13,067 matches
-
fie un moment foarte fericit din viața dumneavoastră și vă rugăm să primiți cele mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. În calitate de avocați specializați în divorțuri, cu treizeci de ani de experiență, știm cât este de important un avocat bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fie un moment foarte fericit din viața dumneavoastră și vă rugăm să primiți cele mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. Un cadou de nuntă cu totul deosebit Cum își pot exprima invitații la nunta dumneavoastră aprecierea față de dragostea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pasă de lista voastră stupidă! se aude un glas ascuțit dinspre ușă, și mai multe capete se întorc instantaneu într-acolo. —... von Landlenburg, partner asociat al Fundației Elinor Sherman... spune Elinor, cu maxilarul din ce în ce mai încordat. — Lasă-ne să intrăm, vacă proastă ce ești! Se aude un zgomot înăbușit și un mic țipăt, și întreaga asistență se întoarce să vadă ce se întâmplă. — Ia-ți mâinile de pe mine, auzi? Sunt gravidă, OK? Dacă pățesc ceva, te dau în judecată! — Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la pantofii mei - și, cu o tresărire de umilință, îmi dau seama de ce m-a întrebat despre ei. Nu încerca deloc să fie amabilă. Strângea muniție ca să aibă cu ce să mă atace. Cum de am putut fi atât de proastă? Elinor pur și simplu nu are nici un gram de suflet. Pur și simplu, nu a fost dotată cu așa ceva. — Stai așa, să mă lămuresc și eu, spun, respirând precipitat. Tu crezi că eu nu nu vreau altceva decât să pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pregătită s-o fac, când fac greșeala fatală de a ridica privirea. Alicia mă privește de sus și arogantă, așa cum m-a privit întotdeauna. Ani întregi de frustrare, ani întregi în care m-a făcut să mă simt insignifiantă și proastă se adună în mine asemenea unui vulcan - și pur și simplu fără voia mea mă trezesc spunând: — Adevărul e că... facem nunta la Plaza. Chipul Aliciei e străbătut de șoc, de parcă tocmai ar fi curentat-o cineva. — La Plaza? Serios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mâna de la tricou. Un bold! — Un bold? o îngână Christina. Dați-mi-l puțin. Ia tricoul care arată ca după bătălie și se uită la el cu maximă uimire. Apoi zărește tăblița laminată a lui Danny. Vai, cât sunt de proastă. De ce n-am luat măcar chestia aia? Christina citește ce scrie pe tăbliță și expresia i se schimbă. Ridică ochii și îmi întâlnește privirea, și îmi stă inima de frică. N-am mai avut niciodată vreo problemă cu Christina. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
plutind deasupra mea ca în bulele cu dialog din reviste. Mai am planificată încă o nuntă. În aceeași zi cu nunta asta. Părinții mei habar nu au. Da, știu că sunt într-o mare belea. Da, știu că am fost proastă. Ei, ia mai terminați odată și lăsați-mă în pace! NU VEDEȚI cât sunt de stresată? — Bună, Becky. Tresar surprinsă și mă întorc. Lângă gardul grădinii vecine, îl văd pe Tom, care mă privește cu o mină de îngropăciune. — Tom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Lucy nu-i plăcea de el, de ce naiba s-a măritat cu el? — Tom, nu e vina ta, zic apăsat. Probabil că Lucy are și ea problemele ei. — Crezi? — Sigur. A avut o mare șansă cu tine. Ea a fost proastă, că n-a știut ce are. Dintr-un impuls, mă aplec peste gard și îl îmbrățișez. În clipa în care mă trag înapoi, îl văd că mă fixează cu ochi imenși, ca un câine pleoștit. — Becky, tu m-ai înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fi fost destul câte prostii am făcut până acum, mi-am mai făcut și cea mai bună prietenă să intre în travaliu prematur! — Suze, îmi pare foarte rău, spun, cu un nod în gât. — Nu e vina ta! Nu fi proastă! — Ba da! Erai atât de senină și de fericită până când m-ai văzut pe mine. Ar trebui să mă țin deoparte de femeile însărcinate... — Trebuie să mă duc la spital. Suze e albă ca varul. Toate femeile din familia noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spun asta! spune Luke, zărindu-mi expresia. Îmi pasă! Evident că îmi pasă de noi. Dar să mă duc în fața a sute de persoane și să joc rolul fiului iubitor al... O privește pe Elinor. Ar fi o farsă de prost gust. Care ar înjosi totul. Înțelegi? — Luke... sigur că înțeleg, zic, sforțându-mă să nu las bucuria să mi se infiltreze în voce. Dacă tu asta vrei, eu sunt perfect de acord. Nu-mi vine să cred. Sunt salvată. