11,518 matches
-
tradiție a teatrului românesc. Este acesta, cred, unul dintre rosturile noastre trainice.”" - Corado Negreanu, Telerecital Televiziunea Română. Corado Negreanu a fost căsătorit, până la moartea sa, în 1993, cu Magdalena Costin Ionescu, profesoară de educație fizică. Corado Negreanu este înmormântat în cimitirul "Sfânta Vineri" din București. În cei 49 de ani de carieră, Corado Negreanu a jucat în numeroase piese de teatru, teatru radiofonic, teatru TV și filme. Cele mai importante creații actoricești au fost: Fișa de creație a actorului Corado Negreanu, de la
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
Ordinul „Sfânta Ana” a fost la început un ordin cavaleresc al ducatului Holstein-Gottorp, apoi un ordin de onoare al Imperiului Rus. Deviza acestuia a fost „Amantibus, Justitium, Pictitiam și Fidum”, ce înseamnă „dragoste, justiție, evlavie și loialitate”. Distincția a fost compusă la
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
atunci dinastia imperială rusă a fost numită „Holstein-Gottorp-Romanov”. După asasinarea lui Petru în 1762, soția sa a fost proclamată împărăteasă sub numele Ecaterina a II-a. Fiul Ecaterinei, Pavel I, ia urmat în 1796 pe tron, și a instituit ordinul „Sfânta Ana” ca un ordin al Imperiului Rus la 15 aprilie 1797. Împăratul Alexandru I, fiul lui Paul I, a adăugat, în 1815, o a patra clasă, iar în 1828, Nicolae I a modificat ordinul în mare măsură (vezi mai jos
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
Împăratul Alexandru I, fiul lui Paul I, a adăugat, în 1815, o a patra clasă, iar în 1828, Nicolae I a modificat ordinul în mare măsură (vezi mai jos). După detronarea casei Romanov în 1917, ordinul a fost anulat. Ordinul „Sfânta Ana” a fost una dintre cele patru cele mai înalte distincții ale Imperiului Rus, cu care au fost decorați ofițeri și funcționari superiori ruși și străini. Împăratul însuși a fost șeful ereditar al ordinului. Ordinul a avut un maestru de
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
radiata"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), centaurea ("Centaurea orientallis"), veronică ("Veronica spicata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), rodul pământului ("Arum orientale"), inul galben ("Linum flavum"), brândușă de stepă ("Crocus reticulatus"), barba boierului ("Ajuga laxmannii"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), scorogoi ("Phlomis herba-venti ssp. pungens", cunoscută și sub denumirea populară de "bunduța vântului"), ciulin de stepă ("Carduus nutans"), rogoz ("Carex brevicollis").
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Sabina care a ordonat în anul 1248 ținerea unui conciliu local la Skänninge pentru impunerea unor reguli mai stricte privind celibatul clerical, problemă cu care se confrunta Biserica suedeză. Acest subiect a fost dezbătut și de alți arhiepiscopi precum și de Sfânta Brigita ( d.1373), care au susținut celibatul pentru a demonstra castitatea preoților și călugărilor. În timpul arhiepiscopului Folke Johansson Ängel (1267-1277) scaunul arhiepiscopal a fost transferat de la Gamla Uppsala la Östra Aros, redenumit Uppsala. Această schimbare a fost aprobată atât de
Arhidieceza de Uppsala () [Corola-website/Science/334484_a_335813]
-
nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere: coliva. În amintirea (presupusei) minuni săvârșite de el, Biserica Ortodoxă sărbătorește anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron în prima sâmbătă a Postului Mare. Vinerea seara, la Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite, după rugăciunea amvonului se cântă Canonul Sf. Mare Mucenic Teodor, compus de sfântul Ioan Damaschin. După aceasta, se sfințește coliva și se împarte credincioșilor. Această sărbătoare a Sf. Mare Mucenic Teodor, din prima sâmbătă a
Teodor Tiron () [Corola-website/Science/335038_a_336367]
-
Simion Ghimpu”, care include 40 din cele mai cunoscute melodii al căror textier este el. Simion Ghimpu a murit pe 27 iulie 2010. Sicriul cu trupul său a fost expus la Uniunea Scriitorilor, iar apoi a fost dus la biserica Sfânta Teodora de la Sihla. Înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Central din Chișinău, la funeralii participând poeți și scriitori ca Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi și Ion Ciocanu. Traian Băsescu și Miheil Saakașvili și-au exprimat condolenanțele fratelui lui Simion, Mihai
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
