11,767 matches
-
Roșca Codreanu”. A urmat Facultatea de Medicină la Institutul Medico - Militar unde obține în 1922 titlul de Doctor în Medicină. Calugărit la Mânăstirea Neamț ( 6 sept. 1936 ), a ajuns diacon și preot la Catedrala mitropolitană din Iași și director al Cancelariei eparhiale (1936-1940). Pe vremea Patriarhului Nicodim, a devenit secretar patriarhal (1940 - 1944), arhimandrit, predicator la Catedrala patriarhală, un timp redactor al revistei “Biserica Ortodoxa Română", apoi stareț al Mânăstirii Antim (1944 - 1948). În urmatorii zece ani a condus Schitul Pocrov
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
se desfășura dimineață și după-amiază, cu o pauză la prânz. Cele 3 cadre didactice aveau ore și cu clasele de dimineață și cu cele de după-amiază. În anul 1933, localul școlii se mărește cu un antreu, ce va servi drept cancelarie. Tot acum, aflăm că școala deținea teren agricol pe care il dădea în arendă. În anul 1968 potrivit noii Reforme administrative, sătul Bursuceni, comuna Verești trece sub administrarea județului Suceava, școala devenind Școala Generală Bursuceni. În anii comunismului, se construiește
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
particulare, închiriate de primarie. În anul 1903 școala a functionat în casa cetățeanului Boicesc, de fapt într-o fostă prăvălie sătească. În anul 1930 se construiește, cu contribuția cetățenilor satului un local de școală cu două săli de clasă și cancelarie. Construcția era din chirpici și acoperită cu tablă. Astăzi, această clădire este folosită ca sediu pentru Căminul Cultural și Biblioteca Comunală. Primul dascăl a fost Constantin Caliniuc, apoi preotul Vasile Grigoriu, Vasile Rusu. La aceasta școală se învățau doar trei
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
funcționa până în 1916 când se construiește localul în centrul comunei, unde funcționează astăzi Grădinița Giuvărăști. Prin contribuția voluntară a cetățenilor, în toamna anului 1966 a început construirea unui nou local de școală, prevăzut cu 4 săli de clasă, laborator și cancelarie. Acestuia i s-au adăugat în 1968-1969 încă 4 săli de clasă. Un număr tot mai mare de absolvenți ai acestei școli își continuau studiile la liceele și școlile profesionale din orașele apropiate iar unii dintre ei urmează învățământul superior
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, se află un izvor cu apă potabilă, una dintre puținele surse de apă pentru locuitorii satului. În apropiere s-a aflat școala veche, pentru învățământul primar, o clădire cu două săli de clasă și o cancelarie. Mai târziu, după mutarea școlii, au funcționat Căminul cultural, cu o bibliotecă și o sală pentru activitățile culturale și grădinița.
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
cu răsunet național. Cu toate măsurile luate, în anul 1907 și la Lipovu-Români au ars pătule, magazii, condici, au fost împușcati răsculați. În anul 1911 aceeași Administrație a edificat un nou local de școală cu patru săli de clasă și cancelarie. În Primul Război Mondial pe câmpurile de luptă și-au dat viața 115 eroi în frunte cu sublocotenentul Petre Mănărcescu. În memoria lor, un colectiv de inițiativă a amplasat în curtea bisericii un monument ce a fost, ulterior, înconjurat de
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Bibliotecă Populară" a Administrației Domeniului Coroanei - Cărticica XLIII - se precizează că școala Panaghia s-a înființat în 1892. În 1928 sub conducerea ca primar a lui Marin Gavriloiu s-au construit: localul de școală primară cu două săli de clasă, cancelarie și locuința pentru director în Sălcuța. Menționam că s-au construit cu subvenție din partea județului dar și a proprietarului Constantin Prejbeanu, boierul care a donat terenul pentru școala și "obolul" locuitorilor comunei. În 1944 erau două școli primare în satele
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
1923, eu autorul, fiind numit învățător aici, împreună cu preotul Constantin St. Popescu, care era și învățător, am luat inițiativa și împreună cu toți sătenii am construit un nou local de școală corespunzător acelui timp, cu 3 săli de clasă și o cancelarie. Aceasta a folosit până la generalizarea învățământului de 7 ani, respectiv 8 ani, când s-a construit localul cel nou in 1963. Atunci, această școală fiind spațioasă s-a amenajat în căminul cultural și o clasă pentru grădiniță. Dintre cei mai
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
