14,928 matches
-
tradiționala caracteriologie, dar tot prin limbaj ei s-au analizat și caracterizat pe ei înșiși, au produs relatări despre episoade ale vieții lor, autobiografii și biografii. Psihanaliza își construiește imaginea sa despre om pornind de la interpretarea hermeneutică a celor exprimate. Doctrina trăsăturilor se bazează și ea pe limbaj. Teoriile personalității au reluat în ultimul timp această perspectivă tradițională de înțelegere și autodefinire a omului individual, care e doar implicată de psihanaliză și care a mai fost parțial abordată de unii speciliști
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se evidențiază și schimbările, metamorfozele pe care ea le trăiește. Direcția de studiu centrată de narațiune este, evident, focalizată pe persoană, pe identitatea și ansamblul acesteia, mediată prin sine și cultură. Ea se articulează în prezent tot mai mult cu doctrina sinelui (selfă, cu care însă nu se poate confunda de vreme ce aceasta implică trăirea subiectivă directă, experiențială, precum și conștiența nemijlocită, în sensul fenomenologiei. Psihologia narativă a persoanei este, poate, nivelul cel mai global și exterior al exprimării acesteia, care nu exclude
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în psihopatologia persoanei (Phillips, 2005Ă. Direcțiile actuale ale psihologiei persoanei centrate pe narațiune se articulează cu alte domenii de studiu antropologic, care pun, de asemenea, accentul pe hermeneutică. Dintre acestea, menționăm doar două: efortul lui McIntyre (1998Ă de a reîntemeia doctrina virtuților - în sens aristotelian - pe acel aspect al existenței persoanei care implică structural narațiunea, biografia potențială și parțial reală; curentul de sinteză personalistă inițiat de Ricoeur (1992; 1999Ă concepe, din punct de vedere hermeneutic și fenomenologic, persoana umană ca bazată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1992; 1999Ă concepe, din punct de vedere hermeneutic și fenomenologic, persoana umană ca bazată pe limbaj, acțiune, narațiune și viață etică. La acest nivel tradițiile „personaliste” se intersectează cu direcțiile de studiu ale psihologiei persoanei. 2.11. Psihologia persoanei și doctrina sinelui (selfă În ultimii ani, cercetările din domeniul psihologiei persoanei, pe lângă preocuparea față de trăsături, de condițiile contextuale de manifestare și cea față de perspectiva narativă, acordă o importanță crescândă analizei și studierii sinelui (selfă. Contextul interesului pentru self Această preocupare se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac apel în prezent. Fenomenologia lui Husserl e o doctrină filosofică a subiectivității transcedentale, dar influența sa asupra psihologiei persoanei și asupra psihopatologiei a fost remarcabilă. În psihanaliza inițială a lui Freud, reflexivitatea sinelui nu joacă un rol important, în locul său fiind plasat id-ul instructiv inconștient. De abia în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activități cât mai variate, faptul de a face față unor situații în permanentă schimbare printr-o continuă inițiativă. Acestea nu apăreau ca probleme pentru self-ul omului pe care-l concepe Jung, preocupat de echilibrul interior, spiritual. Faptul subliniază variabilitatea doctrinelor și concepțiilor în domeniul ce se numește „psihologia persoanei” de-a lungul secolului XX, în paralel cu modificarea stilului de viață dominant și a concepției despre om, despre persoana umană. Sinele (selfă este înțeles în psihologia actuală a persoanei ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihologie individuală, psihologie a microgrupului familial, integrare psihologică în diverse sisteme de funcționare socială. Studiile dezvoltării sistemului nervos central în perspectiva neuroștiințelor, a neurologiei și neuropsihiatriei joacă un rol important. Organizarea cercetării și interpretările sunt efectuate din perspectiva unor diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria atașamentului, a psihologiei interpersonale, a comportamentului, cogniției sociale, psihologiei diferențiale, dar mai ales a cognitivismului. Sunt urmărite variantele normale, deviante, anormale și patologice ale dezvoltării psihismului de-a lungul ontogenezei. Problema vulnerabilității, a raportului diateză/stress
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
