11,985 matches
-
Covoare textile industriale 17.52 Frânghii, funii, sfori și plase 17200000-4 Articole textile 17240000-6 Diverse frânghii, funii, sfori și plase 17241000-3 Frânghii, funii, sfori și plase 17241100-4 Sfori, frânghii și funii 17241110-7 Funii 17241120-0 Frânghii 17241130-3 Cordoane 17241140-6 Sfori 17241200-5 Plase textile 17241210-8 Plase cu fire înnodate 17241220-1 Frânghii de ridicare 17242000-0 Cârpe 50830000-2 Servicii de reparare de îmbrăcăminte și de articole textile 17.53 Articole fără urzeală și articole din materiale fără urzeală, cu excepția accesoriilor 17250000-9 Articole fără urzeală 17
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
17.52 Frânghii, funii, sfori și plase 17200000-4 Articole textile 17240000-6 Diverse frânghii, funii, sfori și plase 17241000-3 Frânghii, funii, sfori și plase 17241100-4 Sfori, frânghii și funii 17241110-7 Funii 17241120-0 Frânghii 17241130-3 Cordoane 17241140-6 Sfori 17241200-5 Plase textile 17241210-8 Plase cu fire înnodate 17241220-1 Frânghii de ridicare 17242000-0 Cârpe 50830000-2 Servicii de reparare de îmbrăcăminte și de articole textile 17.53 Articole fără urzeală și articole din materiale fără urzeală, cu excepția accesoriilor 17250000-9 Articole fără urzeală 17.54 Alte materiale
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
articole textile 17261000-9 Tul, dantelă, panglicărie, pasmanterie și broderie 17261100-0 Panglicărie, pasmanterie 17261110-3 Panglici 17261120-6 Bandă textilă 17261130-9 Etichete și ecusoane textile 17261131-6 Etichete textile 17261132-3 Ecusoane textile 17261133-0 Insigne 17261140-2 Pasmanterie ornamentală 17261141-9 Trese 17261142-6 Epoleți 17261200-1 Țesături din plasă 17262000-6 Fetru 17263000-3 Vată textilă, fire, țesături și articole textile de uz tehnic 17263100-4 Vată textilă 17263200-5 Fire metalizate 17263300-6 Țesături din fire metalizate 17263400-7 Țesături impregnate, acoperite sau stratificate 17263500-8 Articole textile de uz tehnic 17263510-1 Tuburi din fibre
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
capace din metal 28218400-7 Cutii de conserve 28.73 Articole din sârmă 28410000-9 Articole din sârmă 28411000-6 Sârmă torsadată 28411100-7 Sârmă torsadată din fier sau din oțel 28412000-3 Sârmă pentru îngrădit 28412300-6 Sârmă ghimpată 28413000-0 Plasă metalică 28413100-1 Împrejmuire cu plasă metalică 28413200-2 Țesătură metalică 28414000-7 Capse, cuie, ținte, pioneze 28414100-8 Capse 28414200-9 Cuie 28414300-0 Ținte 28414400-1 Pioneze 28415000-4 Tije subțiri 28415100-5 Accesorii de sudură 28415200-6 Materiale de sudură 28415300-7 Materiale de lipire sau de lipire tare 28415310-0 Materiale de lipire
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
radiatoare pentru încălzire centrală 7313+7413+7614 28411000-6 Sârmă torsadată 7313 28411100-7 Sârmă torsadată de fier sau de oțel 7313+7413+7614 28412000-3 Sârmă pentru îngrădit 7313 28412300-6 Sârmă ghimpată 7314+7414 28413000-0 Plasă metalică 7314+7414 28413100-1 Împrejmuire cu plasă metalică 7314+7414 28413200-2 Țesătură metalică 7317+7415.1+7616.1 28414000-7 Capse, cuie, ținte, pioneze 7317+7415.1+7616.1 28414100-8 Capse 7317.00.2+7415.1+7616.1 28414200-9 Cuie 7317+7415.1+7616.1 28414300-0 Ținte 7317
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
roșu 7412 27726220-8 Accesorii de țevărie din alamă 2620.3+7404 27730000-1 Deșeuri și resturi de cupru 7313+7413+7614 28411000-6 Sârmă torsadată 7313+7413+7614 28412000-3 Sârmă pentru îngrădit 7314+7414 28413000-0 Plasă metalică 7314+7414 28413100-1 Împrejmuire cu plasă metalică 7314+7414 28413200-2 Țesătură metalică 7317+7415.1+7616.1 28414000-7 Capse, cuie, ținte, pioneze 7317+7415.1+7616.1 28414100-8 Capse 7317.00.2+7415.1+7616.1 28414200-9 Cuie 7317+7415.1+7616.1 28414300-0 Ținte 7317
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
plante sau animale la: (a) coca unor: - bărci cu o lungime totală, conform definiției ISO 8666, de mai puțin de 25 de metri, - vase de orice lungime folosite cu precădere pe căile navigabile continentale și pe lacuri; (b) cuști, plute, plase și alte dispozitive sau echipamente folosite pentru fermele piscicole sau conchilicole. (c) orice dispozitive sau echipamente parțial sau total scufundate. Astfel de substanțe sau preparate - pot fi introduse pe piață doar în ambalaje cu o capacitate egală sau mai mare
jrc4111as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89274_a_90061]
-
a oua și sunt ținute pentru producerea de ouă, nu pentru clocire; (b) "cuibar" înseamnă: un spațiu separat pentru ouare, destinat unei singure găini sau unui grup de găini (cuibar de grup); printre componentele podelei cuibarului nu trebuie să existe plasă de sârmă, dacă aceasta poate veni în contact cu păsările; (c) "gunoi" înseamnă: orice material fărâmicios, care permite găinilor să-și satisfacă necesitățile etologice; (d) "suprafață utilizabilă" înseamnă: o suprafață de cel puțin 30 cm lățime, cu o porțiune înclinată
jrc4127as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89290_a_90077]
-
cm în orice punct; 5. podelele cotețelor trebuie astfel construite încât să suporte în mod corespunzător fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecărui picior. Înclinația podelei nu trebuie să depășească 14% sau 8%. În cazul podelelor ce folosesc altceva decât plasă de sârmă dreptunghiulară, statele membre pot permite înclinații mai mari; 6. cotețele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor. 2. Statele membre se asigură că în cotețele la care se face trimitere în acest capitol, este interzisă creșterea
