12,434 matches
-
când în când mai mergeam pe la adunare, dar din ce în ce mai rar. După terminarea studiilor m-am căsătorit cu un fost coleg de liceu și de facultate, care m-a cucerit prin inteligența și calitățile lui. Avem împreună doi copii minunați: o fetiță, medic uman și un băiat, medic veterinar. Animați de dorința de a se realiza pe plan profesional și material, au plecat din țară, unul în Germania (fata) și altul în Anglia (băiatul). Atunci am simțit că am trăit degeaba și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
M-am aplecat, am luat-o și am citit titlul cărții: „HRISTOS, LUMINA LUMII”. M-au trecut fiorii și mi-am amintit că am și eu o carte care se numește așa, primită de la tatăl meu. După moartea tatălui meu, fetița mea m-a rugat să iau eu cărțile lui tataie din care el le citea seara, când mergeau în vacanțe la părinții mei. Le-am luat în anul 1997 și le-am pus într-un loc ferit de privirile tuturor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care ți-e mai mare dragul să-i privești cum își rotesc aripile, unii albi, alții cu pene vineții sau cenușii tărcate cu alb. Pentru Maria trecerea timpului se suprapune cu întâmplări din viața ei, așa cum a fost nașterea unei fetițe în martie 1926 și căreia i-a dat numele Elena, în amintirea celei pe care o pierduse și ca să-și aducă aminte și de mama ei precum și de soacră-sa, care tot Elena se numea. Apoi prin aprilie 1928 s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
treburi, încă de dimineață. Dintre cei mici Maria le-a chemat pe Maricica și Lențâca (una de zece ani iar cealaltă de opt) și le -a spus și lor vestea cea rea, cu grijă ca să nu le sperie prea tare. Fetițele plânseră și ele văzând-o pe mama lor atât de tristă și înlăcrimată. Cumnata Ileana, îndurerată și ea că a fost purtătoarea unei vești atât de triste, deschise portița și dispăru pe uliță la vale. Mama și fetele cele mici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
c-o veni/ Luna când o răsări/ Ies afară, luna sus/ Badea a fost și s-a dus/ Unde ești, bădiță, nalte/ De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai venit/ Suflețelul meu iubit/ Că eu ard de dorul tău/ căutându-te mereu./» − Frumos ați cântat, spuse Gheorghiță, păcat că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
învățământ mă face să repet clasa, la fel ca și ceilalți școlari. Ne întâlneam în aceeași clasă cu cei ce promovaseră în clasa a II-a. Vine o altă învățătoare, care stătea în gazdă la familia perceptorului. Perceptorul avea o fetiță, ce a devenit colegă cu noi, cei care promovasem deja în clasa a III-a. La sfârșitul anului școlar mă aștepta altă decepție! Eu, care promovasem primul sunt acum al doilea, iar fiica perceptorului era prima. La împărțirea premiilor aud
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
permisie de zece zile. Situația calmă din sectorul nostru mă determină să dau examenul de definitivat în învățământ. Îmi procur material de studiu și în septembrie mă prezint la centrul de examinare de la Buzău, acolo unde se afla soția și fetița. Puteam obține examenul ca mobilizat pe front, dar am vrut să mă reverific - să-mi testez capacitatea intelectuală. Deoarece se aștepta zilnic ordinul de deplasare a regimentului spre Est, cu foarte mare greutate mi se acordă alte 10 zile, mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să mă îmbrățișeze strig cu voce puternică: „Stați! Nu vă apropiați de mine, că am râie și păduchi!” Am scăpat ușor de podoabele ce aveam fără a molipsi pe cineva. Tot atunci sora mai mică, cu soțul remobilizat năștea o fetiță pe care am botezat-o noi. În prima duminică din acest ultim concediu de pe front m-am dus la biserica de lângă noi și după slujbă am discutat cu preotul și unii consăteni foarte îngrijorați că frontul se apropiase de Iași
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o mică piesă al unui uriaș angrenaj ce macină și distruge totul în jurul său!... În Duminica Floriilor mă întâlnesc cu cumnatul meu - aflat la o unitate vecină cu noi. Îi aduc vești proaspete de acasă, îi spun că are o fetiță de aproape două luni, că eu i-am fost naș de botez și alte vești din sat. Ajungem la prima zi de Paști. În acea seară străjuiam la hotar și ne gândeam la ce ni se putea întâmpla în viitorul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
