12,621 matches
-
nenorocită! Pentru atâta lucru n-o să ajungem la judecăți!” Nici cu Primăria nu stătea Ceasornicarul prea bine. Zăpăcea oamenii cu scorneala lui. Îi scotea pe străzi; pornirile mulțimii sunt, uneori, imprevizibile. Târgul fusese un loc al liniștii, maimarii urbei se îngrijiseră întotdeauna. Din primăvară, multe erau pe dos și nu se luase nici o măsură. Chiar dacă în Consiliu se discutase despre dezordine, incitare și subminarea puterii, despre civism. Lumea nu știa ce să mai creadă. Sat fără câini? Și cei temători prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
devenit neașteptat de mare... E cât un perete acum! Curios este faptul că și tavanul a devenit transparent! Și peretele din dreapta, și cel din stânga... Și podeaua, observ... Locuiesc la etaj. Zăresc oameni deasupra, dedesubt, de-o parte, de alta... Se îngrijesc de umplerea unor bidonașe metalice cu apă. Nimeni nu se îndeletnicește cu altceva. Fiecare poartă o pătură în bandulieră; și eu am una, de aceea îmi este așa de cald. Parcă nici aer nu prea mai este, deși, de undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mare, intrară în salonul numărul nouă, așezară pacienta, intrată deja în travaliu, pe o targă cu rotile și se îndreptară spre sala de nașteri. Timp de mai multe ore, până la venirea pe lume a noului născut, cele două asistente se îngrijiră de femeia care trecea prin cele mai cumplite chinuri; îi ștergeau pe rând fața și fruntea năpădită de o transpirație bogată, încercând cu vorbe îndulcite s-o încurajeze și spunându-i mereu: - Încă puțin, încă puțin și veți scăpa. În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ca și cum n-ar stăpîni; 31. cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece. 32. Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33. Dar cine este însurat, se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34. Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece. 32. Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33. Dar cine este însurat, se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34. Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și cu trupul și cu duhul; iar cea măritată se îngrijește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
însurat, se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33. Dar cine este însurat, se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34. Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și cu trupul și cu duhul; iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. 35. Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34. Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și cu trupul și cu duhul; iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. 35. Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laț, ci pentru ceea ce este frumos, și ca să puteți sluji Domnului fără piedici. 36. Dacă crede cineva că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
multă frumusețe, 24. pe cînd cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în așa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste: 25. pentru ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. 26. Și dacă sufere un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. 27. Voi sunteți trupul lui Hristos, și fiecare, în parte, mădularele Lui. 28. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
comitet de inițiativă, având drept scop strângerea de fonduri pentru ridicarea, alături de Mausoleu, a unei case parohiale. În această casă, cu binecuvântarea noastră, vor locui zi de zi, după rânduiala călugărească, câțiva călugări ai sfintei noastre mănăstiri, care se vor îngriji de Mausoleu și de mormintele de la Râpa Robilor, slujind zilnic slujbele și rugăciunile de pomenire a celor ce și-au dat viața pentru Hristos și neamul românesc. Comitetul apelează la toți foștii deținuți politici ai țării să își aducă aminte
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Simon Cirineul ca să-ți duc și eu măcar câțiva pași crucea Ta!... Un cărturar în închisorile comuniste: Ovidiu Papadima Modelul polarizează Intelectualul e atașat de cărți ca mama de pruncii ei, ca agricultorul de pământul și plantele pe care le îngrijește cu sudoarea dragostei sale. Am văzut copii în brațele mamelor ce-i cuprindeau cu toată afecțiunea lor de sorginte divină, copii cărora, oricâte bomboane colorate, oricâte jucării le-aș fi arătat dăruitor, nu-și luau ochii de la mame, făcând cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