jrc4127as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89290_a_90077]
-
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.. Adoptat la Bruxelles, 8 februarie 1999. Pentru Consiliu Președintele G. LAFONTAINE ANEXA I "ANEXA IV ECHIPAMENTE TRACTATE - Skagerrrak și Kattegat Mărimi de ochiuri la plasele de pescuit, speciile țintă și procentajele impuse pentru capturi, aplicabile la folosirea unei singure categorii de mărime de ochiuri Specia Mărimi de ochiuri (milimetri) < 16 16 - 31 32 - 69 70 - 89 ≥ 90 Procentajul minim de specie țintă 50 % 50 % 20
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
foarte prost sezonul 2003, necâștigând nici o cursă în primele trei etape. Mai mult decât atât, în dimineața celei de-a patra etape a primit vestea decesului mamei sale. Totuși decide să concureze, iar la final câștigă cursa, menținându-se în plasa lui Kimi Räikkönen, liderul din acel moment al campionatului și rivalul său la titlul mondial. A doua parte a sezonului 2003 l-a văzut și pe Juan Pablo Montoya în lupta pentru titlul mondial, astfel că finalul anului se anunța
Michael Schumacher () [Corola-website/Science/297330_a_298659]
-
cu 294 de voturi pentru și unul împotrivă. Jurnalul stabilea: "„Partidul Național-Țărănesc de sub președinția domnului Iuliu Maniu este și rămâne dizolvat pe data publicării în Monitorul oficial a prezentului Jurnal. Aceeași decizie de dizolvare include și toate organizațiile județene, de plasă și comunale ale sus menționatului partid, organizațiile militare, de tineret, de femei și orice alte organizații sau asociații conduse de acest partid”". Pe 1 noiembrie, Partidul Național Liberal a decis să își înceteze activitatea. Cinci zile mai târziu, Adunarea Deputaților
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]
-
3,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche așezare a comunei este satul Mărgineanu, datând de pe la 1600, în vreme ce satele Mihăilești și Colțăneni au apărut după 1830. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău și era formată din satele Colțăneni, Mărgineanu și Mihăilești, totalizând 1400 de locuitori. În comună funcționau o școală cu 83 de elevi (dintre care 10 fete) în satul de reședință, două biserici (la Mărgineanu și Mihăilești
Comuna Mihăilești, Buzău () [Corola-website/Science/297418_a_298747]
-
Mărgineanu și Mihăilești), o moară cu aburi și o stână. În 1925, comunei îi fusese arondat și satul Florica, și avea în compoziție așezările Colțăneni, Florica, Mihăilești, Mărgineanu și Sărata-Mărgineanca, având în total 3720 de locuitori și făcând parte din plasa Glodeanurile. În 1931, comuna Florica s-a separat, iar în cadrul comunei Mihăilești a apărut și localitatea Satu Nou. În 1950, comuna a fost arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a
Comuna Mihăilești, Buzău () [Corola-website/Science/297418_a_298747]
-
D. Moruzi, vărul domnitorului moldovean Alexandru Moruzi. Constantin a ctitorit aici biserică "Sfîntul Nicolae". El este tatăl romancierului Dumitru C. Moruzi. După anexarea Basarabiei în 1812, Ungheniul face parte din ținutul Iași (redenumit în 1887 în Bălți), fiind centrul unei plase omonime . La recensămîntul localităților, moșiilor și a populației, care a fost efectuat de Imperiul Rus, in anul 1813, sub Nr. 29, Ungheniul a fost clasificat la categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
fost om întreg! Pe ploaie, pe vânt, ne zgribuleam unii în alții și adormeam. Cel mai greu e când ajungi să nu mai simți greul că-ți intră-n ține! Mi-au găsit copiii o prelata - ca un fel de plasă era -, am găsit și două furtune de canalizare, le-am înfipt în pământ, și din prelata și furtune am facut că un cort, și sub el am adormit. Curgea apă pe noi. În hainele în care munceam, în ele dormeam
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.(, p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.( p 278) Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:(, pp 216-217) În afara acestor localități mai sunt menționate și alte
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.(, p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.( p 278) Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:(, pp 216-217) În afara acestor localități mai sunt menționate și alte localități
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.(, p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.( p 278) Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:(, pp 216-217) În afara acestor localități mai sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
fi Făurei, Surdila, Călmățui,etc. erau incluse în județul Buzău., pp 217-219) În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale. Județul Brăila va fi organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale. Județul Brăila va fi organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne prectic neschimbată până la primul război mondial), astfel: Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Balta Brăilei Hărți
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș. La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate. În urma alegerilor locale din 2012 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (36 de consilieri): Stema județului Cluj a fost adoptată
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș. La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate. În urma alegerilor locale din 2012 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (36 de consilieri): Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a. , cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]