12,392 matches
-
unei pleiade de cercetători din timpurile cele mai vechi până în prezent. Date istorice și arheologice dovedesc existența unei curți boierești în acest loc începând cu secolul 14. Izvoarele istorice medievale relevă importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească. Din timp în timp, curtea a fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea. Tot aici, în
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea. Tot aici, în incinta curții boierești, a funcționat între anii 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești. Vechea curte a boierilor craiovești a intrat în prima parte a secolului 17, prin moștenire, în proprietatea lui Matei Basarab, domn pământean al Țării Românești. Între anii 1640-1650, Matei Basarab a modernizat și adaptat vechea curte la nevoile și ambițiile sale. El a refăcut
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
ridicată din temelii. Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic, jupan Danciu biv vel vornic”". Prezența acestor boieri din secolele 15-16 în pictura bisericii poate sugera rolul lor de ctitori ai unei biserici paraclis anterioare, ce
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic, jupan Danciu biv vel vornic”". Prezența acestor boieri din secolele 15-16 în pictura bisericii poate sugera rolul lor de ctitori ai unei biserici paraclis anterioare, ce a servit boierilor craiovești, pe același loc din curtea lor de la Strehaia. Prima atestare a mănăstirii de la Strehaia apare într-o danie
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic, jupan Danciu biv vel vornic”". Prezența acestor boieri din secolele 15-16 în pictura bisericii poate sugera rolul lor de ctitori ai unei biserici paraclis anterioare, ce a servit boierilor craiovești, pe același loc din curtea lor de la Strehaia. Prima atestare a mănăstirii de la Strehaia apare într-o danie a domnitorului Matei Basarab din 11 decembrie 1649. Nu ne este cunoscut vreun act de fundare și de funcționare al mănăstirii
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
menționează, că deja la 1429 domeniul mănăstirii Căpriana se compunea din două sectoare: cel de la obârșia Vișnevățului, care era o stăpînire veche a lui popa Chiprian, și cel din sectorul Târnăuca- Cârlani, care la 1420 era parte componentă a moșiei boierului Oană Vornicul din Tutora, primită din mâinile domnitorului Alexandru cel Bun pentru slujbă devotată, fapt consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
document din 16 septembrie 1616 (7125) - „Mărturie hotarnică pentru moșia Ciuciuleni din tinutul Lăpușnii alcătuită în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod, în care este manționat schitul mănăstirii Căpriana (adică Condrița)”, în care se precizează hotarele moșiei Ciuciuleni, ce aparținea urmașilor boierului Eonașco Banaura: „...am mers tot fundul cu Drăgușenii și am mers până în deal pe d-asupra... de aicea ne-am înturnat pe despre Horohei, și am mers pe vale înnainte și pen Cârlanei am mers spre miazănoapte lungul, și alăturea
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Tomșa al II-lea și urmașii lui Ieremia Movilă). Personajul principal este Tudor Șoimaru, oștean în armata voievodului Tomșa, descendent dintr-o veche familie de răzeși dintr-un sat de pe malul Răutului. El se îndrăgostește de Magda, frumoasa fiică a boierului Stroie Orheianu, pe care o salvase din mâinile cazacilor zaporojeni. Tudor Șoimaru este sfâșiat între dragostea pentru Magda, fiica celui care-i ucisese tatăl și-i jefuise neamurile, și dorința de a se face dreptate. În final, el îl ucide
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Orheianu, pe care o salvase din mâinile cazacilor zaporojeni. Tudor Șoimaru este sfâșiat între dragostea pentru Magda, fiica celui care-i ucisese tatăl și-i jefuise neamurile, și dorința de a se face dreptate. În final, el îl ucide pe boier și dă foc curții boierești. "Neamul Șoimăreștilor" este primul film românesc în format „ecran lat-color”. El se află pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
la locul care se cheamă Cornul lui Sas Ștefan Tomșa și Elisabeta Movilă cu oaste adunată de mercenari și pământeni se înfruntau pentru putere.”". După instalarea lui Ștefan Tomșa al II-lea (Ion Besoiu) ca domn al Moldovei cu ajutorul turcilor, boierii fugari rămași credincioși fostului domnitor Constantin Movilă și mamei acestuia, Doamna Elisabeta (Dina Cocea), și câțiva magnați polonezi au strâns o oaste de mercenari și au invadat țara în vara anului 1612. Bătălia are loc la Cornul lui Sas, pe
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
