11,525 matches
-
15 și 16 decembrie 2005. ────────── Noul cadru financiar în domeniul migrației și azilului acoperă perioada 2015-2020 și reprezintă un instrument mult mai cuprinzător decât cele trei fonduri pe care le succede (Fondul de Returnare, Fondul de Integrare, respectiv Fondul pentru Refugiați), urmând să asigure managementul efectiv și integrat al fluxurilor migratorii la nivelul UE, odată cu respectarea principiului solidarității și împărțirii responsabilității. O particularitate a noului instrument financiar o reprezintă posibilitatea susținerii acțiunilor privind dimensiunea externă, în special în ceea ce privește implementarea acordurilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepția art. 7 și art. 9 alin. (3). România aplică prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
procedurii de azil în vederea asigurării unei interpretări și aplicări uniforme a principiilor și conceptelor specifice în domeniu, precum și în scopul identificării de bune practici și a diseminării acestora; - Actualizarea unor ghiduri și proceduri pentru personalul misiunilor diplomatice pe linia asistenței refugiaților și a persoanelor cu protecție subsidiară; - Continuarea pregătirii personalului din cadrul altor autorități/instituții cu atribuții pe linia azilului. III.2. Procesarea cererilor de azil în mod eficient și conform standardelor legale naționale, europene și internaționale aplicabile În perioada următoare este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
se are în vedere menținerea contactelor stabilite cu participanții la Grupul de Lucru în domeniul Relocării și a Grupului de Lucru privind Punctele Naționale de Contact în domeniul integrării în vederea schimbului de date și informații în domeniul relocării și integrării refugiaților, participarea la dezbaterile care vor avea loc în cadrul forurilor internaționale al căror obiectiv îl reprezintă identificarea și accesul la soluții durabile, precum și la Grupul de lucru pe probleme de relocare organizat sub egida Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
multiculturale; - Crearea unei imagini pozitive în rândul opiniei publice din România privind fenomenul imigrației și al integrării cetățenilor statelor terțe prin derularea de activități de informare și campanii de conștientizare. IV.4 . Asumarea obligațiilor României ca stat de relocare a refugiaților Stabilirea programului național de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligațiilor asumate la nivel internațional privind protecția refugiaților și imagine favorabilă pe plan extern, selectarea refugiaților ce urmează să fie relocați în funcție de propriile criterii naționale și atragerea de fonduri comunitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
statelor terțe prin derularea de activități de informare și campanii de conștientizare. IV.4 . Asumarea obligațiilor României ca stat de relocare a refugiaților Stabilirea programului național de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligațiilor asumate la nivel internațional privind protecția refugiaților și imagine favorabilă pe plan extern, selectarea refugiaților ce urmează să fie relocați în funcție de propriile criterii naționale și atragerea de fonduri comunitare, operațiunile de relocare fiind finanțate prin Fondul European pentru Azil, Migrație și Integrare. Direcții de acțiune: - Continuarea programului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
și campanii de conștientizare. IV.4 . Asumarea obligațiilor României ca stat de relocare a refugiaților Stabilirea programului național de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligațiilor asumate la nivel internațional privind protecția refugiaților și imagine favorabilă pe plan extern, selectarea refugiaților ce urmează să fie relocați în funcție de propriile criterii naționale și atragerea de fonduri comunitare, operațiunile de relocare fiind finanțate prin Fondul European pentru Azil, Migrație și Integrare. Direcții de acțiune: - Continuarea programului de relocare a refugiaților în România; - Participarea la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
pe plan extern, selectarea refugiaților ce urmează să fie relocați în funcție de propriile criterii naționale și atragerea de fonduri comunitare, operațiunile de relocare fiind finanțate prin Fondul European pentru Azil, Migrație și Integrare. Direcții de acțiune: - Continuarea programului de relocare a refugiaților în România; - Participarea la schema comună a Uniunii Europene de relocare și la mecanismul de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene și modificarea legislației în domeniul azilului care să permită posibilitatea relocării intra UE de solicitanți de azil; - Continuarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