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui Robyn dinspre buchet. Urgent. Cod roșu. Alicia face turul ringului de dans cu pași lenți, savurând din plin atenția care i se acordă. — Adevărul e, spune pe un ton foarte plăcut, că toată asta e doar o mascaradă de prost gust. Nu-i așa, Becky? Privirea îmi licărește cu speranță, în spatele ei. Doi tipi de la pază, cu figuri extrem de serioase, camuflați în DJ, se apropie de ringul de dans. Dar nu vor ajunge acolo la timp, sunt sigură. Și totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri când descrie Iașii În 1844 : „o casă mică și ticăloasă, unde zărești printre geamurile sparte vro duzină de jidovi grămădiți unii peste alții și lucrând Într-o atmosferă puturoasă”, „crâșme proaste ținute de jidovi stremțeroși”, „o crâșmă scârnăvă” cu „rachiu strâcat”, „un locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezentat pe evreu ca fiind parazit și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze că evreul nu este un producător, ci doar un trafi cant de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să-i răscumpere pentru celelalte șase zile de mâncare proastă” <endnote id="(723, p. 575)"/>. Într-adevăr, În Talmud se pune Întrebarea : „Când Își permit evreii săraci să mănânce pește cu legume ?”. Răspunsul talmudic este simplu : „În fiecare vineri seara, de Sabat”. Într-adevăr, observa și Alecu Russo În Iașii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
batjocorit răstignirea, purtându-l pe falsul Isus pe o cruce improvizată. Ei au fost văzuți de târgoveții creștini, arestați și judecați, mai Întâi de „Departamentul Criminalicesc” și apoi chiar de „Domnescul Divan” al Moldovei. În mod exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar pe patru să se trimeată la groapa ocnei pe toată a lor viață”. Sentința s-a dat pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la Sfântul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca preoții să-și convingă enoriașii „netrebnici și proști” că este „o deșartă părere că adică neamul evreesc ar fi omorând creștini Într-adins ca să ia sânge de la acel omorât” și că „este știut că nici este la orânduiala legii lor un lucru ca acesta, nici s-au găsit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că e vorba de un privilegiu care a ajuns de-acum un obicei al pământului” <endnote id="(801, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără nici un comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Academiei Române, București, 1967. 713. Pamfil Bilțiu și Gheorghe Gh. Pop, „Sculați, sculați, boieri mari !”. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 714. Dan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la 10 noiembrie 1940, ministrul de justiție prezintă raportul privind completarea decretului din 5 octombrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la 10 noiembrie 1940, ministrul de justiție prezintă raportul privind completarea decretului din 5 octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. La 10 noiembrie 1940, în raportul ministrului de justiție pentru completarea decretului-lege din 5 octombrie 1940 privitor la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a pleca imediat la locurile lor de origine, aceasta fiind singura soluție de descongestionare a acestui oraș de această populație dăunătoare orașului în special din punct de vedere sanitar și alimentar. Îngrămădirea acestor evrei în localitate constituie un pericol datorită proastei cazări și îngrijiri igienice, care poate fi fatal și populației românești din localitate. Din punct de vedere economic, alimentele care vin în oraș sunt acaparate la prețuri mari tot de evrei”1124. Încetarea deportărilor a fost hotărâtă în ședința Consiliului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar după beția scurtă a loviturilor reușite urmau îndoielile asupra eficienței lor. „O polemică - spunea Camil Petrescu - impune o mică sforțare”. Zeci de polemici aproape înlănțuite înseamnă negreșit o foarte mare sforțare, care duce la oboseală, la „căderi”, la „pase proaste”, la boală. „Toată luna ianuarie - îmi relata la 4 februarie 1974 - m-am simțit prost (aproape zilnic la... policlinică). și mai rău, sufletește, dar mă străduiesc zilnic să devin un filosof senin”. Cîteodată obținea seninătatea, însă n-o păstra prea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]