11,806 matches
-
Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență dislaliilor diferă de la autor la autor, nu numai de specificul limbii, dar și în funcție de exigenta celui care
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți. La copilul antepreșcolar, este de natură fiziologica, ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator și a sistemelor cerebrale implicate în actul vorbirii. Sunetele nu șunt toate la fel de afectate. Cele mai frecvent afecate șunt cele care apar mai tarziu în vorbirea copiilor: vibrantă r, africantele c,g,ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
La copilul antepreșcolar, este de natură fiziologica, ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator și a sistemelor cerebrale implicate în actul vorbirii. Sunetele nu șunt toate la fel de afectate. Cele mai frecvent afecate șunt cele care apar mai tarziu în vorbirea copiilor: vibrantă r, africantele c,g,ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
șunt cele care apar mai tarziu în vorbirea copiilor: vibrantă r, africantele c,g,ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită, de la vorbirea standard. În unele cazuri, dislalia se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite, inversate sau deformate. În formele grave, asemenea
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
vibrantă r, africantele c,g,ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită, de la vorbirea standard. În unele cazuri, dislalia se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite, inversate sau deformate. În formele grave, asemenea fenomene se pot produce și la nivelul cuvintelor. Se
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
cuvintelor. Se poate considera că există o dislalie simplă sau parțială, cînd apar deteriorări numai la nivelul anumitor sunete, și alta generală sau polimorfa, cînd sînt alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeași pondere, deoarece și în vorbire unele au o frecvență mai mare în raport cu altele. Consoanele sînt mai des afectate comparativ cu vocalele, iar dintre acestea cele care apar mai tîrziu în vorbirea copiilor și care necesită pentru emitere mișcări de mai mare finețe a aparatului fonoarticular
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeași pondere, deoarece și în vorbire unele au o frecvență mai mare în raport cu altele. Consoanele sînt mai des afectate comparativ cu vocalele, iar dintre acestea cele care apar mai tîrziu în vorbirea copiilor și care necesită pentru emitere mișcări de mai mare finețe a aparatului fonoarticular (cum sînt vibrantă r, siflantele s-z, șuierătoarele s-j, africatele c-g-t) sînt supuse mai usor fenomenului de destructurare. În funcție de cauzele ce stau la baza tulburărilor
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Există și deteriorări ale sunetelor (în special m-n), determinate de vegetațiile adenoide, de polipi care duc la tulburări de articulație, numite rinolalii. Dislaliile funcționale sînt provocate de unele întîrzieri în dezvoltarea intelectuală, de metodele instrucționale greșite și de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului. Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
care duc la tulburări de articulație, numite rinolalii. Dislaliile funcționale sînt provocate de unele întîrzieri în dezvoltarea intelectuală, de metodele instrucționale greșite și de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului. Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului. Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă mixtă este mai gravă, deoarece sînt prezente caracteristicile primelor două
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
de către logopat, acesta o trăiește că pe o dramă interioară ce se poate transforma în logonevroza. Această afectează întreaga personalitate a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
dramă interioară ce se poate transforma în logonevroza. Această afectează întreaga personalitate a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac și
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac și a posibilităților reduse în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac și a posibilităților reduse în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atît aspecte fonetice, lexicale, cît și gramaticale. Copiii care manifestă aceste carențe întîmpină
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac și a posibilităților reduse în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atît aspecte fonetice, lexicale, cît și gramaticale. Copiii care manifestă aceste carențe întîmpină dificultăți în comunicare, în exprimare, dar și în înțelegerea vorbirii celor din jur. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiențe la nivelul
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
unui vocabular sărac și a posibilităților reduse în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atît aspecte fonetice, lexicale, cît și gramaticale. Copiii care manifestă aceste carențe întîmpină dificultăți în comunicare, în exprimare, dar și în înțelegerea vorbirii celor din jur. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiențe la nivelul sistemului nervos, ca urmare a unor hemoragii cerebrale și a bolilor grave din prima copilărie. Cînd aceste cauze sînt deosebit de grave pot determina handicapuri polimorfe