că este una dintre mănăstirile care îndeplinesc majoritatea condițiilor de mânutuire a sufletului dacă te oprești pentru totdeauna aici. Învățător Petrică Constantin, Iași 29 iulie 1990 Mulțumim din inimă Preacuvioșilor părinți care cu credință și dragoste nețărmurită se roagă și îngrijesc cu deosebită atenție acest sfânt lăcaș, mărturie vie a legăturii dintre veacuri a neamului românesc cu Dumnezeul cel adevărat. Plecăm din acest loc plin de lumină cu încrederea că Domnul Iisus și Maica Domnului vor ocroti pământul țării noastre și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dobândi mântuirea. Dr. Lucia T. 3 august 1990 Într-un cadru de vis mănăstirea completează peisajul sălbatic al munților împăduriți. Poate datorită acestuia mănăstirea îți lasă în suflet patimă pentru credință și frumusețe. Le suntem recunoscători tuturor acelora care au îngrijit-o peste veacuri până în zilele noastre. Dumnezeu să le ajute ! Fam. Gheorghe din București 7 august 1995 Am vizitat podoaba Munților Neamțului, Mănăstirea Secu, și am rămas cu dorința de a ne întoarce mereu spre a ne curăți sufletele și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
caietul, așa că Petruța tre bui să-mi facă și mie oracolul. Nu știu de ce, m-am gândit chiar la ea. Săraca, avea pielea atât de măslinie... Și părul, nu știu cum, puțin unsuros... Și acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi frați mai mici, știam de la mama, care aflase de la ședința cu părinții. Cu toate astea, își făcea mereu temele, chiar desena bujori și flu turași la colțurile paginii, pentru care Tovarășa îi dădea un punct în plus la
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
stânci. Apoi fluviul se potolise și cei înecați - oameni și cai -, striviți de pietre, se iviseră în vale. După acea povestire, băiețelul își urmă în liniște paznicul până în praetorium. Erau zile de iarnă petrecute într-o inerție liniștită, oamenii se îngrijeau de arme și de cai și se antrenau. Nepotolita revoltă germanică părea să se fi liniștit. Ca să nu fie recunoscut de urmăritorii săi, sălbaticul Arminius, învins, își mânjise fața cu sângele curs din propriile răni. Mulți dintre oamenii lui îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care aveau să fie vândute sub preț la muzee și palate din jumătate de Europă. Împăratul îi porunci lui Manlius, neobositul constructor: — Privește la stânga templului. Acolo vei construi un mic teatru acoperit, foarte elegant, ca acela din Pausylipon. Te vei îngriji de toate aspectele ce privesc propagarea vocii. Dar nu vom organiza spectacole. Oameni din toate țările se vor întâlni acolo ca să vorbească, chiar dacă folosesc limbi diferite, pentru că armele nu sunt de-ajuns pentru a păstra imperiul intact. Ca un legământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
vreme de iarnă. Călătorind astfel, fără mulți însoțitori și fără să anunțe în prealabil, după cum îl învățase Germanicus, descoperea lucrurile așa cum erau în realitate, dincolo de masca pompei oficiale. Vizitele lui îi înspăimântau pe unii, dar pe cei mai mulți îi entuziasmau. Se îngrijea ca pe drumurile imperiului să se poată circula rapid. Se înfuria pe curatores viarum - care evitau mai mult decât oricine controalele privitoare la cheltuieli - dacă găsea pe străzi praf și noroi; odată i-a pus pe soldați să stropească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
le sugeră Valerius Asiaticus colegilor săi, adăugând că n-ar fi fost prudent să coboare de pe Capitolium și să se ducă acasă. În tot acest timp, trupurile celor uciși zăcuseră pe pardoseala atriului din Domus Gaj, fără ca nimeni să se îngrijească de ele. La căderea nopții, un singur om în toată Roma, un prieten care asistase la tragedie pentru că se afla în sala isiacă, găsi curajul de a se duce pe Capitolium, în ciuda vântului înghețat, și de a se prezenta în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu moartea unui tânăr necunoscut - identitatea lui, în pofida întrebărilor pe care i le-am pus lui Catherine, rămânea o enigmă pentru mine, ca un oponent anonim ucis într-un duel inutil - de ce toate femeile acestea din jurul meu păreau să se îngrijească numai de zonele mele cele mai infantile. Infirmierele care-mi goleau urinarul