11,250 matches
-
gastroenterologic sau în timpul examenelor de rutină la persoane cu risc înalt. Examenele nu fac deosebire între infecțiile acute și cele cronice. Testele pentru detectarea hepatitei C încep în mod tipic cu analizele de sânge cu scopul de a detecta prezența anticorpilor anti-VHC prin testul imunoenzimatic (test EIA). Dacă acest test este pozitiv, se realizează un al doilea test imunoenzimatic cu scopul de a confirma prezența anticorpilor și a determina gravitatea. Testele de tip RIBA (metoda recombinantă de imunoblot) confirmă prezența anticorpilor
Hepatită C () [Corola-website/Science/327225_a_328554]
-
C încep în mod tipic cu analizele de sânge cu scopul de a detecta prezența anticorpilor anti-VHC prin testul imunoenzimatic (test EIA). Dacă acest test este pozitiv, se realizează un al doilea test imunoenzimatic cu scopul de a confirma prezența anticorpilor și a determina gravitatea. Testele de tip RIBA (metoda recombinantă de imunoblot) confirmă prezența anticorpilor, în timp ce testele care fac apel la PCR (reacția în lanț cu polimerază) determină nivelurilor de ARN al VHC, și astfel determină gravitatea infecției. Dacă nu
Hepatită C () [Corola-website/Science/327225_a_328554]
-
anticorpilor anti-VHC prin testul imunoenzimatic (test EIA). Dacă acest test este pozitiv, se realizează un al doilea test imunoenzimatic cu scopul de a confirma prezența anticorpilor și a determina gravitatea. Testele de tip RIBA (metoda recombinantă de imunoblot) confirmă prezența anticorpilor, în timp ce testele care fac apel la PCR (reacția în lanț cu polimerază) determină nivelurilor de ARN al VHC, și astfel determină gravitatea infecției. Dacă nu se detectează ARN și testul imunoblot este pozitiv, înseamnă că persoana a suferit o infecție
Hepatită C () [Corola-website/Science/327225_a_328554]
-
bolnavi trebuie izolați de restul grupului pe o perioadă de 6 ani. Viroza aleutiană (ADV) este o boală care se găsea în secolul XX la vizonii din insulele Aleutine. Dihorilor, virusul le afectează sistemul imunitar reducându-le acestora capacitatea producerii anticorpilor precum și organele interne, în special rinichii. Pentru această boală nu există tratament sau vaccin, iar animalele infectate pot fi purtătoare luni sau ani înainte de a prezenta boala, ceea ce prezintă pericol pentru celelalte animale. De asemenea, unii dintre dihori sunt purtătorii
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
bancrofti" fiind cel mai comun. Viermii deteriorează sistemul limfatic. Boala este diagnosticată verificând, sub microscop, sângele colectat în timpul nopții. Sângele ar trebui să fie sub formă de frotiu gros și pătat cu Giemsa. Se poate folosi și testarea sângelui pentru anticorpi împotriva bolii. Prevenirea se face prin tratarea anuală a tuturor grupurilor în care există boala într-un efort de a scăpa de boală în întregime. Acest lucru durează aproximativ șase ani. Medicamentele includ albendazol cu ivermectină sau albendazol cu dietilcarbamazină
Filarioză limfatică () [Corola-website/Science/335053_a_336382]
-
cu 1-30 de zile (în medie 10-20 de zile) și pare să fie consecința unui răspuns imunitar declanșat de o agresiune, cel mai frecvent virală. Pe lângă formele idiopatice, există forme secundare unei infecții, vaccinări, hemopatii, unei afecțiuni disimunitare sau cu anticorpi antigangliozide. În declanșarea acestei afecțiuni au fost incriminate numeroase virusuri (herpesvirus, HIV, citomegalovirus, virusuri rujeolic, rubeolic, urlian, Zika etc), bacterii (în special "Campylobacter jejuni"). Tabloul clinic în faza de stare este caracterizat printr-o paralizie ascendentă simetrică care atinge cele
Sindromul Guillain-Barré () [Corola-website/Science/336531_a_337860]
-
diverse tipuri de reacții se poate determina factorul reumatoid (FR). Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și proteina C reactivă sunt utile pentru evidențierea procesului inflamator. Analiza lichidului sinovial poate releva semne de infecție articulară. Util este și scorul ASLO (anticorpi antistreptolizină O) care este crescut la aproximativ jumătate dintre bolnavi, însă fără a fi o certitudine pentru o infecție activă. Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine al artritei idiopatice juvenile mai este necesară o ultimă etapă, aceea de excludere a altor
Artrită idiopatică juvenilă () [Corola-website/Science/331136_a_332465]
-
întârzia eroziunea osoasă, facilitând astfel vindecarea. În cazul în care administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau DMARD nu are efectul scontat, se poate recurge la utilizarea unor agenți biologici. Aceștia pot fi inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (anti TNF-α), anticorpi monoclonali anti-receptor ai unor interleukine (anti IL-R) sau agenți care acționează asupra celulelor B. Indiferent de medicația prescrisă, aceasta nu poate fi considerată completă în lipsa unei terapii fizice și ocupaționale. Exercițiile fizice sunt o parte esențială în tratarea copilului cu
Artrită idiopatică juvenilă () [Corola-website/Science/331136_a_332465]
-