pelerinaj la Ierusalim și ar fi primit în dar Valea Crucii de la împăratul Constantin cel MareTradiții ulterioare atribuie ridicarea mănăstirii altui rege al Iberiei,Vahtang Gorgasali 446?-502 Alte surse creștine atribuie ridicarea bisericii lui Flavia Julia Helena, cunoscută ca Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare. Ea vizitase Ierusalimul în căutarea adevăratei Cruci și a construit mai multe biserici în zonă. Biserica din Valea Crucii a fost renovată și mărită în vremea împăratului Iustinian I Legenda povestește că generalul Belisarie
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese adus acolo după reprimarea Revoltei iudeilor. Comorile cu obiectele de cult din templu ar fi fost readuse de el la Ierusalim și depozitate în Biserica Sfânta Maria cea Nouă.Aceasta fusese construită de Iustinian în partea cea mai sudică a Ierusalimului de atunci, pe culmea Muntelui Sion. Istoricul bizantin Procopius din Cezareea susține că Iustinian a construit un edificiu imens și impunător care să găzduiască toate
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire, în care ea a devenit centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din Georgia. Între ei s-
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
dat trezorierul reginei Tamara a Georgiei. După legendă, Rustaveli a fost nevoit să fugă din Georgia în anul 1185 dupa ce a fost acuzat de a fi întreținut o relație interzisă cu regina Tamara. El s-a stabilit în Mănăstirea Sfintei Cruci pentru o lungă vreme, timp în care a scris renumitul său poem „Viteazul în blană de tigru” și a pictat picturi murale. O legendă georgiană susține ca după ultima dorință a reginei Tamara, i-au fost pregătite zece sicrii
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
(n. 287 - d. 305, Alexandria), cunoscută sub numele de Sfânta în Biserica Catolică și ca Sfânta Mare Muceniță Ecaterina în Biserica Ortodoxă, este, conform tradiției, o sfântă creștină și fecioară, care a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea în timpul împăratului roman Maxentius (306-312). Potrivit hagiografiei ei, ea a
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
(n. 287 - d. 305, Alexandria), cunoscută sub numele de Sfânta în Biserica Catolică și ca Sfânta Mare Muceniță Ecaterina în Biserica Ortodoxă, este, conform tradiției, o sfântă creștină și fecioară, care a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea în timpul împăratului roman Maxentius (306-312). Potrivit hagiografiei ei, ea a fost o prințesă și o studentă
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
venit să o vadă, inclusiv soția lui Maxentius, ; toți s-au convertit la creștinism și, ulterior, au fost martirizați. După eșecul suferit de împăratul Maxentius asupra Ecaterinei prin intermediul torturii, el a încercat să o câștige pe prințesă propunându-i căsătoria. Sfânta a refuzat, declarând că soțul ei este Isus Hristos, căruia ea și-a consacrat virginitatea. Furios, împăratul a condamnat-o la moarte prin tragere pe o roată cu țepi, dar, la atingerea ei, roata s-a spulberat. În cele din urmă
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
549, împăratul Bizanțului, Iustinian I, a ridicat ceea ce este acum din Egipt (care este, de fapt, închinată Schimbării la față a lui Hristos). Cel mai înalt vârf al Muntelui Sinai, cu altitudinea de 2.641 de metri, a fost numit Sfânta Ecaterina, și a fost cunoscut de-a lungul secolelor printre arabi ca "Jebel Katerin". Donald Attwater respinge „legenda” Sfintei Ecaterina, invocând lipsa unei „dovezi pozitive că a existat vreodată în afara minții unui scriitor grec care a compus primul ceea ce el
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
față a lui Hristos). Cel mai înalt vârf al Muntelui Sinai, cu altitudinea de 2.641 de metri, a fost numit Sfânta Ecaterina, și a fost cunoscut de-a lungul secolelor printre arabi ca "Jebel Katerin". Donald Attwater respinge „legenda” Sfintei Ecaterina, invocând lipsa unei „dovezi pozitive că a existat vreodată în afara minții unui scriitor grec care a compus primul ceea ce el a dorit să fie pur și simplu o poveste de dragoste edificatoare.” Harold T. Davis confirmă că „cercetarea asiduă
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
și a teoretizat că Ecaterina a fost o invenție inspirată pentru a oferi o contrapartidă la povestea filozoafei care a trăit puțin mai târziu, păgâna Hypatia din Alexandria (c 350-370 - martie 415). O altă variantă care ar fi inspirat apariția Sfintei Ecaterina vine de la scriitorul Eusebiu din Cezareea, care a scris în jurul anului 320, că împăratul i-a ordonat unei tinere femei creștine să vină la palatul său pentru a deveni amanta lui, iar atunci când aceasta a refuzat, el a pedepsit