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atît aspecte fonetice, lexicale, cît și gramaticale. Copiii care manifestă aceste carențe întîmpină dificultăți în comunicare, în exprimare, dar și în înțelegerea vorbirii celor din jur. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiențe la nivelul sistemului nervos, ca urmare a unor hemoragii cerebrale și a bolilor grave din prima copilărie. Cînd aceste cauze sînt deosebit de grave pot determina handicapuri polimorfe de vorbire și complexe, cum șunt afaziile
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
din jur. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiențe la nivelul sistemului nervos, ca urmare a unor hemoragii cerebrale și a bolilor grave din prima copilărie. Cînd aceste cauze sînt deosebit de grave pot determina handicapuri polimorfe de vorbire și complexe, cum șunt afaziile și alaliile. Subliniem că cele mai multe întîrzieri în dezvoltarea vorbirii sînt determinate de neglijente educative și de un mediu nefavorabil care să stimuleze dorința copilului de a comunica și relaționă cu cei din jur. Tulburările de
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
sistemului nervos, ca urmare a unor hemoragii cerebrale și a bolilor grave din prima copilărie. Cînd aceste cauze sînt deosebit de grave pot determina handicapuri polimorfe de vorbire și complexe, cum șunt afaziile și alaliile. Subliniem că cele mai multe întîrzieri în dezvoltarea vorbirii sînt determinate de neglijente educative și de un mediu nefavorabil care să stimuleze dorința copilului de a comunica și relaționă cu cei din jur. Tulburările de voce se pot manifesta sub forma unor oboseli numite fonoastenii, cînd are loc o
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
cu tendințe de agravare o dată cu creșterea copilului și al conștientizării handicapului respectiv. În plus pot să apară eșecuri școlare repetate ce amplifica tulburările de comportament și care pot determina o seama de frămîntări interioare, emoții și efecte exagerate, teama de vorbire, negativism, scăderea încrederii în forțele proprii, susceptibilitate, irascibilitate etc. Toate acestea se traduc în plan comportamental prin exprimarea atitudinii negative față de activitate și colectivitate, atitudine conflictuală de afirmare a propriei persoane și de apreciere a rezultatelor obținute de alții. La
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
în viața socială. Aceste tulburări se înlătura o dată cu corectarea handicapurilor de limbaj, ceea ce va duce, în perspectivă, la dezvoltarea armonioasă a personalității. Terapia și reacuperarea se fac în cadrul cabinetelor logopedice, prin metode adaptate specificului de varsta și a particularităților de vorbire ale fiecărei persoane. Șunt utilizate exerciții de terapie generală și exerciții de terapie specifică. Persoană care realizează terapia poartă numele de logoped.
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
arătat că nou-născuții sunt dotați la naștere cu o serie de module cognitive de fizică intuitivă (numite și "fizică naivă"), ca și de matematică intuitivă, care funcționează de aceeași manieră în care și modulele lingvistice permit la rândul lor deprinderea vorbirii. Toate aceste module asigură nou-născutului "instrumentele" rudimentare esențiale ce îi permit o minimă interacție cu mediul. Oricât de fragili și lipsiți de ajutor se nasc puii unei specii, niciun animal nu-și aduce pe lume descendenții total lipsiți de instrumente
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
latină (îmbogățită cu elemente ale limbilor italice,etrusca și greaca veche) ce a fost utilizată ca limba francă de popoarele din Europa Continentală și într-o măsură mai mică de cei din Africa și Asia Mică(unde era mai răspândită vorbirea greacă). În timpul dominației romane (între secolul III-V d.Hr) popoarele locuitoare ale peninsulei(Gali, veneti, liguri, greci, etrusci,sarzi, messapi) au asimilat limba latină cum s-a întâmplat cu toți locuitorii din SE Europei. După căderea imperiului roman, au
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
tiroxină, cobaltul în vitamina B etc. Microelementele servesc drept catalizatori în metabolismul plantelor și animalelor. Ele măresc activitatea enzimelor, accelerează procesele biochimice în organism, stimulează sinteza amidonului, zahărului, pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grăsimilor ș.a. Substanțele minerale sunt numite greșit în vorbirea curentă minerale, ele sunt de fapt elemente de natură anorganică indispensabile organismelor vii. Elemente care sunt în componența hranei plantelor și animalelor, aceste elemente anorganice se găsesc frecvent sub formă ionică, sau legate de vitamine. Substanțele minerale spre deosebire de substanțele organice
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
e) numerale diferite în aceleași cazuri ca și substantivul: f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, și gerunziu acordat: g) adverb sau locuțiune adverbială: h) interjecție Numele predicativ mai poate fi exprimat și prin locuțiuni corespunzătoare unora dintre părțile de vorbire menționate sau prin părți de vorbire substantivizate. Există situații când verbul copulativ sau numele predicativ se poate subînțelege: Verbul copulativ nu trebuie subînțeles pe lângă fiecare parte componentă a numelui predicativ multiplu, deoarece acesta identifică sau califică același subiect.
Predicat nominal () [Corola-website/Science/312343_a_313672]