figuri cunoscute. Văd pe mama, pe tata și ceilalți membri ai familiei, îi îmbrățișez luându-mi rămas bun de la ei. Văd peste tot oameni și locuri dragi mie. De toți și de toate mă despărțeam... Urmăresc în gândurile mele soția, fetița și întreaga familie de la Buzău. Soția se refugiase acolo. Pe toți îi vedeam la masa mare din sufrageria spațioasă de la Buzău și mă despart și de ei, dragii mei! Pe vremuri citisem unele romane în care eroul condamnat la moarte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în realitate, pentru a nu alarma pe nimeni. La Buzău, socrul meu face unele aprecieri asupra stării mele. Făcuse și el Primul Război și văzuse multe! Soția dorește să vadă cu ochii ei starea mea și pleacă spre Făgăraș, lăsând fetița în grija surorii mai mici. Cu toată împotrivirea celor din jur, mai ales că bombardamentele se repetau tot mai des, soția pornește la drum, precum Ana meșterului Manole... Cu greu trece prin Ploiești printr un bombardament și la ieșirea din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
departe de viață, de existență! Apoi, de data aceasta mai încrezători în viață ca niciodată până acum, ne-am despărțit cu lumina speranței în inimi și suflete! Am rămas pentru vindecarea completă în spital, în timp ce soția s-a dus la fetița ei să-i cânte dulce la ureche înainte de culcare spunându-i că tăticul ei drag se va întoarce sigur acasă!... La 20 iulie 1944 se atentează la viața lui Hitler, Germania clocotește în disperarea cauzei de mult pierdute. Armatele germane
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Apar trupele rusești cu ținta finală - Berlin. Ne ascundem prin râpi și hârtoape prăpăstioase din vecinătatea satului. Cu tot adăpostul nostru suntem surprinși de un infernal bombardament al katiușelor rusești. S-au aprins râpile din jur! La nici doi ani fetița noastră iese pe buza râpii, încrucișează brațele, apoi se roagă cu ochii spre cer și a rămas cu o teribilă spaimă ce a marcat-o pentru viitor. Războiul continuă, iar sovieticii, acum aliații noștri, se poartă cu noi sub orice
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de o mână vrăjmașă, noi eram scutiți de unele griji. Ne făceam datoria de educatori așa cum fuseserăm pregătiți în școală. Nu aveam probleme majore de rezolvat. Dintr-o pricină oarecare, o supraveghetoare din Orfelinatul de la Timișul de Jos, care avea fetița elevă la mine în clasă, îndemnată de cineva, a făcut o reclamație nefondată împotriva mea. Se anchetează cazul, este transferată la alt orfelinat și-și exprimă teama că-i voi persecuta copilul. Am asigurat-o tocmai de contrariu și când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a făcut o reclamație nefondată împotriva mea. Se anchetează cazul, este transferată la alt orfelinat și-și exprimă teama că-i voi persecuta copilul. Am asigurat-o tocmai de contrariu și când a revenit după câteva luni să-și revadă fetița s-a convins că am fost ca un tată pentru acea nevinovată ființă. Mi-a mulțumit și mi-a spus chiar și numele celui care o îndemnase să reclame. Totdeauna în activitatea didactică nu am amestecat copiii în relațiile pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dând voie șoferului să meargă în drumul său. Căldură de iulie, miros accentuat de motorină. Aerisim, soția ia măsuri de gospodină cu răspundere față de bunul trai al familiei. Suntem cu o persoană în plus, deoarece din Buzău am luat o fetiță dintr-o familie numeroasă cu serioase lipsuri, în condițiile secetei catastrofale din acea vară 1946. Va fi tovarășa de joacă a fetiței noastre. Încep să cunosc lumea din acea comună, să caut o casă unde să pot locui. Cu mare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
