11,526 matches
-
de ariile naturale protejate. Aria protejată Include: Este inclusă în: Suprafața (ha) 7. Statutul legislativ (actul de declarare) Tipul actului 8.2. Altă scară *2) Se va face o descriere narativă a limitelor, având ca model descrierea din actele normative adoptate anterior (de exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
confundată cu simpla uniformitate și nu trebuie să devină un impediment în introducerea de politici contabile îmbunătățite. Nu este indicat pentru o instituție să continue să evidențieze în contabilitate, în aceeași manieră, o tranzacție sau un alt eveniment dacă politica adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanță și credibilitate. Nu este indicat pentru o instituție să își lase politicile contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante și mai credibile. Este, de asemenea, important ca situațiile financiare să prezinte informații corespunzătoare pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
iar la județul Buzău nu s-a analizat activitatea organelor de procuratură și justiție; b)unele analize n-au fost pregătite în mod temeinic, din care cauză nu s-au putut trage concluzii corespunzătoare despre activitatea organului respectiv, iar măsurile adoptate nu au fost îndeajuns de eficiente pentru a contribui la îmbunătățirea activității. Astfel, Biroul Comitetului municipal de partid Bacău a analizat în 1968 activitatea organelor de miliție, procuratură și justiție privind apărarea și întărirea legalității socialiste, pe baza unor informări
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, prezentate la Congresul al XII-lea, Conferința Națională din 1982, la plenarele C.C. al P.C.R., la consfătuirile de lucru și cu alte prilejuri după Congresul al XII-lea al P.C.R. 3.Documente adoptate de Congresul al XII-lea al P.C.R. (19-23 noiembrie 1979). Directivele cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1981-1985 și orientările de perspectivă până în anul 1990. Programul-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic în perioada
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Securitățile județene (municipiului București) vor întări măsurile de control informativ în mediul diplomaților și în rândul străinilor aflați în țară pentru a cunoaște operativ acțiunile ce intenționează să le întreprindă în legătură cu vizita și deschiderea anului de învățământ, informațiile căutate, poziția adoptată și comentariile ce le fac. Se va intensifica activitatea de influențare pozitivă a acestora. În mod special, în scopul prevenirii eventualelor acte ostile, vor fi luați în atenție corespondenții de presă, radio și televiziune, precum și străinii aflați în zona acțiunii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oare cineva care avea o pozi? ie at�ț de individualist? s? aib? c�? tig de cauz? �n asemenea vremuri? Spunem adesea �da, dar... �, �ns? acesta este ? ablonul la care recurg civiliza? iile occidentale. Pentru Iorga nu există �ns? nici un �dar� �n atitudinea adoptat? de el �mpotriva lui Hitler sau a lui Stalin. Putea accepta autonomia cultural? a ungurilor (�n cadrul Rom�niei Mari, fire? te), putea fi de acord cu asimilarea evreilor, dar nazismul ? i comunismul sponsorizat de ru? i erau pentru Iorga doctrine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
perfecționarea profesională a propriilor angajați; - organisme ce sponsorizează instituții de educație a adulților sau activități punctuale de educație a acestora; - în majoritatea cazurilor, indivizii înșiși, prin taxele de participare la cursuri. Reglementările de natură financiară sunt prevăzute în cadrul actelor normative adoptate. Acestea sunt: • Finanțarea formării profesionale a adulților: - Legea nr. 133/2000 privind formarea profesională continuă prin sistemul educațional prevede că finanțarea cheltuielilor legate de derularea acestor programe este asigurată din alocații de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perfecționarea profesională a propriilor angajați; - organisme ce sponsorizează instituții de educație a adulților sau activități punctuale de educație a acestora; - în majoritatea cazurilor, indivizii înșiși, prin taxele de participare la cursuri. Reglementările de natură financiară sunt prevăzute în cadrul actelor normative adoptate. Acestea sunt: • Finanțarea formării profesionale a adulților: - Legea nr. 133/2000 privind formarea profesională continuă prin sistemul educațional prevede că finanțarea cheltuielilor legate de derularea acestor programe este asigurată din alocații de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