trenant, dezvoltându-se timp de câteva săptămâni, în colectivitățile de copii sau tineri. Adenovirusurile sunt responsabile de 3% până la 5% din infecțiile acute la copii, reprezentând mai puțin de 2% din afecțiunile respiratorii la adulți. Aproape 100% dintre adulți prezintă anticorpi serici împotriva mai multor serotipuri, ceea ce indică faptul că infecția apare foarte des în copilărie. Sursa de infecție este bolnavul cu diverse forme de infecție adenovirală sau purtătorul de virus. Mecanismul de transmitere este aerogen, prin inhalarea aerosolilor care conțin
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
se poate realiza și prin inocularea conjunctivală a virusului și, probabil, pe cale fecal-orală. Infecția conjunctivală se transmite atât pe cale aerogenă, cât și prin contact direct (mâini contaminate) sau indirect (obiecte contaminate). Protecția împotriva infectării cu același serotip este conferită de anticorpii care apar în general după infecție. Adenovirusurile pătrund în organism pe cale respiratorie (cel mai frecvent ), conjunctivală sau digestivă, provocând procese inflamatorii ale organelor implicate. Adenovirusul se reproduce doar în celulele lezate, preponderent în nucleu. El se acumulează în celulele epiteliale
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
sau alte tehnici imunologice. Tipurile 40 și 41 de adenorus, responsabile de apariția bolii diareice la copil, necesită pentru izolare culturi speciale de țesuturi; aceste serotipuri sunt cel mai frecvent identificate prin examenul direct ELISA al fecalelor. Creșteri ale nivelului anticorpilor serici pot fi evidențiate prin teste de fixare a complementului, neutralizare, ELISA sau radioimunologice. Testul de inhibare a hemaglutinării poate fi, de asemenea, efectuat pentru identificarea adenovirusurilor ce determină hemaglutinarea celulelor roșii. Cel mai frecvent, pot surveni otite, sinuzite, amigdalite
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
în copii, ce o răspândesc atunci când se joacă împreună. Alte boli conexe infecției treponemice sunt bejel ("Treponema pallidum endemicum"), pinta ("Treponema pallidum carateum") și sifilisul ("Treponema pallidum pallidum"). Framboesia este adesea diagnosticată în momentul apariției leziunilor. Testele efectuate pentru depistarea anticorpilor pot fi utile, dar nu se pot distinge infecțiile anterioare de cele curente. Testul reacției de polimerizare în lanț (PCR) reprezintă cea mai precisă metodă de diagnosticare. Prevenirea se poate realiza parțial prin tratarea celor care au contactat boala, scăzând
Framboesie () [Corola-website/Science/335384_a_336713]
-
clasa a II-a. De îndată ce o celulă T recunoaște o peptidă dinăuntrul unei molecule MHC clasa a II-a, poate stimula celulele B care recunosc și ele aceeași moleculă în receptorii lor. Astfel, celulele T ajută celulele B să producă anticorpi împotriva acelorași antigene străine. Fiecare HLA poate lega mai multe peptide. Fiecare persoană are trei tipuri de HLA, putând avea până la 4 izoforme de alele DP, 4 izoforme de alele DQ și 4 izoforme de alele DR (două de DRB1
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
aproximativă a alelelor fiecărui locus HLA din fiecare categorie este exprimată în tabelul de mai jos. Există două sisteme paralele de nomenclatură care se aplică la HLA. Primul și cel mai vechi sistem se bazează pe recunoașterea serologică (bazată pe anticorpi). În acest sistem, antigenelor le erau în cele din urmă atașate litere și numere (ex. HLA-B27 sau prescurtat, B27). Ulterior, a fost dezvoltat un sistem paralel care a permis o definire mai rafinată a alelelor. În acest sistem, prefixul „HLA
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
apoi separate de ser, iar serul diluat până când atinge senzitivitatea optimă și folosit pentru distinge celulele de alți indivizi sau animale. Astfel, serotiparea a devenit un mijloc barbar de identificare a receptorilor HLA și a izoformelor receptorilor. Peste ani, serotiparea anticorpilor a devenit mai rafinată, pe măsură ce tehnicile folosite pentru creșterea gradului de sensibilitate s-au îmbunătățit, ceea ce a dus în același timp la descoperirea de noi anticorpi. Unul dintre obiectele analizei serotipării este acela de a umple lacunele din analiză. Pentru
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
mijloc barbar de identificare a receptorilor HLA și a izoformelor receptorilor. Peste ani, serotiparea anticorpilor a devenit mai rafinată, pe măsură ce tehnicile folosite pentru creșterea gradului de sensibilitate s-au îmbunătățit, ceea ce a dus în același timp la descoperirea de noi anticorpi. Unul dintre obiectele analizei serotipării este acela de a umple lacunele din analiză. Pentru o tipare adevată a alelelor, se poate avea în vedere prognosticul pe baza metodei rădăcinii pătrate sau metodei probabilității celei mai mari, sau analiza haplotipurilor familiale
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
