11,378 matches
-
a se permite buna funcționare a sistemului de omologare completă, este deci necesar să se clarifice mai bine sau să se completeze anumite dispoziții ale directivei în cauză. (3) În acest scop, este important să se specifice că dispozitivele de iluminat omologate pentru vehicule de categoria M1 și N1 în conformitate cu directivele pertinente pot să fie instalate și pe autovehicule cu două sau trei roți. În afară de aceasta, trebuie, să se permită instalarea facultativă de faruri de ceață față, faruri de ceață spate
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
CE5, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexele II - VI ale Directivei 93/92/ CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă. Articolul 2 1. Începând cu 1 ianuarie 2002, statele membre nu pot, din motive care privesc instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă: - să refuze omologarea CE a unui tip de autovehicul cu două sau trei roți și nici - să interzică înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a autovehiculelor cu două sau trei roți în măsura în care instalarea dispozitivelor de luminat
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
exigențelor Directivei 93/92/CEE, așa cum este modificată de prezenta directivă. 2. Începând cu 1 iulie 2002, statele membre refuză omologarea CE a oricărui tip nou de autovehicul cu două sau trei roți din motive referitoare la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă, dacă dispozițiile Directivei 93/92/CEE, așa cum este modificată de prezenta directivă, nu sunt respectate. Articolul 3 1. Statele membre adoptă și publică până la 31 decembrie 2001, cel târziu, dispozițiile necesare aducerii la îndeplinire a prezentei
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
Bruxelles, 22 noiembrie 2000. Pentru Comisie Erkki LIIKANEN Membru al Comisiei ANEXĂ I. Anexa II se modifică după cum urmează: (a) [Nu se referă decât la versiunea în limba engleză.] (b) Pct. 5 se înlocuiește cu textul următor: "5. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă menționate la pct. 1 și 2, omologate pentru motociclete în conformitate cu Directiva 97/24/CE sau omologate pentru vehicule de categoriile M1 și N1, în conformitate cu Directivele pertinente 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
2 se completează după cum urmează: "2.5 faruri de ceață față, 2.6 faruri de ceață spate, 2.7 faruri pentru mersul cu spatele, 2.8 semnal de avarie." (b) Pct. 5 se înlocuiește cu textul următor: "5. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă menționate la pct. 1 și 2, omologate pentru motociclete în conformitate cu Directiva 97/24/CE sau omologate pentru vehicule de categoriile M1 și N1, în conformitate cu Directivele pertinente 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
CEE sau 77/539/CEE sunt de asemenea admise pe motoretele cu trei roți și pe motoretele ușoare cu patru roți." (c) La pct. 6.5.3.1., ultima liniuță se înlocuiește cu textul următor: "- bordurile interioare ale marjelor de iluminat trebuie să se găsească la o distanță de cel puțin 500 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm, dacă lățimea maximă a vehiculului este mai mică de 1300 mm." (d) Pct. 6 se completează după cum urmează: "6.11
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
Semnal de avarie 6.14.1. Dispoziții identice cu cele reluate la pct. 6.10.1 - 6.10.11. din anexa VI. III. Anexa IV se modifică după cum urmează: (a) Pct. 5 se înlocuiește cu textul următor: "5. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă menționate la pct. 1 și 2, omologate pentru vehicule de categoriile M1 și N1, în conformitate cu Directivele pertinente 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76/760/CEE, 76/761/CEE, 76/762/CEE, 77
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
77/538/CEE sau 77/539/CEE sunt de asemenea admise pe motociclete." (b) [Nu se referă decât la versiunea în limba engleză.] IV. Anexa V se modifică după cum urmează: Pct. 5 este înlocuit cu textul următor: "5. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă menționate la pct. 1 și 2, omologate pentru vehicule de categoriile M1 și N1, în conformitate cu Directivele pertinente 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76/760/CEE, 76/761/CEE, 76/762/CEE, 77
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
