19,447 matches
-
de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. Regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Schimbare socială și identitate socioculturală: O perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Simțul practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de cancer. 2. Date medicale Evoluția din timpul sarcinii: normală Nașterea: normală Diagnostic: tulburare organică cerebrală, hemipareză spastică dreapta Starea actuală de sănătate: se internează periodic 3. Date psihologice Inteligență: deficiență mentală ușoară (DMU), QI= 77 - 82. Senzații: folosește activ simțurile auditiv și vizual; are dificultăți În folosirea mâinii drepte. Percepții: percepțiile auditive bine dezvoltate, prezintă interes pentru percepția fenomenelor sociale; spiritul de observație bine dezvoltat. Reprezentări: se orientează foarte bine În spații largi, În pagina caietului sau a foii de
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
Caracterul: manifestă atitudini de colaborare În cadrul jocului; Îi face plăcere să Îngrijească de animalele din gospodărie, este ordonată; perseverentă; folosește deseori formule de salut; respect față de sine reflectat În aspectul neîngrijit al ținutei; atitudinea față de muncă: spirit de inițiativă, creativitate, simț de răspundere dezvoltate. 4. Date pedagogice Parcurs școlar constant (rezultate slabe spre medii). Stil de Învățare: Învață constant, uneori se suprasolicită; are nevoie de un profesor de sprijin. Discipline preferate: limba și literatura română, desenul, geografia. Discipline la care Întâmpină
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
copiilor conținuturile, cum Îi face pe copii să Înțeleagă noțiunile, apoi să le aplice, cum Îi formează pe aceștia ca oameni - toate acestea definesc caracterul creativ al muncii educatorului. În educație nimic nu trebuie făcut la voia Întâmplării, ci cu simț de răspundere și implicare. Conștient de menirea pe care o are, educatorul din mediul rural - apostolul bun la toate - e cel care trebuie să suplinească lipsa specialiștilor În domeniu: psiholog, logoped, consilier, asistent social etc. Și pentru ca unele situații reale
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2170]
-
copiilor conținuturile, cum Îi face pe copii să Înțeleagă noțiunile, apoi să le aplice, cum Îi formează pe aceștia ca oameni - toate acestea definesc caracterul creativ al muncii educatorului. În educație nimic nu trebuie făcut la voia Întâmplării, ci cu simț de răspundere și implicare. Conștient de menirea pe care o are, educatorul din mediul rural - apostolul bun la toate - e cel care trebuie să suplinească lipsa specialiștilor În domeniu: psiholog, logoped, consilier, asistent social etc. Și pentru ca unele situații reale
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
și peste 15 cuvinte folosite pentru prima dată de Shakespeare și Harsnett. În "Shakespeare and the Exorcists" din volumul Shakespeare Negotiations (1988), Stephen Greenblatt aprofundează raporturile piesei Regele Lear cu lucrarea lui Harsnett: "Tragedia Regele Lear este bîntuita de un simț al ritualurilor și credințelor care nu mai sînt eficiente, care au fost golite de conținut... Relația piesei Regele Lear cu lucrarea lui Harsnett este una de reiterare, o reiterare care trădează schimbări instituționale neexprimate, dar profunde". Întrucît Shakespeare a folosit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și sînt de-un preț cu ea. -N chiar inima-mi, Socot, numește-iubirea-mi pe deplin: Numai că prea puțin, căci mă declar Vrăjmașă-oricăror alte bucurii Ce simțurile cele mai de preț conțin, Și mă găsesc că-s fericită doar N-iubirea de măria-ta. CORDELIA (aparte): Săracă Cordelia! Dar nu, căci știu: iubirea-mi Este mai grea că limba. LEAR: To thee and thine hereditary ever Remain
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
and half, fathom and half! Poor Tom! Enter Fool. FOOL: Come not în here. Nuncle, here's a spirit. Help me, help me! KENT: Give me thy hand. Who's there? Trupu-i gingaș: furtuna-n mintea mea Îmi ia din simțuri orice-alt sentiment Decît ce bate-aici: fiiasca-ngratitudine. Ca si cum gură asta-ar rupe mîna-mi, Că-i duce hrană. Dar voi pedepsi! Nu, nu vreau să mai plîng. Într-așa noapte, Lăsat afară! Toana! Am să-ndur. Pe-o noapte că aceasta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se mîndrescă, să călăreasca pe-un murg trăpaș peste poduri de patru inci, să fugă după umbră lui că după-a unui trădător. Cerul să-ți binecuvînteze cele cinci simțuri. Lui Tom i-e frig. O, do de, do de, do de, să te izbăvească de vîrtejuri de vînt, de stele rele și de molimi. Miluiți-l cu ceva pe bietul Tom, pe care-l chinuie vrăjmașul necurat. Dacă-aș