Spre exemplu, serotipul HLA A9 recunoaște celulele alelelor A23 și A24 ale indivizilor cu caractere asemănătoare. De asemenea, poate recunoaște și celulele nedectate de A23 și A24, din cauza unor mici variații. A23 și A24 sunt antigene divizate, însă de regulă anticorpii specifici fiecăreia dintre ele sunt utilizate mult mai des decât anticorpii antigenelor de pe o arie mai întinsă. O probă celulară reprezentativă este dată de cultura limfocitară mixtă (MLC) și este utilizată pentru determinarea tipurilor clasei a II-a HLA. Proba
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
ale indivizilor cu caractere asemănătoare. De asemenea, poate recunoaște și celulele nedectate de A23 și A24, din cauza unor mici variații. A23 și A24 sunt antigene divizate, însă de regulă anticorpii specifici fiecăreia dintre ele sunt utilizate mult mai des decât anticorpii antigenelor de pe o arie mai întinsă. O probă celulară reprezentativă este dată de cultura limfocitară mixtă (MLC) și este utilizată pentru determinarea tipurilor clasei a II-a HLA. Proba celulară are un grad de sensibilitate mai mare decât serotiparea în
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
înlocuită cu metoda de tipare a ADN-ului (sau metoda de genotipare). La nivelul subregiunilor care prezintă o similaritate în raport cu alte tipuri, pot fi observate reacții minore față de alelele (produși ai genei) unui grup de serotipuri. Secvența antigenelor determină reactivitățile anticorpului, având astfel o bună capacitate de secvențiere (sau tipare pe bază de secvență), evită necesitatea reacțiilor serologice. Prin urmare, diferite reacții de serotipuri pot indica nevoia de a secvenția gena HLA a unei persoane pentru a determina o nouă secvență
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
în mod frecvent haplotipuri diferite, rezultând multe combinații, chiar și în grupuri mici. Diversitatea crește gradul de supraviețuire al unor astfel de grupuri și inhibă evoluția epitopilor din agenții patogeni, care altfel ar putea să fie protejați față de sistemul imunitar. Anticorpii HLA nu survin în mod natural și, cu câteva excepții, sunt formate ca rezultat al unei stimulări imunologice la un material străin. Ei conțin HLA ce nu aparține individului respectiv, apărut în urma unei transfuzii de sânge, naștere (antigeni moșteniți pe cale
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
cu câteva excepții, sunt formate ca rezultat al unei stimulări imunologice la un material străin. Ei conțin HLA ce nu aparține individului respectiv, apărut în urma unei transfuzii de sânge, naștere (antigeni moșteniți pe cale parentală) sau transplant de organe și țesuturi. Anticorpi împotriva haplotipurilor HLA asociate cu anumite boli au fost propuși ca tratament pentru boli autoimune severe. Anticorpii HLA specifici donatorului au fost găsite a fi asociate cu transplanturile de rinichi, inimă, plămân și ficat ce nu au avut succes. În
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
HLA ce nu aparține individului respectiv, apărut în urma unei transfuzii de sânge, naștere (antigeni moșteniți pe cale parentală) sau transplant de organe și țesuturi. Anticorpi împotriva haplotipurilor HLA asociate cu anumite boli au fost propuși ca tratament pentru boli autoimune severe. Anticorpii HLA specifici donatorului au fost găsite a fi asociate cu transplanturile de rinichi, inimă, plămân și ficat ce nu au avut succes. În unele afecțiuni ce necesită transplantul de celule sușă hematopoietice, diagnosticul preimplantator ar putea fi folosit pentru a
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
special prin expunerea constantă la ei. Aceste reacții alergice implică, de obicei, piele (urticaria) și / sau sistemul respirator (astmul bronșic). Studiile au arătat că persoanele care au reacții alergice cutanate sau bronșice la gândacii de bucătărie au niveluri crescute de anticorpi specifici față acești gândaci. Aceste reacții alergice pot fi grave și pot necesita tratament. Se recomandă mai ales măsuri de igienă: asigurarea curățeniei în bucătării, cămări, pivnițe etc. și depozitele de produse agroalimentare; tratarea crăpăturilor din pereți, dușumele și mobilă
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
ca ciuperca este comestibilă, dar moartea micologului Julius Schäffer (1882-1944) după un repetat consum al buretelui a pus sub semnul întrebării calitățile acesteia și astfel s-a descoperit că este o specie care poate să provoace prin stimularea formării de anticorpi, după ce alergeni potenți intră în sânge peste tractul gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen fungicid. Acest antigen dizolvă în sânge formarea de anticorpi
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
anticorpi, după ce alergeni potenți intră în sânge peste tractul gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen fungicid. Acest antigen dizolvă în sânge formarea de anticorpi, acești anticorpi se combină apoi cu antigenele de ciuperci la un complex antigen-anticorp, atașându-se de eritrocite și rezolvând în final celulele roșii din sânge. Acest proces n-are loc după un singur consum, dar după câteva ori, se ivesc
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]