El hotărăște să se ducă într-acolo pentru a-și revedea rudele, iar cei doi frați de sânge ai săi îi propun să-l însoțească. Ei fac un popas la hanul de la Fântâna lui Albotă și acolo îl întâlnesc pe boierul Stroie Orheianu (Ștefan Ciubotărașu), salvându-i acestuia fata din mâinile cazacilor zaporojeni care o răpiseră. Boierul avea conacul la Murgeni, în apropiere de Șoimărești, și merge o porțiune de drum împreună cu cei trei frați de sânge. Tudor Șoimaru se îndrăgostește
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
de sânge ai săi îi propun să-l însoțească. Ei fac un popas la hanul de la Fântâna lui Albotă și acolo îl întâlnesc pe boierul Stroie Orheianu (Ștefan Ciubotărașu), salvându-i acestuia fata din mâinile cazacilor zaporojeni care o răpiseră. Boierul avea conacul la Murgeni, în apropiere de Șoimărești, și merge o porțiune de drum împreună cu cei trei frați de sânge. Tudor Șoimaru se îndrăgostește de Magda (Ana Maria Nicolau), iar fata îi răspunde la sentimente. Ajuns în satul natal, Tudor
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
o porțiune de drum împreună cu cei trei frați de sânge. Tudor Șoimaru se îndrăgostește de Magda (Ana Maria Nicolau), iar fata îi răspunde la sentimente. Ajuns în satul natal, Tudor Șoimaru află de la moș Mihu (George Calboreanu), unchiul său, că boierul Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas făcut la Murgeni, Orheianu a fugit în Podolia, alăturându-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la Ianev. Șoimaru și Bârnovă, împreună cu slujitorii lor, pleacă în Podolia pentru a o găsi pe Magda. Tătarii lui Temir intră
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
în Polonia, prădând localitățile de graniță. La un bal organizat la palatul șleahticului Vladimir Coribut (Fory Etterle) de la Ianev, Tudor o vede pe Magda și vrea să-i vorbească, dar fata se preface că nu-l cunoaște, moment în care boierul Stroie Orheianu îl prezintă celor din sală ca pe un spion al lui Tomșa. Șoimaru este arestat, dar reușește să fugă cu ajutorul lui Bârnovă și al oamenilor săi de încredere. Întors în Moldova, Tudor Șoimaru cere lui Tomșa Vodă să
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Mare. Ștefan Tomșa le dă dreptate răzeșilor, poruncind să li se restituie moșiile moștenite din moși-strămoși până dincolo de Murgeni cu toată curtea lui Stroie Orheianu care fusese clădită pe pământul luat cu japca. Dreptatea lui Tomșa îi nemulțumește pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia. Deoarece magnații polonezi ezită să o mai ajute cu bani pentru formarea unei noi oști, Doamna Elisabeta Movilă își pune la dispoziție propriile bijuterii pentru plata mercenarilor. Răzeșii șoimăreșteni iau în posesia vechea lor
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
în posesia vechea lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița (Ioana Drăgan), o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru îi anunță pe răzeși să fie pregătiți și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno (Oleg Danovski), îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno (Oleg Danovski), îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul lui Ionașcu. În acest timp, șoimăreștenii îi atacă pe dragonii polonezi care-l însoțeau pe boier și îi ucid, dau foc curții boierești sub privirile Magdei și a soțului ei
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul lui Ionașcu. În acest timp, șoimăreștenii îi atacă pe dragonii polonezi care-l însoțeau pe boier și îi ucid, dau foc curții boierești sub privirile Magdei și a soțului ei care sunt alungați din sat, iar apoi ară cu plugurile pământul unde a fost odinioară conacul lui Stroie Orheianu. În final, același narator mărturisește: "„Bunicii mei
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Adaptare a romanului lui Mihail Sadoveanu, episod al luptelor pentru putere duse, în secolul XVII, de familia Movileștilor și al ciocnirilor neîntrerupte dintre răzeși și boieri. Eroarea fundamentală a regizorului a fost intenția de a ilustra un roman clasic, sobru și dens în idei, cu fastul superproducțiilor. A rezultat o lectură de semidoct, cu palate de mucava și baiadere dezbrăcate, în care epica romanului e complicată
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
(n. 19 ianuarie 1801, Glogova, azi județul Gorj) a fost un boier român. A avut un rol important. Acesta a condus armata română împreună cu Tudor Vladimirescu, dar s-a întors deoarece țăranii voiau să-l omoare, din fericire Tudor își continuă drumul, dar va fi și el omorât de către eteri, cei care
Ion Glogoveanu () [Corola-website/Science/314094_a_315423]