funcțiilor ce pot condiționa apariția manifestărilor psihopatologice, compensarea și decompensarea lor. Psihologia și psihopatologia developmentală se prezintă, de obicei, sub formă de monografii ce relevă diverse fațete ale psihismului persoanei, fără o teorie interpretativă dominantă. Această viziune se află în legătură cu doctrina ciclurilor vieții, inițiată de Erikson și continuată, în cazul adulților, de școala lui Levinson, în continuarea ideilor originale ale lui Jung asupra individuației. Ca aspecte caracteristice pentru psihopatologia developmentală pot fi considerate următoarele: perspectiva interdisciplinară; Studierea concomitentă și în paralel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Persoana, personajul și personalitatea, care lasă amprente și influențează lumea în care se manifestă, formează un tot indestructibil. 2.13. Concluzie, Psihologia persoanei, așa cum s-a dezvoltat ea în secolul XX și așa cum se prezintă astăzi, e un conglomerat de doctrine, fapte asociate cu diverse metodologii, cunoștințe mai mult sau mai puțin sistematizate, care pot ghida cunoașterea „psihologică” a omului individual actual. Nu există însă un corp doctrinar solid și unitar, care să fie un referențial indiscutabil pentru comunitatea psihologilor și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul tulburărilor de personalitate -, se obține printr-o metodologie și e solidar cu o teorie științifică sau, cel puțin, cu o doctrină cu pretenții de scientificitate, pe care o confirmă, o susține sau o infirmă. Nu există fapte științifice brute și neutre. De aceea, trebuie recunoscut deschis că domeniul psihologiei persoanei normale este un posibil construct, în permanentă conturare și reorganizare, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
biologice. Astfel, copilul învață mai greu să folosească toaleta, pentru că, anterior, a avut alt mod de adaptare la situație, pe care trebuie să-l uite și apoi să-și însușească noua variantă (Largo et al., 1986Ă. Afirmația face trimitere la doctrinele psihosociale occidentale, care postulează continuitatea ontogenezei personalității, în antiteză cu cele orientale, care o descriu ca pe un proces discontinuu, cu reveniri și întreruperi. Ele pot reflecta instabilitatea social-politică dar și convingeri de factură mistică, precum cele privitoare la reîncarnare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Karaka a descris, în secolul al II-lea î. Ch., în mod detaliat 16 tipuri personologice, dintre care nouă pot fi încadrate în patologia modernă a personalității (Rao, 1975Ă. Raymond Lulle (1232-1316Ă filosof, poet și alchimist catalan, supranumit „Iluminatul”, în Doctrine d’enfant, face remarci pertinente asupra formării caracterului. În Evul Mediu, patologia mentală era explicată prin teoria demoniacă a bolilor, iar teologii supraevaluau subversiunea diavolului. Jerôme Cardan (1501-1576Ă, medic și matematician, a avut o viață furtunoasă, unul dintre fiii săi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întreține sentimentul de neîmplinire, incompletitudine și deficitul de satisfacție personală. Sistemele diagnostice DSM și ICD sunt sintetice, prezentând criterii speciale pentru fiecare structură personologică. De-a lungul timpului, autorii au descris diverse aspecte bazate pe observația clinică sau corelabile unor doctrine. Deși sistemele categoriale adoptă o perspectivă dominant descriptivă în cazul tulburărilor de personalitate, Axa II diagnostică rămâne un construct abstract, precumpănitor teoretic. 5.2. Tulburările de personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patru umori, într-un sens unitar pentru medicina trupului și sufletului. În secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării, asupra deficitului imunologic, a terenului sensibilizat alergic. În psihiatrie, după doctrina degenerescenței din secolul al XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se în ultimele decenii la doctrina diateză/stress, la conceptul de vulnerabilitate crescută sau care poate crește circumstanțial (Zuckerman, 1999Ă și la cel de non-vulnerabilitate (Rutter, 1980Ă. Tulburările de personalitate se înscriu în această paradigmă de gândire medico-psihiatrică privitoare la teren. Din punct de vedere istoric
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
convingătoare și suficiente, ultima necesitând și ea criterii de identificare; - „acordul democratic” - convenția la care se ajunge - poate fi acceptat de unii și contestat de alții. Deși se declară ateoretic, sistemul introduce pe ușa din dos tipurile structurate în cadrul anumitor doctrine, deoarece includerea s-a făcut prin vot democratic, iar practicienii nu sunt neutri doctrinar. Astfel, pentru DSM-IV (după Livesleyă: diagnosticul personalității histrionice își are originea atât în modelul psihiatric clasic al dezvoltării psihosexuale, cât și în fenomenologia clasică privitoare la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la formele fruste de psihoză - în cazul acesteia, schizofrenia. Personalitatea de tip borderline și narcisică au bazele în gândirea psihanalitică mai recentă (Kernberg și Kohută. Personalitatea evitantă descinde din concepția învățării sociale a lui MILLON. TP antisocială împrumută mult din doctrina psihopatului sociopat. Această combinație de tipuri ce provin din modele conceptuale diverse, care nu sunt consistente unul cu altul, face ca distincția între categorii să nu fie întru totul clară, acoperirea între ele, considerabilă și reproductibilitatea, deficitară. Ideea unui sistem
