14,288 matches
-
mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face istoria sociologiei poate �ndemna cititorii ei la o a?ezare mai temeinic? �n socialul prezent ?i la o alt? atitudine fă?? de el, tocmai datorit? faptelor pe care le prezint?, reperelor pe care le ofer
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? fie potrivit?, nimerit?, netrunchiat?, nefalsificat? etc. Proced�nd astfel, contur?m un �tablou sinoptic� al momentelor de importan?? (mai mult sau mai pu?în) hoț?r�toare pentru eforturile disciplinei de a exista ?i de a fi (re)cunoscut?, desprindem o �serie de acte� din dramă �challenge and response� (provocare ?i r?spuns), fiecare act fiind un r?spuns la o provocare ?i fiecare r?spuns fiind provocare pentru un nou act (A. Toynbee). A?adar ?i istoria disciplinei noastre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
215). B. P. Ha?deu l-a apreciat �n mod deosebit pe Herbert Spencer (c?ruia i-a ?i dedicat volumul al doilea din Istoria critic? a rom�nilor), ca ?i Vasile Conta. A. D. Xenopol cerea că disciplinile socioumane s? desprind? �legile dup? care omenirea (sau un popor) se dezvolt?�. Putem identifica numeroase elemente de sociologie la filozofi, istorici, juri?ți, chiar la poe?îi vremii. De la sine nu se �ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea Titu Maiorescu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de familii muncitore?ți. Acestea nu erau reprezentative din punct de vedere statistic, ci constituiau tipuri ideale pe care Le Play le-a construit dup? modelul omului mijlociu al lui Quetelet. Aten?ia dat? veniturilor ?i cheltuielilor familiale, care se desprinde din toate monografiile că o tr?s?tur? privilegiat? a activit??îi sale sociologice, se explic? prin voin?a de a g?și un instrument de m?surare a vie?îi sociale care s? fie cuantificabil ?i deci aplicabil diferitelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un cerc de studii intitulat Verein f�r Socialpolitik care regrupeaz? universitarii de toate tendin?ele, preocupă?i de problemele sociale. Dar, dac? sociologia ajunge s? se desprind?, nu f?r? greutate, de ?tiin?ele comerciale, ea trece sub tutela filosofiei �n cadrul c?reia reu?esc s? p?trund? sociologi tineri, precum Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband la Strasburg. Cu toat? produc?ia important
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le supune. La fel stau lucrurile ?i cu expozeul incisiv din Regulile metodei sociologice, care a produs mare v�lv? �nc? de la apari?ia să. �n aceast? lucrare, care se prezint? că un act de credin?? ?i de propagand?, Durkheim desprinde mai �nt�i caracteristicile principale ale faptului social, pe care are grij? s?-l disting? de faptul psihologic, dezv?luînd o perspectiv? cu adev?raț sociologic?. Atunci c�nd m? achit de sarcină de frate, șo? sau cet??ean, c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
puține acte ne-au parvenit până astăzi, din care să putem constata prăpădul. Din diploma dată de Bela al IV-lea episcopului Gal al Transilvaniei, în 6 mai 1246, și întărită, în 21 martie 1282, de către Ladislau Cumanul, nu se desprinde decât că „în urma dușmănoasei prigoane a tătarilor” dioceza Transilvaniei a ajuns la o așa de mare lipsă a locuitorilor... încât până în vremea sa nu se mai află deloc sau se aflau puțini locuitori în Alba Iulia care este scaunul bisericii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
le-am văzut din aceste două izvoare sigure, înseamnă că acei canesii aleși de către români pentru fiecare sat în parte nu erau cneji români propuși dintre locuitorii așezărilor, cum au scris majoritatea istoricilor români, ci hanișori mongoli. Această concluzie se desprinde din textul lui Rogerius, care scrie precis că „fiece sat și-a ales dintre tătari ca șefi (rege, în text) pe cine a dorit „quelibet villa elegebit sibi regem de Tartaris, quem optavit”. Ea e întărită, apoi, de același Rogerius
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și munții Transilvaniei, din care avea să ia toate veniturile timp de 25 de ani și, după aceea, numai jumătate, cealaltă revenind Coroanei Ungare, este de complezență, iar donația în mare parte „iluzorie”. Din analiza conținutului acestui act se mai desprinde că ospitalierii, așezați spre paza cetăților și întăririlor de la hotarele Țării Severinului împotriva bulgarilor și a altor schismatici, vor avea pregătiți în permanență 100 de frați, înzestrați cu arme și cai de luptă. Dintre aceștia, 60 erau pentru oaste regală
