11,618 matches
-
de personalități, printre care doctorii Petre Constantinescu și Teofil Păsculescu, profesorii Nicolae Simache și Gh. Iancu-Ghidu, preotul Constantin Galeriu. Cu sprijinul acestora începe să activeze un cerc de studii, se țin conferințe, se preia sala cinematografului „Scala”, căreia i se amenajează o scenă, se reia viața culturală a orașului. La 6 martie 1945, guvernul Rădescu este înlocuit cu guvernul Petru Groza. Întrucît colaborarea pe plan local cu celelalte forțe politice implica prezența unui reprezentant permanent cu atribuții multiple, iar pe de
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
cu gard metalic, renovarea bisericii la exterior, interior și subsol, centrala termică, stație de amplificare și aer condiționat; montează termopane și grilaje la ferestre, restaurează pictură, consolidează turla mare și o repictează (Vasile Sarbu), construiește trapeza la subsolul bisericii și amenajează depozitul de lumânări și bibliotecă, ridică în curte lumânărar, grup sanitar, capelă mortuara și acoperă biserică cu tablă de cupru, înzestrand-o cu cele necesare. Acestea sunt realizări obținute cu: preoții conslujitori Tănase Niculescu (†2001), Ghe. Zaharia (1996-2005), Petre Ignat (2005
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Între pronaos și naos există un gol de trecere central (2.35x2.25 metri) și două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
iulie 2011 de către arhiepiscopul Pimen, împreună cu un sobor de 20 de preoți și diaconi (printre care și preotul Constantin Patrolea, protopop al Protopopiatului Fălticeni), în prezența unui număr foarte mare de credincioși. Slujba religioasă s-a oficiat pe un podium amenajat în curtea bisericii parohiale. Cu acest prilej, a fost adus spre închinare papucul Sfântului Ierarh Spiridon de la Mănăstirea Râșca. În aprilie 2010, Daniel Hrenciuc, șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național din județul Suceava, a atras atenția asupra faptului că
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
parc industrial din Brașov, situat pe platforma companiei producătoare de armament Metrom. Parcul industrial se întinde pe 6,3 hectare și a fost deschis în 2003, dar activitatea propriu-zisă a început la mijlocul anului 2004, timp în care firmele și-au amenajat spațiile, au făcut investiții și au pregătit producția. În anul 2005, în parc funcționau 17 firme, care aveau peste 600 de salariați și produceau medicamente, mobilă, materiale de construcții și tâmplărie cu geam termopan.
Parcul industrial Metrom () [Corola-website/Science/321050_a_322379]
-
, este un parc din București, amenajat din 1936 pe malul lacului Floreasca, imediat în aval de ecluza de legătură cu Lacul Herăstrău. Îl desparte un pod rutier de Parcul Herăstrău și se întinde pe o suprafață de 3,3 hectare. În 1980 accesul publicului în parc
Parcul Bordei () [Corola-website/Science/321061_a_322390]
-
spațioasă cu care se continuă constituie o atracție turistică, iar pentru oamenii preistorici însemna un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic. Pe poteca ce străbate sala de la intrare s-au amenajat vitrine cu exponate relevante. Galeria de la intrare continuă, aprox. 150 m, pe tot parcursul ei cu secțiuni între 33...15 m lățime și 25...15 m înălțime, apoi cotește la stînga unde se găsește resurgența pîrîului ce o străbate. Continuarea
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
ca obiect de activitate, presarea uleiului, fabricarea de materiale de construcții, un mic sector de turnare fonta, un sector de strungărie, lăcătușerie și un atelier de reparații mecanice, cu o capacitate totală, de 25-30 muncitori. Tot în aceeași perioadă se amenajează și o turnătorie de fonta cenușie cu 5 muncitori, care în anii 1954-1955 se dezvoltă ajungând la 40 muncitori, având ca scop turnarea de obiecte casnice pentru fondul pieții. Între anii 1960 - 1965 întreprinderea se profilează numai pe activitatea specifică
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
camuflată de stranele din partea de nord-vest a naosului. Tainița se află deasupra camerei mormintelor și se ajunge aici printr-o scară de acces în spirală, destul de înghesuită. Aici se păstrau odoarele mănăstirii în vremuri de restriște, iar astăzi a fost amenajat un fel de muzeu al bisericii în care se află veșminte bisericești, obiecte de cult și cărți vechi. Încăperea este iluminată prin două mici ferestruici dreptunghiulare. Scara de acces continuă apoi până în podul bisericii.
