12,006 matches
-
Dâmbovița. Zootehnia este ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Îndeplinindu-se toate condițiile, cererea a fost aprobată de parlament și în 2004 s-a ales cel dintâi primar cu drepturi depline al comunei. Fiind o comună nou înființată, economia nu este foarte dezvoltată, fiind axată mai mult pe agricultură (porumb, grâu, floarea soarelui), pe vie și pe legumicultură. Activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 3040 ha de teren extravilan. De asemenea, un loc aparte este dat și de creșterea vitelor (bovine, ovine). În ultima vreme au început să
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de napolitane
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
preșuri din cârpe vechi cu urzeală de in, cânepă sau bumbac. Datorită specificului așezării satului și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Iași, la 1,5 km sud-vest de porțiunea din DN28 ce leagă orașele Iași și Podu Iloaiei, pe coasta dealului și pe partea de șes expusă spre nord-est. În trecut, satul s-a numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine de la titlul proprietarului satului, banul Popovici. Biserica veche a fost stricată de către locuitorii din Cucuteni, care au luat icoanele ce astăzi se află în muzeul de la Mănăstirea Golia. Biserica nouă este sfințită în anul 1935
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Iasicons, SC Romtelecom, Fundația World Vision și 6 localnici. Populația este de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș. În anul 1879 a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
mare de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30°) și nopți tropicale (cu peste 20 °C) și cu umezeală relativă a aerului extrem de scăzută. Pe întreg teritoriul comunei Dobrovăț recolta a fost compromisă. Grâul nu a mai ajuns la maturitate, iar porumbul s-a depreciat complet încă din perioada iunie-iulie. În intervalul 1963-1972, anul cel mai ploios a fost 1969(812,12 mm), iar cel mai sărac în precipitații a fost anul 1967 (424,3 mm). Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
datorită unei insuficiențe acute de teren arabil, localnicii erau nevoiți să-și suplimenteze veniturile cu alte activități. Ei s-au orientat spre creșterea oilor - obicei mai puțin obișnuit în câmpiile bănățene - și au făcut din aceasta o tradiție. Țăranii cultivau porumb pe parcelele mici pe care le aveau iar în restul timpului se ocupau cu creșterea oilor. Săul de oaie îl puneau în intestine sau în stomacuri de porc. Ei s-au specializat în acest meșteșug și au deveniți renumiți pentru
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
86/362/CEE se modifică după cum urmează. 1) Anexa I se înlocuiește cu textul de mai jos: "Codul NC Denumirea mărfii ex 1001 1002 00 00 1003 00 1004 00 1005 1006 1007 00 ex 1008 Grâu Secară Orz Ovăz Porumb Orez Sorg Hrișcă, mei și alte cereale" 2) La partea A a anexei II se adaugă reziduurile de pesticide de mai jos: Reziduuri de pesticide Conținut maxim în mg/kg (ppm) 20. ACEFAT 0,02* 21. BENOMIL total în echivalent
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în echivalent CS2 0,05* : porumb și orez (b) : alte cereale 38. METAMIDOFOS 0,01* 39. PERMETRIN (totalul izomerilor) 0,02 : porumb 2 : alte cereale 40. PROCIMIDON 0,02* 41. VINCLOZOLIN (totalul de vinclozolin și de metaboliți ai acestuia care cuprind fracțiunea de 3,5 dicloroanilină
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în echivalent CS2 0,05* : porumb și orez (b) : alte cereale 38. METAMIDOFOS 0,01* 39. PERMETRIN (totalul izomerilor) 0,02 : porumb 2 : alte cereale 40. PROCIMIDON 0,02* 41. VINCLOZOLIN (totalul de vinclozolin și de metaboliți ai acestuia care cuprind fracțiunea de 3,5 dicloroanilină, exprimați 0,05* *Indică pragul de detectare. (a) (b) (c) Începând de la 1 ianuarie 1998 și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
agricol a fost de 4,1%, iar în 1997 de 1,9%. Diversele programe guvernamentale aplicate în ultimele două decenii, în vederea diversificării recoltelor, au adus rezultate surprinzătoare. Producția de cereale a crescut în mod semnificativ, recoltele de grâu, orez și porumb ajungând la 77,6 milioane tone în 1997. Cauciucul, care se constituie ca un element vital pentru exporturile agricole braziliene, ca și alunele de para, caju, diverse sortimente de ceară și fibre, au început să fie cultivate în cadrul plantațiilor. Datele
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
caju, diverse sortimente de ceară și fibre, au început să fie cultivate în cadrul plantațiilor. Datele din 1996 (FIPE) indică Brazilia ca cel mai mare producător mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de trestie de zahăr și de porumb și al patrulea de cacao. Datorită climei variate, Brazilia produce toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale din nord (inclusiv avocado), până la citrice și struguri, cultivate în principal în regiunile mai temperate din sud. În 1996, producția de portocale a
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
Târgu Mureș ~ 60 km Turda ~ 80km. Conform recensământului din anul 1966, în Balda erau 1526 de oameni, iar în 2002 localitatea avea o populație de 1258 de oameni. Principalele activități economice locale sunt legate de agricultură (cereale, sfecla de zahăr, porumb, floarea soarelui) și creșterea animalelor. Restul activităților industriale sunt strâns legate de cele ale orașului. Satul dispune de gară feroviară, grădiniță, școala generală clasele 1-8, utilități comerciale, utilități agricole (ex. CAP, ex. SMA), majoritatea situate în partea nordică a acestuia
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
Șoimuș (în , colocvial "Solymos") este un sat în comuna Rădești din județul Alba, Transilvania, România. Înainte de venirea sistemului comunist, Șoimuș a fost un mare centru agricol. Proprietarii terenurilor pe care se cultiva în special grâu, porumb era Familia Polgar, ai căror descendenți există și astăzi. O dată cu venirea sistemului comunist averea și terenurile familiei Polgar au fost confiscate, iar cei care se împotriveau au fost încarcerați. Șoimuș este așezat între dealurile din Beta și din Mescreac. Populația
Șoimuș, Alba () [Corola-website/Science/300276_a_301605]
-
la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice. Alte activități principale sunt : Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
România. Satul are astăzi 50-60 de case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca asta, deloc ușoară, la care participau și copii mai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]