11,678 matches
-
bine de 55 de ani de la Reforma Agrara a domnitorului A. I. Cuza, proprietatea țărăneasca se diminuase foarte mult, încât în apropierea Primului Război Mondial multe familii nu dețineau decât locul de casă, iar altele dețineau între 0,25ha și 2,50ha teren arabil. Oamenii locului deveniseră săraci și dependenți de marea proprietate. Ei își asigurau existența muncind în dijma, raportul fiind din 3 una, adică din 3 părți, țăranului îi revenea doar o parte. După mai puțin de două decenii de la prima conflagrație
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
se unesc vărsându-se în Otăsău sub numele de Valea Sărată; mai la sud, între Dealul Motești și Dealul Cârlige curge Valea Manta. Dealurile comunei Pietrari sunt acoperite în parte cu păduri de foioase ( fag, stejar, paltin, frasin, mesteacăn ). Terenul arabil, de categoria a V-a, dând o cantitate neîndestulătoare de cereale, locuitorii s-au obișnuit să se aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu fructe sau cartofi, fapt ce a dus la dezvoltarea cărăușiei. Solul este argilos făcând parte
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,45%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună are ca profil economic dominant agricultură. Potențialul natural al solului este reprezentat de teren arabil și pădure; subsolul nu a fost încă exploatat. Principalele funcții economice sunt agricultură și creșterea animalelor. Înființată în 1948, numărul inițial de volume - 250, în prezent(2007) - 6240, carte în limba română, cititori majoritate tineri. Alături de monumentele istorice cu destinație
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
așezărilor de câmpie, datorită faptului că agricultura pune o amprentă deosebită pe ocupația locuitorilor din mediul rural, dar în Câmpia Română, cultura cerealelor și creșterea bovinelor sunt la mare căutare, dacă se poate spune așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ 75,64 % din suprafața localității și 86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
se poate spune așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ 75,64 % din suprafața localității și 86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23% pomi fructiferi și pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23% pomi fructiferi și pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică și vestică ale localității. Suprafața ocupată cu pășuni și vegetație ierboasă este reprezentată
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul vitelor. Mai este inregistrată ,Odaea cu oamenii ce aparțin poștei Foleștii, cu 25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
utilizați la scară largă în muncile agricole sau în războaie. Se conturează structura domeniului feudal, pământul fiind exploatat pentru profitul proprietarului-rezervă seniorală, iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii puteau avea dreptul la exploatarea pădurii și pășunilor prin plata, să cultive viță de vie și pomi fructiferi
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Apar zonele de monocultură (viticole, legumicole, creșterea animalelor; un început de specializare economică a mediului rural, datorită emergenței orașului medieval, precum și deschiderii progresive ale economiei rurale față de comerț, monedă și sistemul de credit. Apar noi peisaje rurale, lipsite de teren arabil, dar dominate de viticultură și creșterea animalelor. În sudul Franței, în Languedoc, regiunea din jurul orașului Montpellier, consacrată anterior exclusiv culturii cerealelor, a devenit o importantă zona viticolă. În alte zone, ca cele din Anglia, Alpii germanici, sudul Franței, Italia și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a preveni conflictele tot mai numeroase care îi opuneau pastorior pe locuitorii comunităților agrare. În zonele cerealiere dezvoltate, în Peninsula Iberică, estul Germaniei, posesiunile slave, a avut loc, din secolul XI, un proces tot mai rapid de extindere a terenurilor arabile și a culturilor agricole, prin asanări, îndiguiri, defrișări, ce au atins apogeul în sec. XII-XIII. Populația a crescut substanțial și au apărut noi sate, dispersate. Dezvoltarea sectorului agricol s-a caracterizat și prin ameliorarea inventarului tehnic și a procedeelor de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a avut în anul 2007 o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în Uniunea Europeană, după Slovacia. România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul țării (anul 2007), față de 12,6% în 2004. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
adânc din lume, după Lacul Baikal din Siberia. Centrul Tanzaniei este un întins podiș. Sudul acestuia este dominat de zone ierboase și de parcuri naționale. În schimb, nordul este atribuit agriculturii, fiind alcătuit în cea mai mare parte din terenuri arabile. Noua capitală, Dodoma, este localizată în această zonă, deși puterea executivă se regăsește încă la Dar es Salaam. Coasta de est a țării este foarte caldă și cu o umiditate ridicată. Aici se află cel mai mare oraș, fosta capitală
Geografia Tanzaniei () [Corola-website/Science/302917_a_304246]
-
cu ierni blânde, veri răcoroase Relief: În mare parte, dealuri cu pantă lună și văi largi și puțin adânci; dealuri înalte în Nord; pantă abruptă până la câmpia Moselei în Sud-Est. Altitudini limită: Minereu de fier (nu mai e exploatat), pământ arabil Pământ irigat: 10 km² (inclusiv Belgia) (estimare 1993) Hazarde naturale: poluarea aerului și a apei în zone urbane Poluarea Aerului, Poluarea Aerului - Oxizi de Nitrogen, Poluarea Aerului - Sulf 85, Poluarea Aerului - Sulf 94, Poluarea Aerului - Compuși organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor.