răspundere față de bunul trai al familiei. Suntem cu o persoană în plus, deoarece din Buzău am luat o fetiță dintr-o familie numeroasă cu serioase lipsuri, în condițiile secetei catastrofale din acea vară 1946. Va fi tovarășa de joacă a fetiței noastre. Încep să cunosc lumea din acea comună, să caut o casă unde să pot locui. Cu mare greutate mă înțeleg asupra prețului chiriei, dar n-am ce face. Proprietarul, un tânăr preot, îmi închiriază jumătate din casa părintească, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o pivniță trainică de bun gospodar, cu gând de stabilitate. Bătrâna mamă a celui dispărut se bucură că are în jurul ei o familie tânără, având cui să-și spună păsul, mai ales față de soția mea, cu firea ei deschisă, prietenoasă. Fetița noastră împlinea cinci ani, creștea frumos lângă noi, părinții ei. Nepoatele mele și copiii din sat i-au fost tovarăși de joacă. Asemeni mie, era inițiatoarea unor jocuri copilărești. Mulțumiți și fericiți că am realizat un cuib de locuit, ne
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în cadrul locuinței mele. În vară, ne bucurăm de vizitele surorilor și fraților soției, toți sunt încântați de casa noastră, de atmosfera caldă din casa noastră și chiar de o oarecare bunăstare, mai ales că soția avea excelente calități de gospodină. Fetița noastră era totul pentru părinți și pentru rudele ce ne treceau pragul. Aproape că nu am simțit trecerea vacanței și ne pregăteam să continuăm munca, fiecare la locul său. Anul școlar 1948-1949 aduce „Reforma învățământului”, extinzându-se învățământul de șapte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu se poate deplasa fără să nu treacă prin celebra „Piață San Marco”, cu puzderia de porumbei care ciugulesc fără teamă boabele din mâinile darnice ale turiștilor. După ce am admirat grandoarea construcțiilor ce mărginesc piața, m-am apropiat de o fetiță din China, care hrănea cu mânuțele ei porumbeii ce-i zburau prin jur abia distingându-se printre sutele de zburătoare. M-am alăturat fetiței și pentru puțin timp am redevenit copilul lumii, bucurându-mă de zborul lin, fâlfâitor al porumbeilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
darnice ale turiștilor. După ce am admirat grandoarea construcțiilor ce mărginesc piața, m-am apropiat de o fetiță din China, care hrănea cu mânuțele ei porumbeii ce-i zburau prin jur abia distingându-se printre sutele de zburătoare. M-am alăturat fetiței și pentru puțin timp am redevenit copilul lumii, bucurându-mă de zborul lin, fâlfâitor al porumbeilor. În frumusețile și grandoarea Veneției se amestecă și foarte multă suferință și cruzime ce au marcat existența acestui oraș-stat cu un rol de seamă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Dumneata nu vei înghiți pastila, pentru că ai un copil căruia îi dai pâine!” Brusc m-am trezit oarecum înspăimântat și m-am gândit la ce visasem. Da! Aveam un copil căruia îi dădeam pâine de ani de zile. Era o fetiță din vecini care-mi cerea chiar așa: „Vă rog să-mi dați de-o pâine!” Acum era mare și-i dădeam să-și cumpere și mai mult de o pâine și chiar mai mult. Am făcut legătura dintre faptul real
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
avut o problemă în familie. Că l-ar fi înșelat soția. Asta-i ce am aflat noi. M. M.: E posibil. Probabil. S. B.: Am aflat ce șopteau ofițerii, care știau de la căpitanul Rață, care îi era cumătru, îi botezase fetița. M. M.: Rață, am auzit de acela. S. B.: Era un ofițer cu un defect de vorbire, era bâlbâit: "B-b-băi, so-o-ldatule!". Noi râdeam de căpitanul Rață, spuneam că dă cele mai lungi ordine, dar era un tip de treabă. El
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o saltea de paie, paie cu care se hrănește o capră, o femeie sumar îmbrăcată, un copil care plânge încontinuu, un cuplu care se acuplează nestingherit pe unul dintre patu- rile suprapuse, bărbați pe jumătate goi, sexul spelb al unei fetițe într-o lume în care pudoarea nu își are sensul. Această „subpământă” fioroasă cu iz de piranesiană pușcă- rie pe care o filmează regizorul nu apare în lumea operei caragialești. Nici măcar în D’ale Carnavalului mahalaua nu apare atât de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ultramodernă, unde, ca și noi, veniseră o mulțime de madrileni cu copiii pentru... promenadă. Da! Pentru că gara (Atocha) nu era cleioasa și cenușia clădire cunoscută de noi, ci o seră cu plante exotice într-un microclimat, loc de joacă pentru fetițe îmbrăcate cu rochițe de catifea, lungi, cu danteluțe și pantofiori de lac și băieței simpatici, roșii în obraji de atâta alergătură. Uși de sticlă care se deschid automat; automate care îți dau informația necesară; scări rulante; și-n mijlocul sălii
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]