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
lemn obârșenii au donat-o, în anul 1946, satului vecin Godeanu, care era lipsit de un lăcaș de închinare, cărând-o cu toate odoarele și donând cherestea pentru refacere. Lucrările au stagnat, din cauza războiului, până în 1943, când au fost reluate amenajându-se Sfântul Prestol. Împodobirea cu pictură s-a făcut de către Gheorghe Bărbulescu din Tismana și Matei Sulea din Peștișani, sub directa conducere și supraveghere a pictorului C.Bogdan, inspector al artelor pentru Banat. Pictura a fost realizată în ulei, după
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
martie - 1 septembrie 2013, Castelul Malbrouck la Manderen, site-ul Moselle Passion al Consiliului General Moselle. Expoziția (15 martie - 21 august 2011): "Georges Brassens ou la liberté ", la Cité de la Musique din Paris; Joann Sfâr a fost comisarul expoziției. • Expoziția amenajată în Spațiul Georges Brassens din Sète. • Zilele Georges Brassens 2011, sâmbătă 8 și duminica 9 octombrie, Parcul Georges Brassens, un eveniment organizat de ACE 15, Asociația Culturală și de Evenimente din arondismentul XV, Paris, cu sprijinul primarului arondismentului XV și
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
vizuală, olfactiva și sonoră); Favorizarea deplasărilor în grupuri mici; Conștientizarea impactului acțiunilor proprii asupra mediului; Menținerea echipamentului motorizat în stare bună; Utilizarea unui echipament nepoluant sau slab poluant; Alegerea unor produse durabile, biodegradabile și reutilizabile; Depozitarea reziduurilor în zone strict amenajate pentru acest scop; Favorizarea transportului cu mijloace care nu au sau au un impact minim asupra mediului. „Vă voi împărtăși opinia mea în ceea ce privește diferența dintre ecoturism și turism din punctul de vedere al călătorului: Ecoturistul vrea să experimenteze ceva sălbatic
Ecoturism () [Corola-website/Science/321543_a_322872]
-
a construit o nouă biserică cu același hram. Boierul Nicolae Istrati a devenit pe la mijlocul secolului al XIX-lea proprietar al moșiei Rotopănești. Acolo și-a construit un conac cu două niveluri, după proiectul unui arhitect vienez. În conac el a amenajat o vastă bibliotecă în care se aflau manuscrise valoroase în limbile română și slavona. În 1855 a înființat la Rotopănești prima școală de fete din mediul rural. Retras la conacul sau după Unirea Principatelor, el a organizat în anul 1860
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
aflându-se în Waldemarsudde. Motivele lucrărilor sale au fost la început peisaje rurale din Södermanland și Stockholms. Cunoscute sunt picturile altarului bisericii Kiruna și frescele primăriei din Stockholm. În 1905 el cumpără vila Waldemarsudde din peninsula Djurgården, pe care o amenajează cu ajutorul arhitectului Ferdinand Boberg în stil Art Nouveau. În anul 1947, anul morții lui, lasă vila și clecția de lucrări statului suedez. Astăzi vila este muzeu, cu o vastă colecție de lucrări a picturii suedeze din secolul 19. și 20
Prințul Eugén, Duce de Närke () [Corola-website/Science/321665_a_322994]
-
anii 1791-1798 de către mazilul Mihalachi Cuparencu în satul Călinești-Cuparencu din comuna Șerbăuți (județul Suceava). Ea a fost sfințită în anul 1805. La această biserică a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul poetului Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială a familiei Eminovici, având în față un bust al marelui poet român. Până la construirea actualei biserici, în satul Călinești-Cuparencu a existat o biserică de lemn. Între anii 1791-1798, mazilul Mihalachi Cuparencu a construit o biserică de piatră
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