și-mi porneau intestinele cu clisme, care-mi ghidau penisul prin prohabul pantalonilor de pijama și-mi potriveau tuburile de drenaj de la genunchi, care curățau puroiul de pe bandajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pantalonilor de pijama și-mi potriveau tuburile de drenaj de la genunchi, care curățau puroiul de pe bandajele de la cap și mă ștergeau la gură cu mâinile lor dure - femeile acestea rigide, în toate rolurile lor, îmi aminteau de cei care mă îngrijiseră în copilărie, gardieni ce-mi păzeau orificiile. O infirmieră studentă dădu ocol patului meu, cu coapsele malițioase ascunse sub halat, neluându-și ochii de la figura fermecătoare a lui Catherine. Calcula ea oare câți amanți avusese Catherine de la accident încoace, excitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în afară ale ștergătoarelor de parbriz și ale farurilor de poziție. Când mă apropiam de orgasm, începea să-și săpunească mâna la fiecare zece secunde, dând uitării țigara, concentrându-și atenția asupra orificiului corpului meu așa cum făcuseră infirmierele care mă îngrijiseră în primele ore de după accident. Când îmi țâșnea sperma în palma ei, mă ținea strâns de penis, de parcă aceste prime orgasme de după ciocnire ar fi celebrat un eveniment unic. Privirea ei dusă îmi amintea de guvernatoarea italiană angajată de contabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ei dusă îmi amintea de guvernatoarea italiană angajată de contabilul-șef milanez la care stătuserăm o vară la Sestri Levante. Aceasta, o fată bătrână și afectată, își dedicase toată viața organului sexual al băiatului de doi ani pe care-l îngrijea, sărutându-i necontenit micul penis, sugându-i gonada aproape s-o înghită, arătând-o tuturor cu o imensă mândrie. Clătinam înțelegător din cap, ținându-i mâna pe coapsă, sub fustă. Mintea ei, încântător de promiscuă, alimentată ani întregi de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
violenți de către eseistul Petre Pandrea. Potrivit ereticului militant de stînga, dadaismul a fost „interesant ca experiență psihologică și filozofică, nul, însă, din punct de vedere al creației literare” (Geneza română a dadaismului european?, v. „Helvetizarea României. Jurnal intim 1947“, ediție îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, Colecția „Fapte, idei, documente”, București, 2001, pp. 120-122). În 1947 - puțin după vizita și conferința din România a lui Tzara, devenit acum militant comunist, fost luptător în Rezistența franceză etc. -, Pandrea își propune să spulbere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
exhibarea vacuității convenției (ceea ce e sinonim cu conștiința ei...), percepția jucat-infantilă a provincialului/provincialei ca mecanism stereotip, păpușă mecanică, marionetă: „Fii păpușă/Să-ți înțeleg mecanismul/Fii pisică/ Să mă joc cu tine altfel/Fii soră mai mică/ Să mă îngrijești/Să nu mai presupui că te înșel/Să-ți fiu Polichinelle cu muzică” („Insomnie“). Persiflarea „pășunismului” pastoral și denudarea convenției biografice: „gîndurile mele se duc - ca oile la păscut/plîng în fluier pe cîmpie triste părți de biografie” (Tristețe casnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă...” Repertorierea virtualilor colaboratori din Franța, Italia, Germania, Ungaria, Olanda, Suedia se încheie printr-o profesiune de credință „maximalistă”, nedezmințită pînă la sfîrșit: „Vom îngriji ca în toate revistele acestor prieteni să apară traduceri din literatura română și reproduceri după artiștii noștri. Vom rezolva chestiunea pătrunderii literaturii noastre în străinătate. Vom deschide calea unui curent salubru și înviorător“. Într-un studiu relativ recent dedicat interferențelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acum în jurul Contimporanului. Sînt doar cîteva dintre motivele care îl îndreptățeau pe regretatul critic de artă Andrei Pintilie să afirme (cf. „Considerații asupra mișcării de avangardă în plastica românească“, reluat în volumul Ochiul în ureche. Studii de artă românească, ediție îngrijită de Ileana Pintilie, prefață de Gheorghe Vida, Editura Meridiane, Colecția „Biblioteca de artă”, București, 2003) că 1924 a fost „anul de maximă importanță al primei avangarde românești”. Adevărat act de naștere al avangardei autohtone, „Manifestul activist pentru tinerime“ din nr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]