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Istru, odată cu Izz-ed-din, a fost consecința acestor complicații politice din Orientul Apropiat. Desfășurarea forțelor tătărești de la nordul Dunării spre Constantinopol nu produse numai panică între bizantini, ci și neliniște la Roma. Lăsând la o parte îngrijorarea papei Urban, ce se desprinde din scrisoarea din 13 martie 1264 către arhidiaconul Ioan din Orăștie, că această localitate se afla lângă ținuturile tătărești lipsită de venituri, fiind pustie de locuitori, papa Clement al IV-lea, urmașul său, predică, în 25 iulie 1265, din Perugia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
slave) tuturor vitelor mari și mici și a obiectelor aflate în gospodăriile țăranilor și păstorilor care produceau venit, în scopul aplicării dărilor și prestațiilor. Din iarlâcuri (documente de imunități fiscale - emise pentru scutirile de dări și prestații clerului rusesc) se desprinde că agricultorii și păstorii cuprinși în raza Imperiului Mongol erau obligați să dea în fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel fără roate și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
putut veni în ajutor cu nimic. Și Moldova apare, în 20 februarie 1372, în tratatul încheiat între Carol al IV-lea și reprezentanții lui Ludovic, la Breslau, ca provincie ca Coroanei ungare. Pentru a-i putea supraveghea mișcările, regele ungur, desprinde, la 10 octombrie același an, Haliciul și-l anexează la Ungaria, numind principe la Liov pe Vladislav de Oppeln, ginerele lui Alexandru Basarab și inundă Moldova cu misionari catolici. În timp de doi ani de zile, călugării minoriți puteau să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acestui act de bunăvoință și promisiunea prestării omagiului feudal au determinat recunoașterea lui Alexandru cel Bun ca domn al Moldovei de către Coroana polonă și intervenția, pentru anularea pretențiilor de înscăunare a pretendentului Ivașco. Primul pas făcut în acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav Iagello, care primesc dreptul de a merge cu mărfurile lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc și pe cel tătărăsc, ambele străjuite până la Tighina și Cetatea Albă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
voievodul Moldovei, semnând sub zidurile Hotinului un tratat cu Andrei Androvaz, voievodul Haliciului și Hrițco de Pomorzany, voievodul Podoliei, se angaja să ajute pe regele Poloniei și „contra paganos”, care nu erau decât tătarii din Hoarda de Aur. Aceasta se desprinde lesne dintr-un text din Cronica lui Dlugosz, în care citim că, în 1460, Cazimir, aflat în luptă cu regele Boemiei, cerea ajutor armat lui Hagi Ghirai, hanul Crimeii și lui Ștefan cel Mare. Nu știm dacă moldovenii au sosit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dintr-un mare număr de vite și cam de 1.000 de oameni, bărbați și femei. Nu este exclus ca intervenția tătarilor să fie fost cerută prin turci de către Radu cel Frumos. Din izvoarele cunoscute până acum nu se poate desprinde așa ceva. Ipoteza, însă, este confirmată de prezența lui Ștefan cel Mare, în iulie, la Vaslui, de unde scria regelui polon, că nu poate veni să presteze jurământul feudal, fiind amenințat de tătari și de transalpini (munteni) cu turci. La fel, nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în alte locații unde se desfășoară varii "evenimente științifice". Ceea ce discreditează și medicii, și actul medical. Concluzie Funcția transformativă a managementului responsabilității sociale corporative constă în acțiunea de reformare continuă și sincronică a mediului și a organizației înseși. Funcția transformativă desprinde afacerea de utilitarismul concentric misiune forțând-o la deschidere, poziționând-o vizionar pe orbita socialului. Din punct de vedere al responsabilității sociale, această funcție are ca obiectiv crearea unei culturi colaborative. O cultură colaborativă urmărește sistematic maximizarea capabilităților și abilităților
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
zahărul, gălbenușurile, pe rând, uleiul și apa, iar la urmă, făina în ploaie. Se coace în tava unsă cu ulei și tapetată cu hârtie, se pune în strat subțire și se fac șase foi. Se lasă la răcit, apoi se desprind de pe hârtie și se umplu cu cremă de vanilie sau cu cremă din budinci de vanilie. Crema - 1 l de lapte, 300 g zahăr, 200 g făină, 4 ouă, 2 pachețele de zahăr vanilat, sare, esență de vanilie, 200 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
