11,658 matches
-
unui semiconductor că la un fel de “gaz ideal”, unde electronii zboară în jur liberi fără a se supune Principiului Pauli. În majoritatea semiconductorilor, benzile de conducție au o relație de dispersie parabolica și astfel electronii răspund forțelor (câmpurilor electrice, magnetice etc.) la fel cum ar face în vid, cu mase efective diferite. M. Petrescu (coord) Tratat de știință și ingineria materialelor metalice vol 3 Metale. Aliaje. Materiale speciale. Materiale compozite, Editura Agir, București, 2009
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii pi liberi în cîmp magnetic absorb la valori mai mici față de protonii de tip vinilic (C=C). Moleculele monociclice ce au 4n electroni π sunt numite antiaromatice și sunt în general destabilizate din punct de vedere electronic, din această cauză ele tinzând să iasă din
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
tunete cu ecou și artilerie îndepărtată. Având o senzație de sinistru, termenul de "ambient izolaționist" ar putea fi folosit alternativ cu acesta în funcție de perspectiva ascultatorului sau a artiștilor. Unii artiști și release-uri care reprezintă stilul pot include albumul "Ghosts on Magnetic Tape" și EP-ul "Vajrayana" de Bass Communion, "Cold Summer" de Lull, "The Poisoner" al Controlled Bleedingand și albumul de colaborare dintre Robert Rich și Lustmord, "Stalker". Stiluri similare includ ambient industrial și ambient izolaționist. Ambient house este o categorie
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
10 mm). Metodă permite detectarea defectelor materialelor feromagnetice. Un material este considerat ca fiind feromagnetic atâta timp cât este supus la un câmp continuu de 2400 A/m și prezintă o inducție de cel putin 1 tesla. Poate fi efectuată cu pulberi magnetice sau bandă magnetografică. Metodă curenților turbionari este folosită ca o alternativă sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizată, în special, pentru controlul țevilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maximă la grosimi de
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
un câmp continuu de 2400 A/m și prezintă o inducție de cel putin 1 tesla. Poate fi efectuată cu pulberi magnetice sau bandă magnetografică. Metodă curenților turbionari este folosită ca o alternativă sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizată, în special, pentru controlul țevilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maximă la grosimi de perete de până la 5 mm. O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând eficace pentru evidențierea defectelor de suprafață și din imediata apropiere a acesteia. <br/br>Metodă constă în inducerea unor curenți turbionari în pereții țevii controlate. Câmpul magnetic al curenților turbionari induși, datorită prezenței unor discontinuități și neomogenități în material, modifica impedanța bobinei de măsurare, ceea ce afectează amplitudinea și faza curenților turbionari. Amplitudinea, defazajul și adâncimea de pătrundere a curenților turbionari, depind de amplitudinea și frecvența curentului de
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
unor discontinuități și neomogenități în material, modifica impedanța bobinei de măsurare, ceea ce afectează amplitudinea și faza curenților turbionari. Amplitudinea, defazajul și adâncimea de pătrundere a curenților turbionari, depind de amplitudinea și frecvența curentului de excitație, de conductibilitatea electrică, de permeabilitatea magnetică a materialului, de forma piesei controlate, de poziția relativă a bobinelor față de piesă, precum și de omogenitatea materialului controlat. <br/br>Metodă mai este denumită și a curenților Foucault după numele fizicianului francez, Léon Foucault, care a descoperit fenomenul în anul
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
încărcate într-un câmp electromagnetic. În coordonate carteziene, adică formula 41, Lagrangianul nerelativist clasic al particulei în câmpul electromagnetic este: unde e este sarcina electrică a particulei (nu neapărat sarcina electronului), formula 43 este potențialul electric scalar, iar formula 44 sunt componentele potențialului magnetic vectorial. Impulsul generalizat poate fi derivat din: Rearanjând, putem exprima viteza în funcție de impuls: Dacă le substituim în Hamiltonian și le rearanjăm, obținem: Acestă ecuație este frecvent folosită în mecanica cuantică. Lagrangianul pentru o particulă relativistă încărcată este dat de: Impulsul