CEE, 76/761/CEE, 76/762/CEE, 77/538/CEE sau 77/539/CEE sunt de asemenea admise pe motocicletele cu ataș." V. Anexa VI se modifică după cum urmează: (a) Pct. 5 este înlocuit cu textul următor: "5. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă menționate la pct. 1 și 2, omologate pentru vehicule de categoriile M1 și N1, în conformitate cu Directivele pertinente 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76/760/CEE, 76/761/CEE, 76/762/CEE, 77
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
CEE sau 77/539/CEE sunt de asemenea admise pe triciclete." (b) [Nu se referă decât la versiunea în limba olandeză.] (c) La pct. 6.5.3.1., ultima liniuță se înlocuiește cu textul următor: "- bordurile interioare ale suprafețelor de iluminat trebuie să se găsească la o distanță de cel puțin 500 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm, dacă lățimea maximă a vehiculului este mai mică de 1300 mm." (d) [Nu se referă decât la versiunea în limba
jrc4614as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89780_a_90567]
-
și la lărgimi de bandă mai mari decât alte medii de comunicație. Fibrele sunt utilizate în locul cablurilor de metal deoarece semnalul este transmis cu pierderi mai mici, și deoarece sunt imune la interferențe electromagnetice. Fibrele optice sunt utilizate și pentru iluminat și transportă imagine, permițând astfel vizualizarea în zone înguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate în diverse alte aplicații, inclusiv senzori și laseri. Lumina este dirijată prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra să se
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
fel pentru a măsura temperatura internă a transformatoarelor electrice, unde câmpurile electromagnetice prezente fac imposibile alte tehnici de măsurare. Senzorii extrinseci măsoară și vibrații, rotații, deplasări, viteze, accelerații, momente ale forțelor și tensiuni mecanice. Fibra optică este folosită și în iluminat, ca ghid de lumină în aplicații medicale și nu numai, în care este nevoie de lumină puternică pe un punct ascuns. În unele clădiri, fibra optică este utilizată pentru a direcționa lumina solară de pe acoperiș spre alte părți ale clădirii
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
län-ului Västerbotten), soarele nu apune în lunile iunie și iulie. Mai la sud, în aceleași luni, deși soarele se situează pentru câteva zeci de minute sub linia orizontului, este suficientă lumină la orice oră pentru a depune activități diurne fără iluminat adițional (așa-numitele nopți albe). În Stockholm, în luna iunie, noaptea durează câteva ore. Jumătate din suprafața țării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puțin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
luxuriant al vegetației tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit această artă numai pentru a-l personifica pe Buddha și pentru împodobirea monumentelor religioase. În plus, în Thailanda reprezentarea Iluminatului este unică: prezentat adesea în starea de meditație profundă, cu fața senină, familiară, cu un nimb, cu urechi alungite în jos sau mărite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentând al treilea ochi al viziunii spirituale) și cu ushinsha
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
Parisul are multe porecle, cea mai cunoscută fiind „La Ville-Lumière („Orașul Luminilor”), nume care se datorează în primul rând faimei orașului pentru faptul că era un centru de educație și al ideilor în epoca iluminismului și mai târziu datorită adoptării iluminatului stradal. De la mijlocul secolului al XIX-lea Parisul este cunoscut sub numele de "Paname", în argoul parizian. Cântărețul Renaud a popularizat termenul în rândul generațiilor tinere în albumul din 1976 "Amoureux de Paname" („Îndrăgostit de Paname”). Locuitorii Parisului sunt cunoscuți
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
pe schelet metalic cu geamuri de cristal cu aplicații de decorații din lemn. Măștile ce maschează nișele de calorifer sunt realizate din alamă cu elemente florale, având tot stilul brâncovenesc ca izvor de inspirație, executate de artiști plastici. Corpurile de iluminat sunt executate din alamă și cristal de Mediaș. Draperiile și covoarele sunt realizate în nuanțe de roșu englez siena. Această galerie se intersectează cu intrarea oficială (C4), dinspre Bulevardul Unirii. Aici se află cele două scări monumentale, având fiecare câte
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