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc! E mită-aici! Tu, jude fals, de ce-ai lăsat să scape? EDGAR: Păzească-ți cele cinci simțuri. KENT: O, jale! Șir, unde-i răbdarea-acum Ce-ades te lăudai că o păstrezi? EDGAR (Aparte): Plînsul începe-a-i ține parte-atît, Că-mi strică înscenarea. LEAR: Și cățeii, Si toti,Trey, Albu, Țumpi, iată, lătra La mine. EDGAR: Tom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Edgar îmbrăcat țărănește.) GLOUCESTER: Cînd vom ajunge-n vîrfu-acestui deal? EDGAR: Îl urci acuma chiar. Vezi cît de greu. GLOUCESTER: Pare-mi terenul plat. EDGAR: Groaznic de-abrupt! Asculta, n-auzi marea? GLOUCESTER: Nu, chiar nu. EDGAR: Atunci și celelalte simțuri ți-au slăbit De-a ochilor durere. GLOUCESTER: -Asa o fi. Pare-mi schimbată vocea-ți, si vorbești Mai bine, mai cu miez că pînă-acum. EDGAR: Foarte te-nșeli: schimbat nu-s în nimic, Decît la strai. GLOUCESTER: Pare-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
To hovel thee with swine and rogues forlorn, În short and musty straw? Alack, alack! 'Tis wonder that thy life and wits at once Had not concluded all. He wakes; speak to hîm. DOCTOR: Madam, do you; 'tis fittest. În simțuri asprul dezacord restabiliți Al unui tată devenit copil. DOCTORUL: Cu voia maiestății voastre, să trezim Pe rege? -A dormit mult. CORDELIA: Condu-te După știință ta și-urmează-ntocmai Voinței tale. -I îmbrăcat? CURTEANUL: Da, doamna, cînd dormea el greu, I-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
G. Krüger, op. cit., p. 35. footnote>. Mari îndrăgostiți de Hristos, pe care-L simt necontenit prezent în cugete, în inimi și în toată ființa lor, morți față de plăcerile lumii, bogați atât în cuvinte cât și în fapte, și-au înfrânat simțurile și propria voință pentru a ajunge pe culmile desăvârșirii, bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care nu au pregetat a-l cere necontenit. Inima Părinților ardea de dorul ca adevărul revelat și numai acest adevăr să stăpânească inimile tuturor
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
care devine tot mai viu, devine viață, nu poate fi înăbușit să rămână doar la nivel mental, ne fortifică nădejdea, ne stimulează voința și astfel ardem de dorința de a-i imita. „După cum trupul are nevoie de hrană perceptibilă prin simțuri, tot astfel sufletul are nevoie de un îndemn zilnic și de hrană duhovnicească”<footnote Idem, Omilia 9, 8 l Facere, P. G. LIII, col. 90. footnote> și „după cum foamea este o dovadă a sănătății trupului, tot astfel dragostea de cuvintele
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
a lungul timpului am încercat să punem la dispoziția publicului vizitator valoroasele colecții pe care instituția le deține, iar prin manifestările organizate (vernisaje, simpozioane, dezbateri, sesiuni științifice etc. să contribuim la educarea tinerei generații prin cultivarea sentimentului patriotic și dezvoltarea simțului estetic. O răsplată a strădaniilor noastre o reprezintă și faptul că numărul vizitatorilor a crescut an de an și că ne-am bucurat de aprecierea publicului, dar și a specialiștilor din țară și de peste hotare care ne-au vizitat. Prezentul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
perene, ci formează și baza coeziunii și solidarității sociale." (Johnson, 2007, p. 286). Pentru realitatea socială a religiei este de importanță capitală distincția făcută de Emile Durkheim între sacru și profan. Lumea profană constă din tot ceea ce putem cunoaște prin simțuri. Este lumea naturală a vieții de zi cu zi, pe care o experimentăm ca inteligibilă sau cel puțin finalmente cognoscibilă. Prin contrast, sacrul cuprinde tot ce există dincolo de lumea de zi cu zi, naturală, pe care o percepem prin simțuri
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
simțuri. Este lumea naturală a vieții de zi cu zi, pe care o experimentăm ca inteligibilă sau cel puțin finalmente cognoscibilă. Prin contrast, sacrul cuprinde tot ce există dincolo de lumea de zi cu zi, naturală, pe care o percepem prin simțuri. Ca atare, sacrul inspiră sentimente de venerație înfricoșată, deoarece este privită ca fiind radical incognoscibilă și sustrasă capacităților umane de a percepe și cuprinde cu mintea. Religia este organizată cu precădere în jurul elementelor sacre ale vieții umane și întruchipează încercarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Biserică-Europa decât de la premise comune. Un punct extraordinar de sensibil pentru o asemenea cercetare îl reprezintă aspectul comunitar. De ce? Pentru că acest concept "de comunitate privește o mulțime particulară de relații sociale bazate pe un element comun participanților de obicei un simț al identității comune. El este, spre a-l parafraza pe Talcott Parsons, frecvent folosit pentru a denota o relație mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