casă bucovineană din lemn (o casă cu cerdac, acoperită cu șindrilă, asemănătoare celei în care a locuit dascălul Vasile Eminovici). Ea a fost strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu acordul obștii și cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici, acolo fiind amenajat un “Punct documentar Eminescu”. Casa memorială a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Suceava a reconstruit hanul după imaginile de epocă și l-a redeschis ca unitate comercială și de alimentație publică. În anul 2003, Hanul Drăgușeni a fost cumpărat de asociații Doru Costică Macovei și Gheorghe Hristea. Noii proprietari au renovat clădirea, amenajând interiorul după modelul unui interior de epocă. De mai multe ori, posturile de televiziune au transmis emisiuni de la Hanul Drăgușeni. Postul de televiziune TVR a transmis de acolo cu prilejul sărbătorilor pascale din anul 2010 un spectacol de o oră
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
zile mai târziu în cimitirul sătesc, alături de mama sa. Casa parohială din Stupca a fost dărâmată, păstrându-se doar clădirea care adăpostea bucătăria și cancelaria. În această căsuță țărănească, aflată într-o livadă și asemănătoare celor din partea locului, a fost amenajată în anul 1953 . Casa memorială are două camere, un hol și o verandă. În cele două încăperi ale locuinței a fost organizată o expoziție de bază, care conține exponate autentice (obiecte care au aparținut familiei, pianul Mărioarei Rațiu-Porumbescu - sora compozitorului
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
inițial, devenind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R., în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. În structura organizatorică a institutului se află și Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff nr. 2, construită după planurile renumitului arhitect Victor Ștefănescu în stil neobrâncovenesc, declarată ulterior monument arhitectonic și terminată în 1908. Întregul fond - colecțiile reprezentative litologice, mineralogice și paleontologice, prin
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
de piesa într-un act "Ce știa satul..." de Ion Valjan. În anul 1932 se transmite primul spectacol de teatru radiofonic pentru copii „Cireșica”, adaptare după Charles Perrault. Din toamna anului 1944, după bombardarea sediului radiodifuziunii, studiourile de teatru erau amenajate la etajul al doilea al liceului „Sfântul Sava” din capitală. În anul 2006 au fost difuzate 121 spectacole de teatru în premieră. În octombrie 2009, Radio România a lansat primul stream online de teatru radiofonic din țară cu înregistrări din
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
momentul în care Radiodifuziunea a dispus (din 1935), de aparate de înregistrat pe discuri. Din toamna anului 1944, la etajul al doilea al liceului „Sf. Sava” erau amenajate studiourile Radioului. Improvizate, mai bine zis. „Într-o clasă a liceului se amenajase studioul pentru orchestra simfonică, în alta un studio pentru soliști și orchestre mici, iar în alta se improvizase un studio pentru emisiunile de teatru. Firește, oricât de amănunțit se studiase izolarea de exterior, în timpul cursurilor liceului, la fiecare oră, când
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
Mondial, fiind considerată inadecvată. Majoritatea mașinilor de luptă ale infanteriei sunt amfibii și pot fi aeropurtate. Unele țări au considerat că blindajul este mai important decât un vehicul amfibiu și au renunțat la această caracteristică. Aceste vehicule pot fi însă amenajate pentru a traversa pe sub apă majoritatea râurilor.
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
de la părinți. Principele sosise în România în 1887, după ce urmase studii în Germania și Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
noua casă a fost construită cu doi metri mai în spate. Clădirea actuală este mai înaltă și are cerdac, spre deosebire de cea veche care avea o prispă. Numai o singură fereastră se mai păstrează din vechea construcție. În clădire a fost amenajată o expoziție permanentă care prezintă momente din viața și creația poetică a Veronicăi Micle: fotocopii, manuscrise, cărți, obiecte personale care au aparținut poetei (trei oglinzi, două de perete din cristal și una de birou, cufărul de călătorie, un scrin, o
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]