept consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative, inspirate dintr-un stoc de clișee, asemenea eroului ale cărui încercări glorifică valorile ideologice și provoacă uimirea cititorului. De data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie proprie și a căror inserție în povestire permite dezvoltarea unei subiectivități. Ceea ce
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau a interacțiunii cu "ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New Wave. Însă, în ciuda invențiilor tematice, SF-ul nu a inovat materia narativă. Să folosești un robot drept detectiv, cum face Asimov în Caverne de oțel, îți permite, ce-i drept, să ai o perspectivă diferită aupra intrigii polițiste. În Stand on Zanzibar ⁄ Zanzibar (John Brunner, 1968)101, autorul multiplică punctele de vedere
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
frecvente intervin asupra gestionării temporale a povestirii: folosirea prezenturilor paralele, suprapunerea sau alternanța straturilor temporale, ca în Les Singes du temp ⁄ Maimuțele timpului (Michel Jeury, 1974) sau în Ubik de Philip K. Dick (1968). Tehnicile respective necesită folosirea unor procedee narative particulare, îndeosebi a flash-back-ului sau a flash-forward-ului. Această incertitudine temporală permite astfel punerea de întrebări, proprie SF-ului, cu privire la "realitatea realității". Ea le oferă, de asemenea, autorilor posibilitatea unui travaliu scriitoricesc original, căutat de reprezentanții mișcării New Wave, care vizează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este ceva ce trebuie depășit. Ce e maimuța pentru om? [...] Așa trebuie să fie și omul pentru Supraom [...]. Cândva ați fost maimuțe"123. 4.1. Mutanți și extratereștri Imaginea mutantului permite SF-ului să exploreze aproape exhaustiv atât posibilitățile factuale, narative, cât și simbolice ale unui imaginar bazat pe cunoștințe biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi funciar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF s-au jucat, cel puțin de la Wells încoace, cu timpul și cu paradoxurile temporale. Dar niciunul nu a fost la fel de fascinat ca Dick de glisările straturilor temporale și de interacțiunile lor, atât în lumea înfățișată drept obiectivă în ficțiunea narativă, cât și între acea lume instabilă și subiectivitatea personajelor sale, cum se observă, de exemplu, în Ubik. Adesea, pentru Dick personajul principal este, desigur, purtătorul anumitor valori, dar acestea îi sunt proprii și nu sunt niciodată recunoscute drept pozitive, căci
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Le Guin. Această poziție descentrată contribuie la perspectiva distanțată din care ele privesc celelalte culturi, fără a se lăsa acaparate de mirajul universalității sau al "cetățeniei". Nu le interesează nici "armătura" tehnică, decât la modul metaforic, conferindu-i o funcție narativă și/sau ideologică specifică. Le Guin nu descrie vasele NASFAL, nici ansiblul*, dar simpla lor menționare creează un efect de verosimilitate în ceea ce privește comunicațiile și călătoriile galactice. E. Vonarburg nu ne propune nimic precis cu privire la locul/obiectul numit "Punte" în "ciclul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fi mitul progresului, SF-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va fi folosit de Lamarck în 1809, cu sensul de variație continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Avenir, Lecointe et Pougin, Paris, 1833, p. 30. 154 Jean-Pierre Vernant, Mythe et societé en Grèce antique, F. Maspéro, 1982. 155 Ed. Nemira, 1994, tr. Gabriel Stoian (LT). ----------------------------------------------------------------------- GENUL SCIENCE-FICTION 6 1 Prefață Introducere Literatura de imaginație științifică ... Câteva procedee narative Patru variante pe tema alterității Două abordări ale științei în SF Antologie de autori Concluzii Bibliografie Glosar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în relațiile interpersonale, cu cei apropiați, cât și față de muncă, de exigențele impuse în realizarea sarcinilor. Orientările ce ar putea fi promovate prin sistemul educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lexem și față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele vechilor popoare, evocă o legendă referitoare la formarea tunetului prin spargerea unui ulcior 36. Textul dezvoltă ceea ce Herder consideră a fi o percepție originară, devenind astfel versiunea narativă a sedimentărilor semantice și emoționale încapsulate în radical. E un cuvânt implodat, ale cărui conținuturi