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în final, la concluzia că, indiferent de teoria și instrumentul care abordează personalitățile normale sau patologice, există o structură subiacentă care e evidențiabilă și care gravitează în jurul a patru dimensiuni sau domenii ale personalității. Această convergență ce rezultă din diversele doctrine și cercetări empirice este de alt tip decât categoriile prototipice ale sistemelor de diagnostic actuale, care au ca singur suport corelațiile lor tradiționale cu psihiatria clinică. Utilitatea abordării dimensionale rezultă mai ales din varietatea trăsăturilor de nivel bazal, care sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
două decenii a câștigat mult teren teoria celor cinci mari factori (Five Factors Theory - FFT, sau Five Factors Model - FFMĂ. Aceasta deoarece: - e o abordare dimensională ce susține continuumul cu normalitatea. Pentru normalitate este cea mai răspândită, acceptată și testată doctrină caracteriologică a trăsăturilor de personalitate în lumea anglo-saxonă, dar și cu validări în alte arii lingvistice (John, 1999Ă; - permite evidențierea concomitentă a trăsăturilor anormale, deviante, maladaptative ale tulburărilor de personalitate și a celor normale, firești, adaptative, scoțând în relief zona
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ales germani -, precum și în sistemele anglo-saxone, în tradiția ICD și DSM. S-a ținut seama de termenii prezenți în dicționare, care sunt cel mai des folosiți în perspectiva demersurilor lui Allport și Odbert și a celor ce au dezvoltat ulterior doctrina celor cinci mari factori. Bazându-se pe experiența proprie și a colegilor, a detașat trăsăturile care se întâlnesc cel mai des la tulburările de personalitate. Acestea au fost progresiv reduse, pe argumente semantice, operaționale, de cuprindere și frecvență. A rezultat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
negativistă (pasiv-agresivăă. Concepția lui Millon privitoare la tulburările de personalitate e una eclectică, pe care autorul o plasează într-o înțelegere „evoluționistă” a personologiei. Tulburările de personalitate s-ar cere înțelese și comentate nu din perspectiva unei unice teorii sau doctrine rigide, ci în cadrul unui „program de cercetare” asupra personalității, deschis mai multor conceptualizări. Millon recomandă să se folosească nu doar definiții operaționale, care vizează entități ce se cer măsurate, ci și „concepte deschise”. Persoana e concepută ca dezvoltându-se în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constant, structural în spatele manifestărilor diacronice, care, chiar dacă apare diferit în diverse „texte” și evaluări ale unor abordări, nu poate să nu trimită la aspecte invariabile constante. De asemenea, se cere acceptat faptul că nu e posibil să se conceapă o doctrină și o metodologie definitivă, unică și infailibilă pentru receptarea și interpretarea persoanei umane normale și dizarmonice. Teoria celor cinci mari factori asigură o acceptabilă acoperire caracteriologică, în perspectiva dimensiunilor psihice. Ea este însă lipsită de structură, centrare și ierarhizare. Se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportamentul interpersonal, atât de mult accentuate de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută. În sfârșit, nu sunt reliefate acțiunile care implică moralitate, responsabilitate, discernământul, culpa, generozitatea. În doctrina psihanalitică, pe cât e ea de rigidă și generalizatoare, este loc pentru eu, sine, impulsuri, tendințe, reflectarea altora în sine prin introjecția normativității sociale reprezentată de supra-eu. Aceasta conduce la conflict intrapsihic. Concepția lui Livesley, a lui Millon și, până la un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de instrument fiind ultimii 5 sau 2 ani. Diverse instrumente de evaluare a tulburărilor personalității nu dau toate aceleași rezultat, chiar aplicate competent la același subiect, în funcție de construcția lor și baza lor teoretică (TYRER, 2000Ă. Instrumentele ce se bazează pe doctrina dimensională trebuiesc „traduse” în termeni categoriali. Evaluarea patologiei psihiatrice pe Axa I pe tot cursul vieții și nu doar cu ocazia unui episod actual, este uneori dificilă. Există puține studii prospective pe termen lung, pornindu-se de la cazuri identificate cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
următoarea schemă: Sunt comentate următoarele probleme și teme: Corelația dintre Axa I și II, ambele diagnosticate prin criteriile din DSM-IV, privită prin perspectiva modelelor clasice a predispoziției (vulnerabilitățiiă, a complicației, a patoplastiei și a spectrului. Autorii înclină mai mult spre doctrina spectrului. Corelația dintre Axa I și personalitatea normală. Cele mai multe studii s-au făcut cu trimitere la trăsăturile din FFM dar o altă serie de cercetări, între care și cele ale autorilor, au utilizat Multidimensional Personality Questionnaire (MPQ, TELLEGANĂ. Au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]