Canalul Dunăre-București () [Corola-website/Science/299463_a_300792]
-
Vedea la est și Poboru și Leleasca la vest. Ea se întinde pe o lungime de 50 km având, la 30 decembrie 1994, o suprafață de 7.395 ha din care: 5.584 ha teren agricol (4.476 ha teren arabil, 676 ha pășuni, 432 ha vii și livezi) și 1.811 ha teren neagricol (148 ha intravilan, 1.468 ha pădure, 195 ha teren nefolosibil - drumuri, ape, râpi ș.a. -). Populația comunei Spineni este de 2.318 locuitori, dintre care 1100
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară este concentrată pe luncile râurilor sau în văi (Lunca Vezii, Valea Mârghiei etc.) căci materiile nutritive sunt asigurate de topirea zăpezilor și torentele ce se se scurg prin acestea, formând un sol destul de bun pentru
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
de familii de boieri care-și duceau viețile în capitală și marile orașe, și a Bisericii Ortodoxe Române (mânăstirilor), în timp ce restul de 95,4% din proprietari (aproximativ un million de familii) erau țărani, care ei posedau 40,3% din pământul arabil. Sistemul agrar din perioada premergătoare Marii Răscoale (1907 a fost doar una dintr-o serie de răscoale țărănești, care au fost însă reprimate în fașă, ele necăpătând caracterul general al celei mai mari dintre ele: 1888, 1889, 1900) mai avea
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
exploatarea țărănimii până peste limitele suportabilului: totalitatea pământurilor în proprietatea coroanei și majoritatea pământurilor în proprietatea Bisericii Ortodoxe erau date în arendă, la fel ca cea mai mare parte din pământul aflat în proprietatea boierilor; aproape 59% din întreg pământul arabil al moșierilor se afla în regim de arendă. Arendașul plătea o sumă fixă pentru pământul în chirie și administrație, încercând apoi să scoată un profit maxim prin exploatarea țăranilor. În Moldova, de unde a izbucnit răscoala, 40% dintre arendași erau evrei
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă țăranii formau până la 80% din populația României și circa 60% aveau pământ foarte puțin sau nu aveau deloc, în timp ce latifundiarii aveau mai mult de jumătate din pământul arabil. În opinia majorității experților, chiar și după mai bine de un deceniu de la marea răscoală, România rămânea o țară primitivă, cu un analfabetism situat undeva între 43 și 60 procente, cu o mortalitate infantilă de 17,4 %, un venit pe
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
Moldovei, unde arendașii erau puternici”", și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”). Mochi Fischer poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de 1 septembrie 1906, Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
agricoli privați, dar a accelerat programul de colectivizare a agriculturii pe la mijlocul deceniului al șaselea, folosindu-se totuși de metode mai puțin brutale decât până atunci. În 1962, guvernul a declarat încheiat procesul de colectivizare, în acel moment, 77% din terenul arabil fiind în posesia cooperativelor agricole de producție (CAP) și a intreprinderilor agricole de stat (IAS). În ciuda afirmațiilor lui Gheorghiu-Dej cu privire la epurarea partidului de elementele staliniste, el a rămas susceptibil la atacurile din partea dușmanilor politici, dată fiind complicitatea lui evidentă la
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
în 182 de comunități din cele 779 cedate și reprezentau 60% din populația orașului Košice și 73% din cea a districtului Vráble, ambele cedate Ungariei. Slovacia și-a pierdut 21% din teritoriu, 20% din capacitatea industrială, peste 30% din terenul arabil, 27% din stațiile electrice, 28% din zăcămintele de minereu de fier, peste 50% din podgorii, 35% din porcine, și 930 km de cale ferată. Estul Slovaciei și-a pierdut orașul central (Košice), astfel că estul Slovaciei și multe orașe din
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
Basarabiei de către trupele sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]