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
G" (care, de exemplu, interzice tranziții dintr-o stare cu număr impar de pioni într-o stare cu număr par de pioni, sau invers). Împreună cu V. Bargmann și V. Telegdi a formulat ecuația Bargmann-Michel-Telegdi care descrie precesia spinului în câmp magnetic. Împreună cu L.A. Rădicați a dezvoltat teoria geometrica a octetului ȘU(3). Încă din 1953 introdusese o descriere a tranzițiilor de faza că fenomene de rupere a simetriei; a aplicat acest concept la o clasă largă de fenomene, de la fizica particulelor
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de bază pentru teritoriul României a avut-o secția de geofizică aplicată din Institutul Geologic al României. Un memoriu în acest
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
susținut de inginerul de mine Toma Petre Ghițulescu. Au urmat curând lucrările de construcție. Infrastructura (clădirile pentru laboratoare și locuințe) a fost realizată de Institutul Geologic, cu contribuția materială a Administrației Comerciale pentru Prospecțiuni și Exploatări Miniere (ACEX). Sistemul înregistrator magnetic și aparatura pentru măsurători absolute au fost donate de Observatorul Geomagnetic din Potsdam. Mircea Socolescu a avut o contribuție importantă la găsirea amplasamentului noului observator, într-o zonă ferită de perturbații magnetice artificiale, și la proiectarea laboratoarelor amagnetice. Tot el
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
pentru Prospecțiuni și Exploatări Miniere (ACEX). Sistemul înregistrator magnetic și aparatura pentru măsurători absolute au fost donate de Observatorul Geomagnetic din Potsdam. Mircea Socolescu a avut o contribuție importantă la găsirea amplasamentului noului observator, într-o zonă ferită de perturbații magnetice artificiale, și la proiectarea laboratoarelor amagnetice. Tot el a supravegheat executarea construcțiilor și a adus în țară aparatura, după un stagiu de specializare la Potsdam. Conducerea științifică și organizatorică a observatorului a fost încredințată fizicianului Liviu Constantinescu. Pentru punerea în
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
înregistrarea continuă a variațiilor elementelor câmpului geomagnetic, măsurători periodice ale valorilor absolute)"; existența și activitatea Observatorului au fost aduse la cunoștința lumii științifice. În deceniul 1950 tematica cercetărilor a fost extinsă. A fost abordat studiul unor fenomene specifice, ca furtunile magnetice și perturbațiile în formă de golf, cu raportare la morfologia lor. În zona Observatorului a fost instalată prima stație de înregistrare a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
studiul unor fenomene specifice, ca furtunile magnetice și perturbațiile în formă de golf, cu raportare la morfologia lor. În zona Observatorului a fost instalată prima stație de înregistrare a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au fost continuate în deceniile următoare. Participarea lui Liviu Constantinescu la congresul "Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au fost continuate în deceniile următoare. Participarea lui Liviu Constantinescu la congresul "Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA)" din 1957, cu ocazia primului
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Liviu Constantinescu la congresul "Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA)" din 1957, cu ocazia primului An Geofizic Internațional, a făcut cunoscut Observatorul pe plan internațional și a marcat începutul unei colaborări oficiale în cadrul rețelei mondiale de monitorizare a câmpului magnetic planetar. Observatorul Geomagnetic Surlari a început transmiterea periodică a datelor, prelucrate conform protocoalelor IAGA, la centrele mondiale de colectare acreditate. Începând din 1959 conducerea Observatorului a revenit lui Andrei Soare, care a asigurat continuitatea funcționării într-o perioadă de dificultăți