relocare și la mecanismul de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene și modificarea legislației în domeniul azilului care să permită posibilitatea relocării intra UE de solicitanți de azil; - Continuarea pregătirii personalului instituțiilor implicate în desfășurarea operațiunilor de relocare a refugiaților în România; - Implicarea activă la procesul comun UE privind stabilirea de reguli pentru un cadru de efectuare a transferurilor de persoane care au dobândit o formă de protecție internațională. IV.5. Continuarea derulării operațiunilor prin Centrul de Relocare de Urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
cadru de efectuare a transferurilor de persoane care au dobândit o formă de protecție internațională. IV.5. Continuarea derulării operațiunilor prin Centrul de Relocare de Urgență de la Timișoara conform Acordului dintre Guvernul României și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, semnat la București la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008 *7) (denumit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266462_a_267791]
-
migrației, azilului și integrării sociale a străinilor, în baza înțelegerilor la care România este parte; 11. cooperează cu misiunile diplomatice și cu oficiile acreditate în România, în condițiile legii; 12. colaborează și cooperează cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - reprezentanța din România, în condițiile stabilite de acordul încheiat între această organizație și Guvernul României; 13. colaborează și cooperează cu Organizația Internațională pentru Migrație - biroul din România; 14. colaborează cu organizații neguvernamentale cu atribuții în domeniul refugiaților și migranților; 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188772_a_190101]
-
Națiunilor Unite pentru Refugiați - reprezentanța din România, în condițiile stabilite de acordul încheiat între această organizație și Guvernul României; 13. colaborează și cooperează cu Organizația Internațională pentru Migrație - biroul din România; 14. colaborează cu organizații neguvernamentale cu atribuții în domeniul refugiaților și migranților; 15. exercită orice alte atribuții conferite prin lege. Capitolul III Personalul Inspectoratul General pentru Imigrări -------------- Denumirea cap. III a fost modificată de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 838 din 7 august 2012 , publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188772_a_190101]
-
atribuțiile Autorității pentru străini, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 6 iunie 2003, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Hotărârea Guvernului nr. 150/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național pentru Refugiați, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2006. ... PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul internelor și reformei administrative, Cristian David Ministrul afacerilor externe, Adrian Mihai Cioroianu Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Paul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188772_a_190101]
-
Dispute regionale externe. Plasarea țării gazdă În mijlocul unei frecvent tulburată de dispute regionale poate influența negativ gradul de stabilitate economico-politică a acesteia. Acest indicator are În vedere disputele sociale de frontieră, activități ale grupărilor teroriste din alte state, valuri de refugiați veniți din țări vecine, acțiunea unor grupări din opoziție aflate În exil Riscurile de natură politică. Climatul politic internațional este caracterizat printr-un nivel ridicat de fragmentare: fiecare țară are propria sa configurație politică, caracterizată de un anumit grad de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fragmente" ale sacrului. A contribuit la aceasta și apropierea de lumea romană și însușirea valorilor ei.49 O anumită predispoziție psihologică și culturală a grăbit adoptarea creștinismului de către autohtoni. Alături de un misionarism extern, al trimișilor autorităților bisericești și imperiale-negustori, captivi, refugiați, se poate vorbi și de un misionarism intern-o acțiune de convertire desfășurată din și în interiorul masei romanice, prin "intercirculație umană", schimb de bunuri și idei, "roirea" satelor pe microzone, alcătuirea uniunilor de obști, căsătorii exogame, transhumanță. Absența reală din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezența cuvintelor albaneze în română prin contactul între cele două popoare și prin împrumuturi reciproce între cele două limbi. Istoricul francez F. Lot apreciază că trecerea unui număr de cuvinte albaneze în limba română ar indica "în mod clar" așezarea refugiaților din Dacia aureliană în vecinătatea Dardaniei și Prevalitaniei, patria primară a albanezilor, argumentele lingvistice, consideră el, sprijină teza imigrării: "În Dacia sud-dunăreană, daco-romanii s-au așezat într-un ținut unde limba uzuală era latina, în timp ce în Moesia Inferior era greaca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