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
deveni amanta lui, iar atunci când aceasta a refuzat, el a pedepsit-o, după ce a alungat rudele ei și moșiile i-au fost confiscate. Deși Eusebiu nu dă numele femeii, ea a fost identificată cu . Cea mai veche istorisire a vieții Sfintei Ecaterina apare la peste 500 de ani de la data tradițională a martiriului său, în "menologium"-ul atribuit împăratului Vasile I (866), deși descoperirea relicvelor ei de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, la poalele Muntelui Sinai a fost făcută la începutul anilor 800
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
femeii, ea a fost identificată cu . Cea mai veche istorisire a vieții Sfintei Ecaterina apare la peste 500 de ani de la data tradițională a martiriului său, în "menologium"-ul atribuit împăratului Vasile I (866), deși descoperirea relicvelor ei de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, la poalele Muntelui Sinai a fost făcută la începutul anilor 800, lucru care, probabil, presupune un cult existent la acea dată (denumirea comună a mănăstirii s-a dezvoltat după descoperirea moaștelor). Mănăstirea a fost construită din ordinul împăratului Iustinian
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
construită din ordinul împărătesei Elena, mama lui Constantin cel Mare, pe locul în care se presupune că Moise a văzut rugul aprins; tufișul care crește aici este pretins a fi cel original. Aceasta este menționată, de asemenea, și drept "Capela Sfintei Elena". Biserica principală a fost construită între 548 și 565, și mănăstirea a devenit un loc de pelerinaj major pentru adepții Ecaterinei, precum și pentru alte relicve și locuri sacre de acolo. Mănăstirea Sfânta Ecaterina supraviețuiește și este un depozit celebru
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
este menționată, de asemenea, și drept "Capela Sfintei Elena". Biserica principală a fost construită între 548 și 565, și mănăstirea a devenit un loc de pelerinaj major pentru adepții Ecaterinei, precum și pentru alte relicve și locuri sacre de acolo. Mănăstirea Sfânta Ecaterina supraviețuiește și este un depozit celebru de artă creștină timpurie, arhitectură și manuscrise iluminate care rămâne deschis pentru turiștii și oamenii de știință care o vizitează. Locul este sacru pentru creștinism și islam. În cartea sa "Cultul Sfintei Ecaterina
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
Mănăstirea Sfânta Ecaterina supraviețuiește și este un depozit celebru de artă creștină timpurie, arhitectură și manuscrise iluminate care rămâne deschis pentru turiștii și oamenii de știință care o vizitează. Locul este sacru pentru creștinism și islam. În cartea sa "Cultul Sfintei Ecaterina din Alexandria în Europa medievală timpurie", Christine Walsh discută despre o „Ecaterină istorică” și conchide: „După cum am văzut, cultul Sfintei Ecaterina din Alexandria își are, probabil, originea în tradițiile orale din timpul persecuțiilor dioclețiene asupra creștinilor din Alexandria din
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
turiștii și oamenii de știință care o vizitează. Locul este sacru pentru creștinism și islam. În cartea sa "Cultul Sfintei Ecaterina din Alexandria în Europa medievală timpurie", Christine Walsh discută despre o „Ecaterină istorică” și conchide: „După cum am văzut, cultul Sfintei Ecaterina din Alexandria își are, probabil, originea în tradițiile orale din timpul persecuțiilor dioclețiene asupra creștinilor din Alexandria din secolul al IV-lea. Nu există nici o dovadă că Ecaterina a fost o figură istorică și, mai degrabă, ea ar fi
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
Ecaterina a fost o figură istorică și, mai degrabă, ea ar fi putut fi un compozit trasat pe amintirea despre femeile persecutate pentru credința lor. Multe aspecte ale "patimilor" sale sunt în mod clar legendare și în conformitate cu bine-cunoscutul prototip hagiografic.” Sfânta Ecaterina este celebrată în special de către femeile care poartă numele sfintei și derivate ale acestuia: Cătălina, Catinca, Catrina, Caterina, Cati, Catina, Catița, Tincuța etc, dar și de cei cu numele Cătălin. Sfânta Ecaterina este, în credința populară românească, sora Sfântului
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]