simultane s-au etalat într-o narațiune cu aspect mitic. De cealaltă parte, Herder vizează cuvântul prins în structurile prozodice repetitive. Rima, monotonia reiterativă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt geniul literaturilor naționale... Există și un revers al acestei istorii. Când Jakobson preia temele paralelismului gramatical de la Herder, primul element pe care îl abandonează sunt explicațiile lui narative, care raportează tehnica repetiției la instituția familiei și la gesturile intimității. "Nu mă interesează ce justifică paralelismele pe care le observ în poezie", avea să îi mărturisească lui K. Pomorska. Dacă teoria absoarbe teme ale genialității o face în măsura în care poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
caracterului științific al preistoriei, declanșată în 1859 și prelungită aproape zece ani68, care a contribuit substanțial la popularizarea reprezentărilor arheologiei. Principalul punct în discuție a fost tocmai posibilitatea unui nou domeniu de cercetare care să nu se sprijine pe mijloacele narative ale istoriei, ci pe cele empirice ale științelor pozitive, cum era geologia. Arheologia promova o nouă experiență a trecutului, fundamental materială, bazată pe ceea ce se poate pipăi și trăi în mod direct, fără medierea unei "povești" transmise de tradiție. Iar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din momentul în care un oaspete se apropie de casa cuiva și până în momentul plecării sale. Acesta din urmă a descompus această scenă într-o serie de micro-scene care, dacă nu sunt toate prezente de fiecare dată, constituie, totuși, structura narativă și codul ritual al primirii străinului. El a construit o grilă de 38 de elemente care se regăsesc în scenele homerice. Printre cele mai importante vom nota sosirea, primirea, momentul așezării, ospătarea, identificare, culcatul, îmbăiatul, darurile, luarea de rămas bun
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
strică. Exemplele sunt multe, dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu e inocent faptul că poetul își începe povestirea în mijlocul aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea de dorul casei și al nevestei, căci îl oprise într-o peșteră adâncă zeieasca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intervine poate din cauza unei slăbiciuni inerente (de unde concluzia că Arete împreună cu ceilalți comandă în casa, iar el face cum spun ei), și poate pentru că și el socotește că Ulise trebuie să treacă probele. Astfel ne încadrăm în perspective anumitor scheme narative proprii poveștilor populare 127. Alte contradicții pot fi remarcate: sunt luate precauții pentru a proteja darurile împotriva hoților deși echipajul este feacian 128. Ulise însuși nu se comportă întotdeauna ireproșabil: el taie spatele fripturii, bucată onorifică prin excelență și i-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
istorie, este vorba doar de o întâlnire amoroasă, absolut gratuită și fără viitor. Nu vom merge până acolo încât să spunem, așa cum o face Claude Lougnot în Vivant Denon: un roman 237, că autorul anticipează într-un anume fel tehnicile narative ale Noului Roman, dar vom recunoaște originalitatea unei narațiuni care ca și la Sterne sau Diderot termină prin a se șterge, a se anula ea însăși. Damon, un tânăr, este îndrăgostit de o contesă a cărei bună prietenă îl răpește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și bufonă", face ca realul să parvină doar sub forma de discurs, înscris sub formă de repertoriu, joc de "rescriere a rescrierilor"273. Dacă urmărim și avem toate motivele să le urmărim, analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat, gaura morții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor povestite 347. Amestecul de procedee moderne (focalizare internă, interpretare psihologică) și de elemente legendare întărește o ambiguitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
literar întreg aparatul de cavalerie cu cea mai simplă dintre poveștile pioase ale popoprului"349, regăsea, de exemplu, printre caracterele determinante ale unei povești populare urme ale Scufiței roșii când leprosul se dezbracă. El a recurs, într-adevăr la procedeele narative ale poveștii populare, cu istorisirea celor două povestiri fabuloase de vânătoare, nararea vitejiilor eroului războinic, repetiția predicțiilor, rolul cifrei trei, stilizarea a numeroase elemente, arhaismele, ritmul rapid al povestirii. Scriind Sfântul Iulian, Flaubert a recitit Povestirile lui Voltaire dar și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]