ciori. Așa cum se arată în articolul 520 de ani de la prima atestare documentară a Rădineștilor, scris de Profesorul Valentin Pătrașcu și publicat în Ziarul Vertical pe 23 Iunie 2009, satul Piscoiu (Piskoi) este menționat la anul 1531 în documentele de cancelarie ale Țării Românești. În același articol se arată că după anexarea Olteniei de către Imperiul Habsburgic în urma păcii de la Passarovitz (Sremski Karlovci, în Serbia), în statistica austriacă (Conscripția lui Virmond), precum și pe harta întocmită în 1722 este menționat satul „Piskoi” (Piscoiu
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
la Catane, unde preda un dascăl vestit în epocă, pe nume Ștefan Ghinea. După înființarea oficială din 1889, în anul următor, 1890, Casa Școalelor a zidit primul local cu destinația de școală, format dintr-o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395 de lei. În 1922 i s-a mai adăugat încă o sală de clasă. Cu ocazia reformei agrare din 1919 școala a fost împroprietărită cu 4,5 hectare de teren arabil. Din venitul de pe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în urma reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu privire la obligativitatea și gratuitatea învățământului prima dată a funcționat într-o casă sărăcăcioasă și necorespunzătoare acestui scop. În anul 1930 s-a construit in satul Goiești o școală cu două săli de clasă și cancelarie iar în anul 1964 s-a dat în folosință, un alt local de școală în centrul comunei Goiești, la drumul național cu patru săli de clasă, laborator și cancelarie, trecându-se la învățământ de opt clase.În anul 1983 la
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
in satul Goiești o școală cu două săli de clasă și cancelarie iar în anul 1964 s-a dat în folosință, un alt local de școală în centrul comunei Goiești, la drumul național cu patru săli de clasă, laborator și cancelarie, trecându-se la învățământ de opt clase.În anul 1983 la acest local se adaugă încă șase săli de clasă, bibliotecă și alte dependințe. În prezent în comuna Goiești există două școli cu clasele I-VIII și cinci școli cu
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Vest și Khitanii dinastiei Liao. Între timp, facțiunile politice rivale s-au dezvoltat la curtea imperială din Kaifeng, Taberele se împărțeau în două :reformatorii de la curte, cunoscuți că Grupul Noilor Politici (Xin Fă), conduși de împăratul Shenzong de Sing și cancelarii Fan Zhongyan și Wang Anshi, și conservatorii conduși de Sima Guang și împărăteasa Dowager Gao, regență împăratului tânăr Zhezong de Song. Știința și tehnologia se dezvoltau, cu personalități ca Su Song și Shen Kuo, perioada fiind cunoscută pentru dezvoltarea Pagodei
Secolul al XI-lea () [Corola-website/Science/298554_a_299883]
-
Se consideră că aici a fost înființată, ca și la alte mănăstiri, o școală de slavonie unde erau aduși pentru instruire și educație copii de boieri și de preoți care învățau pentru a deveni preoți, copiști de cărți, dieci pentru cancelariile ținuturilor și orașelor, dascăli pentru biserici și școli. Descoperirea Psaltirei voronțene și a Codicelui voronțean, i-a determinat pe cercetători să considere că de pe timpul aflării lui Grigore Roșca la Voroneț, activa o școală mănăstirească în care se studia în
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
perioada socialistă aici s-au efectuat o serie de săpături arheologice dar și restaurări ce au fos apreciate contradictoriu. Prin decizia nr.1 din 14 martie 1991, semnată de Î.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pe baza adresei Cancelariei Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe române nr. 5373, același an, Mănăstirea Voroneț și-a reluat viața monahală după 206 ani, de data aceasta fiind obște de călugărițe. Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
cu agitatorii, autoritățile au fost nevoite să tragă asupra manifestanților, unii dintre aceștia murind, iar alții fiind răniți. Ceilalți participanți la protest au fugit în Bulgaria și în Rusia, de unde au cerut guvernare directă a Bugeacului de la Istanbul, iar către cancelariile diplomatice au redactat proteste și au publicat broșuri precum "Atrocitățile cârmuirii moldovenești" (""Les atrocités du gouvernement moldave"", 1861). Ele au fost primite cu indiferență pentru că între timp, guvernul român a renunțat la incorporarea etnicilor bulgari și a emis un decret
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