înființată secțiunea bistrițeana a Societății Gustav Adolf care a contribuit la construcția a numeroase biserici evanghelice în districtul Bistriței. În anul 1874 s-a înființat Societatea bistrițeana a pompierilor voluntari. În 1886 era dată în exploatare linia ferată Dej - Bistrița. Iluminatul public cu lămpi de petrol a fost introdus la Bistrița 1862. Localul actual al Primăriei a fost edificat că și hotel între 1854 și 1855. În 1858 telegraful se instala la Bistrița, iar în 1900 era realizată rețeaua de telefonie
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Bistrița, iar în 1900 era realizată rețeaua de telefonie. Între 1907 - 1910 se realizează aducțiunea de apă de la Cușma, în lungime de 21 km și se amenajează sistemul de canalizare al orașului. În 1913 era edificata uzina electrică și introdus iluminatul electric în oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la Asociația meșteșugarilor din Bistrița (Gewerbeverein) iar în 1913 s-a deschis sala de cinema „Omnia” de pe Fleischeralle. Casele patricienilor din acele timpuri precum Casă Andreas Beuchel (numită
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă. În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric. În lucrarea "Ghidul Banatului" de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel: După al Doilea Război Mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statul
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
permis construirea a două stațiuni cazino la Marina Sentosa de Sud în 2005. Pentru a concura cu rivalii din regiune, cum ar fi Hong Kong, Tokyo și Shanghai, Guvernul a anunțat că o parte a orașului va fi transformată printr-un iluminat civic și comercial foarte spectaculos. Mâncarea a fost, de asemenea, puternic promovată ca un punct de atracție pentru turiști, Festivalul Alimentar de la Singapore organizat în luna iulie în fiecare an sărbătorind bucătăria din Singapore. Singapore se profilează rapid, ca un
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
revistă cunoscut în America de Nord sub denumirea de vodevil. Aveau actori, cântăreți și comedianți, care evoluau în fața unui public entuziast și zgomotos. Opera și baletul (dansul dramatic) au înflorit în secolul al XIX-lea. S-au dezvoltat în același timp și iluminatul electric, scenele rotative, efectele speciale incitante cu apă, fum și diverse iluzii vizuale. Producțiile au devenit atât de elaborate, încât prin anul 1910, unii directori preferau decorurile. Noile idei includeau scena împinsă în față, care a dus apoi la scena
Teatru () [Corola-website/Science/297455_a_298784]
-
la scena circulară, înconjurată complet de public și la teatrul în aer liber. Producțiile teatrale moderne implică munca unei echipe în spatele scenei:proiectanți, constructori, tehnicieni, costumieri și machiori, actori și regizori. Teatrele profisioniste oferă ultimele inovații din electronică, sisteme de iluminat și sonorizare. Iar piesele de teatru sunt jucate cu mult succes, de amatori, în săli mici și în școli.
Teatru () [Corola-website/Science/297455_a_298784]
-
Sistemul de propulsie tansformă mișcarea de rotație în mișcare de translație și ajută automobilul să se sprijine pe drum sau pe sol. Instalații auxiliare ale șasiului Instalațiile auxiliare asigură confortul, siguranța circulației și controlul exploatării automobilului.Ele sunt instalația de iluminat, instalația de semnalizare, instalația de încălzire, instalația de aerisire, ștergătoarele de parbriz, etc. Caroseria este partea principală a automobilului care are rolul de purtător al persoanelor sau mărfurilor sau instalațiilor montate pe automobil, asigurând izolarea și autonomia încărcăturii față de restul
Automobil () [Corola-website/Science/297484_a_298813]
-
comuna era reședința plaiului Peleșul din județul Prahova. În 1925, Anuarul Socec consemnează că Sinaia avea sistem de canalizare și apă curentă, alimentată din izvoarele Peleșului și Vânturișului, precum și o uzină hidroelectrica de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de iluminat public electric. Spre sfârșitul perioadei interbelice, Sinaia avea 3906 locuitori și era reședința plășii Sinaia din județul Prahova. În 1950, Sinaia a trecut în administrația raionului Câmpina din regiunea Prahova și, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
au ajuns până aproape de Sofia. În ultima parte a secolului XIX se adoptă măsuri semnificative de sistematizare (adaptarea străzilor la circulația trăsurilor și pavarea lor, amenajarea de piețe, canalizarea apelor uzate și a pârâului Cuiejdi, modernizarea centrului orașului și instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, grădini și parcuri), controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]