toxice ale familiei sale dovedindu-și reziliența, vorbim despre reziliența lui în primul rând sau despre aceea a familiei? Unul din cei mai cunoscuți promotori ai conceptului de reziliență este Michael Rutter, cunsocut pentru cercetările sale axate pe evoluția copiilor adoptați din România, din orfelinate. Definiția pe care o dă el rezilienței valorizează relațiile cu ceilalți: „reziliența nu poate fi văzută ca un noroc ce vine din șansa de a întâlni prieteni care te sprijină, colegi sau parteneri, ci mai degrabă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respingând copilul, îl face pe acesta să se simtă „un om cu defect”, „defectul”copilăriei. într-o cercetare realizată cu copii și familii adoptive, în 2008-20091, cele mai reușite adopții au fost acelea în care părinții adoptivi povesteau adesea copiilor adoptați, evenimente din propria copilărie. Astfel, ei ajutau copilul să-și găsească locul lui în fluviul vieții familiei, venind de departe, de la generațiile dinainte, și mergând prin ei înainte, în viitor. Când însă adultul care îngrijește copilul, părintele, are o poveste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reformelor Începute, În condițiile În care forța spectrului, cu valoare de stimul, al rapoartelor de țară s-a modificat substanțial, chiar dacă el nu a dispărut complet. Viabilitatea acestor reforme poate fi evaluată urmărind evoluția pe care o vor avea măsurile adoptate, după ce va fi dispărut stimulentul politic pe care acest spectru l-a reprezentat ani de-a rândul. În acest context, două sunt tipurile de perspective ce ar putea Însoți implementarea măsurilor inițiate În perioada de preaderare. Pe de-o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu sunt stimulate În vreun fel să ia În considerare „tot” sistemul și impactul lor asupra acestuia. Stimulentele instituționale de bază rămân aceleași În cazul fiecărei decizii, politici sau acțiuni și, implicit, În cazul expertizei și al tipurilor de soluții adoptate. Din punct de vedere instituțional, singurul nivel În care poate avea loc o schimbare a stimulentelor aflate la baza sistemului public este nivelul constituțional. Câteva opțiuni particulare vor fi enumerate În ultima secțiune. Am văzut că problema esențială este cea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
legate nu atât de adoptarea unui anumit model, cât de modul În care premisele asumate prin adoptarea respectivului model aveau În vedere presupozițiile oferite de contextul instituțional În care acestea se produceau (Schik, 1998). În multe cazuri de reformă, măsurile adoptate au corespuns unui model care, pornind de la alte premise instituționale decât cele care decurgeau din presupozițiile sistemului ce urma să fie schimbat, a condus la eșecuri totale sau parțiale ale reformei 1. În majoritatea țărilor central și est-europene, reformele au
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În balanța acestei abordări bidimensionale. Aceste măsuri sunt menite să creeze efecte asupra capacității administrative de a formula politicile publice, cu accent pe componenta de consultare, asupra sistemului de luare a deciziilor, a planificării politicilor sau a modelului de bugetare adoptat, a cadrului de comunicare interministerială, dar și interdepartamentală din interiorul ministerelor. În aceste coordonate, problema reformei administrației publice, În special În privința formulării politicilor publice, comportă și o abordare tehnică prin care este identificat și implementat un model de sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât ante-, dar mai ales post-aderare, s-ar putea dovedi folositoare În demersul de reformă inițiat la nivelul administrației publice centrale românești privind formularea și coordonarea politicilor publice. Aceste Învățăminte nu se referă numai la coerența trăsăturilor modelului de reformă adoptat, dar și la genul de consecințe pe care adoptarea acestor modele le-a avut În sistemele administrative ale acestor țări. Este, din acest punct de vedere, dificil de prevăzut succesul pe care un anumit model Îl are Într-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