Ungaria și Țara Românească, și prin urmare Carol Robert ar fi fost îndreptățit să aleagă la întoarcere o cale pe care o știa cel mai bine, în detrimentul alteia necunoscute. În continuare oferă câteva și câteva mărturii din documentele emise de cancelaria regelui Carol Robert de Anjou: Pe 7 aprilie 1331 un document ungar menționează că bătălia s-a dat dincolo de "„muntele românilor”" ("trans alpem Olachorum"), regele însuși amintind la 2 și 22 noiembrie 1332 că lupta avusese loc "„la ieșirea noastră
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
unei comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
curte interioară și o curte exterioară în care este amenajat un teren de sport. Interiorul clădirii cu etaj este bine proporționat: 16 săli de clasă, 4 laboratoare, sală de sport cu toate utilitățile, 11 spații igenico-sanitare bine dotate, cabinet medical, cancelarie pentru profesori, secretariat, cabinete pentru directori, precum și coridoare încăpătoare. În oraș funcționează învățământul preuniversitar: Orașul Costești are o casă de cultură modernă, 3 cămine culturale sătești și două biblioteci din care una orășenească și cealaltă sătească. Din anul 1977 a
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
pictură de mici dimensiuni, realizate în culori cu mare finețe, având rolul de a ilustra sau completă conținutul unui text, prin împodobirea frontispiciului, titlului, începutului de capitol sau ia inițialelor, în cadrul cărților-manuscrise. De la codice,picturile apar și în acte de cancelarie, cuprinzând reprezentarea stemei orașului sau țării, precum și la inițiale. Dacă inițial, miniaturile erau ridicate la rang de artă, după apariția tiparului, miniaturile au trecut în grafică cărților. Sunt utilizate ca elemente pentru decor mai ales cele de origine vegetală, elemente
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
într-un chenar de forma dreptunghiulara cu lățimea egală cu cea a textului. Se realizau și miniaturi pe suprafețe mai mari care permiteau observarea artei compoziției: scene biblice, scene de bătălie, încoronări de împărați și regi. La actele emise de cancelariile regatelor erau ornamentate invocația simbolică (de multe ori crucea), inițială și monograma, folosindu-se o serie de elemente vegetale. Pentru chenare frumos ornamentate, frontispicii cu stema țării sau portrete ale regelui și familiei sale era utilizat lichidul auriu. Geografia este
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
iluminiștii s-au opus acestei practici pentru că doreau să studieze materialul istoric. Primele lucrări de arhivistica au fost făcute în secolul XVI, multi autori că Johan Peter Zwengel, Iacob de Raemingen sau Bonifaciu Baltazar discutând despre modul de organizare a cancelariei și registraturii. În sec. XIX-XX s-au formulat reguli în privința păstrării și utilizării documentelor. Arhivistica și-a lărgit câmpul de cercetare și a perfecționat metodele de cercetare, impartindu-se în ramuri: Arhiveconomia este localul unde sunt adăpostite arhivele ce trebuie
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
în 1532 o mănăstire. Ori acel pretendent Radu (Dragomir), cel ce a ridicat steagul revoltei împotriva Craioveștilor și al otomanilor, ucis de la ordinul lui Mehmed beg tocmai din Muntenia Mare era de moșie. În plus, în două acte emise în cancelaria sa, apar menționați „[...]Radu voievod Preabunul, fiul lui Vlad voievod Călugărul[...]“ fără a preciza, așa cum ar fi normal, că sunt tatăl, respectiv bunicul său, excepție făcând un act din 29 decembrie 1532 unde apare formularea „[...]din zilele bunicului domniei mele
Vlad Vintilă () [Corola-website/Science/298719_a_300048]
-
ultimei, în 1360 a fost scris la Vidin un sinaxar ce cuprindea viețile femeilor sfinte. A treia soție a fost Margit Dabkai Spre deosebire de regele Ungariei, care îi denunța pe Nicolae Alexandru și pe tatăl său Basarab I ca fiind „schismatici”, Cancelaria Papală, reputată pentru bunele sale informații, îi consideră pe amândoi credincioși bisericii catolice. Într-un document de la 17 octombrie 1345, papa Clement al VI-lea îl lăuda pe „nobilul bărbat Alexandro Bassarati” pentru devotamentul său catolic. Papa Clement al VI
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
penticostali (5,75%) și reformați (1,78%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de "Chan" într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de "Mesechan", iar în 1449 "Mezewchany". În
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]