IV - Ordinul Franciscan Secular 1. Activitatea terțiarilor în Țara Românească În timpul vieții sfântului Francisc existau deja trei ordine: 1. Ordinul fraților minori; 2. Ordinul clariselor; 3. Ordinul penitenței, sau la III-lea, al terțiarilor, din care pe parcurs s-a desprins Ordinul Regular (ce cuprinde multe congregații feminine). Acest ultim ordin, în succesiunea apariției, a constituit o adevărată armă de rezervă a creștinătății, dispusă să pornească în apostolat și în misiuni. Mulți analiști îl consideră cea mai importantă realizare a Sfântului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
scrierile de tinerețe. "Eram luat peste picior din pricina fecioriei mele, roșeam din cauza ei, o vedeam ca pe ceva de ocară, și mă apăsa ca și cum ar fi fost desfrânare. Mi s-a înfățișat o femeie, am posedat-o; și m-am desprins din brațele ei plin de dezgust și de amărăciune"5. La colegiu, cei mai experimentați dintre tovarășii de învățătură găsesc plăcere în a-i iniția, într-un stabiliment din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că o are față de Dumnezeu, în dragoste. În felul ei, Bab speră să cunoască "lovitura de trăsnet", acea revelație venită din cer care te face să tremuri din cap până-n picioare. Tânăra visează să fie cuprinsă de pasiune, să se "desprindă la propriu" de pământ și să cunoască "extazul", care "îmbată", "copleșește" și "anihilează". Vrea să fie ridicată, dacă nu până-n Rai, cel puțin până în al șaptelea cer... În așteptarea acestor zile fericite, Bab și asta o face să fie hotărât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vreme "vocea stăpânului său", total înfeudat URSS. Dominique Desanti, tânăra pe care am văzut-o flirtând între cele două războaie, își amintește perfect de acest lucru, deoarece devenise după război "strană" și jurnalistă la L' Humanité de care s-a desprins ulterior, în 1956. Ea își amintește și acum de amestecul de totalitarism și de puritanism care domnea în cadrul Partidului Comunist Francez în anii '50, de bizarul amalgam născut din întâlnirea peste timp dintre, de data asta nu Iisus Hristos și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din 1954 Bonjour tristesse stârnește numeroase controverse B.B. este un model pentru tineri: simbolul revoluției moravurilor și al unei noi reguli a jocului. Tineretul victorios din perioada baby-boom-ului Trecuse deja multă vreme de când tinerii începuseră să se emancipeze, să se desprindă de tutela părinților. Noutatea este că acum tineretul acesta dispune mai mult ca oricând chiar dacă adesea plătesc pentru asta tata și mama de mijloace care le asigură autonomia. Devine din ce în ce mai ușor, cum sugera François Truffaut, să faci toate nebuniile. Telefonul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
demonstrat că o analiză a stării de sănătate a femeilor vârstnice din Moldova, țară aflată în plin proces de tranziție economică, realitate care își pune cert amprenta pe calitatea vieții populației în totalitatea sa, poate reprezenta o posibilitate de a desprinde unele sugestii pentru eventualele strategii, care să servească elaborării de politici viabile și eficiente. Scopul studiului Evaluarea aspectelor demografice, sociale și medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova. Obiectivele studiului 1. Identificarea caracteristicilor proceselor demografice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în special minerilor din partea de sat unde locuiesc ei, să meargă la minele de cărbune Livada-Asău. Ca să contemplu și mai bine priveliștea, mă așez jos, trag sub șezut câteva frunze din uscăturile care abundă, mă concentrez cu privirea dornic să desprind de la locul unde m-am aciuat casa părinților, casa noastră. O știu așezată doar la circa 100 de metri de calea ferată. Mă uit atent, văd școala din sat, clădirea bisericii, cimitirul, casele vecinilor și undeva, aproapeăaproape, casa acoperită cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din sat, clădirea bisericii, cimitirul, casele vecinilor și undeva, aproapeăaproape, casa acoperită cu draniță, casa noastră, cu grajd mare, construit sub forma literei L, și în hotar cu ulița, zăresc și o căsuță, anexă la grajd. În peisajul satului se desprinde maiestos și gârla satului, care trece doar la câțiva pași de casa noastră. Mai sus de locuința noastră, apa din gârla în care pescuiam cu Ion punea în mișcare o moară. A proprietarului Budacă care producea făină de porumb, unde
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]