consistent din punct de vedere conceptual cu perspectiva asupra modernizării administrației care se revendică de la principiile noului management public. Aceste principii se referă la creșterea performanței administrației publice atât În ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate, cât și la nivelul modelului de organizare adoptat. Printre principalele consecințe ale adoptării acestor principii, se numără Înlocuirea interesului pentru elementele de input la nivelul organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale cu controlul asupra output-ului, profesionalizarea administrației prin separarea funcțiilor administrative de cele politice, precum și creșterea dimensiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai ușor aplicabil). Sistemul ar trebui să prevadă penalități pentru unitățile În care se constată Încălcări repetate, dar nu Închiderea respectivelor unități; - ghiduri terapeutice de natură să regularizeze și să pună pe baze uniforme practicile din spitale. Ghidurile ar trebui adoptate având În vedere standarde minime, deoarece există pericolul real ca experții care le vor elabora să fixeze standarde prea Înalte, ceea ce nu se regăsește În motivația ghidurilor; acestea trebuie să contrabalanseze suprautilizarea artificială din sistemul actual, care, de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
49, ceea ce implică reprezentarea dreptului, ca sistem deschis în care există un echilibru dinamic între tedințele de conservare a valorilor supreme ale dreptului și tendințele de schimbare a elementelor componente, determinate de noile cerințe ale vieții sociale. Regulile de drept adoptate trebuie să corespundă schimbărilor interacțiunilor sociale și să aibă o mare stabilitate ceea ce se prezintă o condiție necesară a ordinii juridice, într-un stat de drept. Cerințe importante ale legiferării rezultă implicit din caracteristicile esențiale ale Codului civil napoleonean, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proiectul în cauză este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziții asupra proiectului menționat. Se permit excepții numai în cazuri de urgență, dacă motivele care le justifică sunt indicate în actul adoptat sau în poziția Consiliului. Cel de-al doilea Protocol, referitor la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prevede motivarea tuturor proiectelor de acte legislative în raport cu principiul subsidiarității și proporționalității. În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce pot fi considerate ca "temperând" procesul de constituționalizare se pot menționa recunoașterea subsidiarității, a dreptului statelor de a se retrage din Uniune, ca și a unor interese specifice ce pot determina o poziție de "blocare" (Clauza Ioannina) a hotărârilor adoptate sau recunoașterea pe calea unor declarații sau protocoale a intereselor specifice ale unor țări, ca de pildă Polonia și Marea Britanie. 8. La capătul unei analize legate de "internaționalizarea" dreptului constituțional și "constituționalizarea" dreptului internațional, răspunzând celor două probleme pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principii care trebuie respectate și obligații care decurg din ele, pentru a asigura protecția efectivă a minorităților naționale", precum și "de a aplica principiile stabilite în această Convenție-cadru prin legislație națională și politici guvernamentale corespunzătoare". În același sens, în Raportul explicativ, adoptat simultan cu Convenția, se afirmă că ea "conține mai curând prevederi de tip program, stabilind obiective pe care părțile se angajează să le urmeze" și care "nu sunt direct aplicabile"2. Așa cum s-a arătat, însă, multe dintre prevederile documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principalele elemente definitorii ale unui grup minoritar; în al doilea rând, principiul autoidentificării nu are un caracter absolut; comentariul conținut în Raportul explicativ arată că nu orice diferențe etnice, culturale sau lingvistice duc la formarea de minorități și că textul adoptat (art.3.1) nu implică pentru o persoană dreptul de a alege în mod arbitrar să facă parte dintr-o minoritate națională, această alegere fiind inseparabil legată de criterii obiective care țin de identitatea persoanei. Drepturile și libertățile persoanelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența se exercită împotriva unor persoane luate la întâmplare, străine de scopul urmărit 2. Unul dintre factorii importanți care au facilitat extinderea violenței teroriste rezidă fără îndoială în atitudinea laxă față de aceasta adoptată timp de mulți ani de catre autorități, o contribuție importantă la aceasta având-o și abordările "superficiale" ale doctrinei în materie. S-a vorbit mult timp de "apariții izolate, marginale, de indivizi cu preocupări excentrice". Este greșit, afirmau unii autori, să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]