viață de niște senzații obscure, din alt timp, ca parfumul madlenei muiate în ceașca de ceai. Așadar, în romanul proustian, "motivul muzical" (desemnând atât trăirea inconștientă, cât și modalitatea ei specifică de expresie) se lăsa "tradus" cu precădere în limbajul simțurilor "minore" (mirosul, gustul), ceea ce confirmă existența unei legături organice dintre suflet și trup și a unui contact de natură pur "corporală" cu realitatea și cu prezentul. Și tocmai această interdependență dintre "suflet" și "trup" asigură, pe de o parte, prelucrarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o formă de trăire nemediată. Fără să înțeleagă cu adevărat arta scriitorului francez și nici subtilul mecanism al memoriei involuntare, Lovinescu identifică mereu la baza procesului de rememorare un stimul vizual sau auditiv (sunetul, cuvântul, motivul muzical), excluzând complet aportul simțurilor minore și al corporalității. Așa se explică, de fapt, conformația pur "intelectuală" a personajului său predilect, "erou" înzestrat cu un excesiv spirit autoanalitic, dar complet lipsit de sensibilitate și de intuiție, câtă vreme se raportează la sine și la lumea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să exploreze inconștientul (deziderat comun al scriitorilor moderni), Lovinescu recurge la niște mijloace inadecvate, tributare mai curând vechilor formule artistice de unde și impresia de "hibridizare", cum și "inconsecvențele" semnalate de majoritatea exegeților. Până una alta, trebuie să reținem că excluderea simțurilor minore din orizontul trăirilor afective și al proceselor psihice (conștiente și inconștiente) indică o deviație simptomatică în raport cu proustianismul, ce relevă caracterul raționalist-artificial ("analitic" în sensul cel mai îngust) al "metodei" lovinesciene. Într-adevăr, autorul lui Bizu mimează autenticitatea pentru a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prezența activă a morții ("latentă, infuză și permanentă") își află o cu totul altă justificare, nefiind provocată "de pricini exterioare și de dezechilibruri intime", de vreo "detracare a mecanismului psihic", de o "speculație intelectuală" sau de "revoltă (în care vorbește simțul acut al vieții)". Abandonând de la început orice fel de luptă cu viața, eroul lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea că activitatea sa intelectuală "nu pornea dintr-un instinct de continuitate în timp" (ca în cazul lui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intelectualilor ("moldoveni") obosiți de viață, alături de Neculai Manea și de prințul Lai Cantacuzin, însă luciditatea cu care se analizează trimite la altă categorie de personaje, de tipul "antieroului" modern, ca Ulrich sau Meursault 35. Nefiind un artist (lipsindu-i adică simțul "vederii interioare"), Bizu poate totuși simți "sunetul limpede al notei muzicale" ce trebuia să pătrundă cartea cu rezonanța sa "până în ultimele ei ramificații". Dar când vrea efectiv s-o scrie, "de cum începea, se izbea de refuzul aproape organic de a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sfârșit un studiu despre Horațiu. Interesant e că, asemeni moraliștilor, nu opera poetului latin îl interesează în primul rând, cât "omul", cu "atitudinea lui față de viață", cu "nihilismul lui resemnat", cu "filosofia lui scurtă dar singura reală și de bun simț". Horațianismul furnizează, de altfel, câteva principii esențiale în configurarea concepției "bovarice" a intelectualului lovinescian (vezi supra comentariile privind "filosofia de viață" a lui Andrei Lerian). Prin urmare, cum "capul poetului nu era, desigur, metafizic și ochiul lui nu vedea decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian (vezi supra comentariile privind "filosofia de viață" a lui Andrei Lerian). Prin urmare, cum "capul poetului nu era, desigur, metafizic și ochiul lui nu vedea decât ceea ce e" "singura realitate și valoare pozitivă i se părea moartea, al cărei simț nu izvora dintr-o infirmitate, dintr-un conflict cu viața, dintr-o deziluzie", ci se manifesta "ca o simplă constatare ineluctabilă", vădind "un simț resemnat și fără tragism". Mai mult decât "lirismul propriu-zis", Bizu aprecia la Horațiu "prezența efectivă și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]