el, sprijină teza imigrării: "În Dacia sud-dunăreană, daco-romanii s-au așezat într-un ținut unde limba uzuală era latina, în timp ce în Moesia Inferior era greaca. Latinizarea dacilor se poate explica mai convingător dacă se consideră că viitorii români sunt urmașii refugiaților instalați la sudul Dunării, în 275, cufundat într-un mediu iliro-roman". Și el continuă: "Lingviștii au remarcat că limba română vorbită în Transilvania, Valahia și Moldova nu prezintă particularități dialectale foarte pronunțate. Este un indiciu că ocuparea acestor ținuturi de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
victime ale atacurilor garnizoanelor locale bizantine și pecenegilor aflați aici, iar alții, ca să se salveze, s-au supus împăratului sau s-au refugiat în nordul Dunării. Un cronicar bizantin susține că ei au fost primiți de un cneaz rus. Uzii refugiați în nordul Dunării s-au unit cu uzii rămași în stepele nord-pontice și cu alți turanici, și au intrat mai târziu în componența "tichiilor negre". După înfrângerea din 1065, grupuri de uzi s-au reîntors și s-au stabilit și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cazul unirii celor două state, o rivalitate dinastică fundamentală influența puternic relațiile dintre ei. După moartea lui Mihail, aspectul acesta avea să capete o importanță și mai mare. În 1875 și 1876, Muntenegru s-a aflat firește în centrul evenimentelor. Refugiații din Herțegovina au trecut granița, iar voluntarii muntenegreni au părăsit teritoriul otoman ca să se alăture rebelilor. Societățile panslave acordau o foarte mare atenție protejatei Rusiei. Tentația de a intra în război era extrem de puternică. Obținerea unei victorii părea posibolă, iar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se ridica în 1897 la 39 096 294. Dacă erau luați în considerație doar cei aflați sub controlul direct al guvernului care plăteau taxe, numărul acestora era de 19 050 307.3 După 1878, statul întîmpina încă probleme în privința întreținerii refugiaților musulmani, cei mai mulți dintre ei obligați să-și părăsească fostele cămine din cauza înaintării națiunilor creștine. Între 1878 și 1884, guvernul a fost nevoit să aibă grijă de 812 193 de oameni din această categorie; în intervalul 1884-1897, cifra aceasta era de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
marilor puteri creștine. O mare importanță a avut pătrunderea rușilor în Asia Centrală, care a culminat cu căderea citadelei Geok Tepe în 1881 și cu cucerirea Marv-ului, în apropiere de granița afgană, în 1884. Așa cum am văzut, un mare număr de refugiați musulmani și-au găsit adăpost în Imperiul Otoman din cauza cuceririlor rusești. În afacerile interne, accentul era pus tot pe otomanism și pe ideea cetățeniei egale pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda acestui fapt, exista un interes tot mai mare pentru problemele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici un petec de pămînt. Înainte de 1914, chitlîkurile erau pe cale de desființare, suprafețe mai mari trecînd în mîinile țăranilor. În plus, existaseră întotdeauna țărani liberi, mulți dintre ei musulmani de origine turcă, albaneză sau slavă, care aveau propriile lor gospodării. Colonizarea refugiaților musulmani din Bosnia, Herțegovina și Bulgaria a dus la mărirea numărului acestora. Produsele principale ale zonei erau grîul, orzul, porumbul, secara, tutunul, macul din care se putea extrage opiul, bumbacul și orezul; erau de asemenea crescute vite, oi și capre
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rivală a ORMI era Organizația Macedoneană Externă, cunoscută și sub numele de Comitetul Suprem, sau Supremii, care a fost organizată în 1895. Societatea aceasta era deschis și pe față în favoarea anexării Macedoniei la Bulgaria. Printre membrii ei se numărau mulți refugiați macedoneni, ea beneficiind și de sprijinul armatei și al guvernului bulgar. Chestiunea macedoneană a constituit principala problemă a politicii Bulgariei înaintea primului război mondial. Ea determina orientarea politicii externe și influența profund conflictele interne. Situația haotică și violentă provocată de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
900 000 de oameni, adică 40 % din populația de sex masculin a țării. Enormele pierderi de vieți omenești au fost deja menționate; pe lîngă costurile necesare îngrijirii răniților, statul a fost nevoit să aibă grijă și de 200 000 de refugiați forțați să fugă din teritoriile aflate sub controlul Greciei sau Serbiei. Consecințele grelei poveri a războiului asupra vieții națiunii și suferințele îndurate în acești ani s-au reflectat în Bulgaria, ca și în celelalte state, printr-o creștere masivă a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au redus foarte mult, iar încasările din turism s-au diminuat și ele. Împrumuturile nu puteau fi obținute, iar transportul naval de mărfuri ducea lipsă de clienți. Singura mare problemă socială a grecilor în perioada interbelică, ajutarea și recolonizarea refugiaților din Anatolia, a fost îngreunată de declinul economic. După 1922, guvernul grec fusese obligat să facă față consecințelor unei creșteri bruște și masive a populației. Refugiații, în număr de 1,3 milioane, trebuiau integrați într-o populație care se ridica
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]