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în 1998 a primit oficial statutul de "observator magnetic planetar". Datele INTERMAGNET, stocate într-o bază de date comună, sunt accesibile online și publicate anual pe disc optic. În anul 2006 Observatorul a devenit "instalație de interes național" în cadrul unui departament al Institutului Geologic. A urmat restaurarea și reamenajarea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se unesc la 1,2 km spre est formând lacul Căldărușani. Amplasarea între cursuri de apă elimină perturbațiile magnetice datorate curenților vagabonzi. Laboratoarele amagnetice se află în centrul unui teren de 3,6 ha; în felul acesta este redus la minim efectul perturbator al gardului metalic înconjurător și al celorlalte clădiri, situate la periferie. Amagnetismul Observatorului este controlat periodic
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
pe hârtie fotografică, magnetogramele fiind developate și scanate manual. Magnetogramele furnizate de variometrele Askania dau o reprezentare sugestivă a variațiilor câmpului geomagnetic, de la "variația diurnă" tipică pentru o perioadă calmă până la manifestări agitate, diferite tipuri de perturbații individuale și "furtuni magnetice". Sistemul a funcționat neîntrerupt până în 2004, când furnizorul de hârtie fotografică a încetat producția. În deceniile următoare au fost instalate, respectiv scoase din funcțiune, succesiv, câteva sisteme înregistratoare, ținând seama de progresul tehnic și de necesitatea asigurării continuității datelor. Un
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
de derulare, a funcționat în perioada 1959-1972. Au urmat sistemele Bobrov (unul utilizat la Observator, alte două într-un număr de stații temporare mobile de pe teritoriul țării), un magnetometru trivariațional cu torsiune fotoelectrică, un magnetometru trivariațional Dimars și o stație magnetică digitală cu senzor triaxial Bartington. În ianuarie 2010 erau în funcțiune două stații Bartington și un magnetometru protonic Overhauser cu înregistrator Geometrics (FGE). Măsurătorile absolute ale câmpului geomagnetic s-au făcut la început (1943) cu un teodolit magnetic Askania cu
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
o stație magnetică digitală cu senzor triaxial Bartington. În ianuarie 2010 erau în funcțiune două stații Bartington și un magnetometru protonic Overhauser cu înregistrator Geometrics (FGE). Măsurătorile absolute ale câmpului geomagnetic s-au făcut la început (1943) cu un teodolit magnetic Askania cu inductor terestru. În deceniile următoare el a fost înlocuit printr-un sistem similar Mating & Wiesenberg și s-au adăugat un magnetometru orizontal cu cuarț QHM și o balanță magnetică BMZ. Aceste sisteme se utilizează în prezent mai mult
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
s-au făcut la început (1943) cu un teodolit magnetic Askania cu inductor terestru. În deceniile următoare el a fost înlocuit printr-un sistem similar Mating & Wiesenberg și s-au adăugat un magnetometru orizontal cu cuarț QHM și o balanță magnetică BMZ. Aceste sisteme se utilizează în prezent mai mult în scopuri didactice. Aparatura funcțională în ianuarie 2010 consta din: Aceste sisteme, instalate în laboratorul amagnetic pentru măsurători absolute, sunt utilizabile și la etalonarea altor instrumente pentru determinări magnetice în scopuri
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
o balanță magnetică BMZ. Aceste sisteme se utilizează în prezent mai mult în scopuri didactice. Aparatura funcțională în ianuarie 2010 consta din: Aceste sisteme, instalate în laboratorul amagnetic pentru măsurători absolute, sunt utilizabile și la etalonarea altor instrumente pentru determinări magnetice în scopuri științifice, prospective sau alte aplicații. Valorile furnizate de ele sunt definite ca "standarde magnetice naționale". Principalul obiectiv permanent al Observatorului este înregistrarea continuă și pe termen lung a variațiilor temporale ale vectorului câmpului magnetic terestru, precum și măsurarea cu
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
funcțională în ianuarie 2010 consta din: Aceste sisteme, instalate în laboratorul amagnetic pentru măsurători absolute, sunt utilizabile și la etalonarea altor instrumente pentru determinări magnetice în scopuri științifice, prospective sau alte aplicații. Valorile furnizate de ele sunt definite ca "standarde magnetice naționale". Principalul obiectiv permanent al Observatorului este înregistrarea continuă și pe termen lung a variațiilor temporale ale vectorului câmpului magnetic terestru, precum și măsurarea cu mare precizie a valorilor sale absolute, ca bază de raportare pentru înregistrări. Datele achiziționate cu sistemele
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]