11,203 matches
-
și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În principiu, s-a acceptat de cvasitotalitatea istoricilor și sociologilor de la noi ideea că satele românești medievale au fost de două categorii și anume: I - libere; II - dependente, adică aservite unui stăpân individual. Raportul numeric dintre ele a variat în decursul timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face notă discordantă față de această opinie Alex. I. Gonța. El
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act datat 8 septembrie 1679. Înainte însă de a ne referi la detaliile privind modul cum au decurs transmiterile de stăpâniri ce vor sta în atenția noastră, este necesară o clarificare și o precizare asupra sensurilor termenului ocină din documentele medievale. Se știe că în actele prin care se operează transmiterea unei stăpâniri de sate și moșii de la unul la altul se vine, de regulă, cu precizări și lămuriri, din care rezultă proveniența anterioară a bunurile ce fac obiectul actului, specificându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă vreme ca părțile lor de moșie de aici nealese, ci în cadrul devălmășiei răzesești, constituindu-se într-un caz sui-generis în ceea ce privește relațiile social-economice medievale de la noi, aspect ce merită și trebuie să fie mai mult cercetat și aprofundat ca sens și semnificație a mobilului care a stat la baza unei astfel de situații. Să înțelegem, oare, că au nutrit și manifestat primele generații de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndepărtat, o au, în ordine cronologică, regimurile vexatorii și inechitabile ale guvernărilor din perioada modernă și apoi silnicul jug, impus de sovietici după august 1944. CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI „Anumite particularități ale contactelor româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th. Ciuntu, în Dicționarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că „Agricultura e milenară în aceste regiuni”, cultivarea cerealelor și a altor plante s-a situat pe primul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre nord. Faptul se constituie încă o dată în argument ce demonstrează străvechimea așezărilor din sudul Moldovei. Surse documentare medievale atestă și alte drumuri, respectiv alte trasee, ce făceau legătura dintre localitățile mai mari sau mai mici. Astfel, în hotarnica Trohăneștilor (Barcea) din 5 iunie 1672, reprodusă de o alta nedatată de la mijlocul secolului al XVIII-lea, găsim înscris „drumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și, mai ales, în cele sătești. Aptitudinile deosebite, ca merite incontestabil recunoscute, erau unanim acceptate și răsplătite de întreaga obște. Aceasta este și opinia istoricului Alexandru I. Gonța în lucrarea Satul medieval în Moldova. Instituțiile, în care scrie: „Numai în urma constatării destoiniciei ca militar și a prestării unui serviciu deosebit, de interes comun, s-au putut crea privilegii pentru unii indivizi din lumea satelor”, satele fiind o continuare în timp și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în varii împrejurări, domnii porunceau slujitorilor de stat (boieri) din diferite resorturi executive (globnici, deșugubinari, olăcari, podvodari etc.) să lase în pace „să nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim doar două cazuri din același an, 1633. Pe data de 6 noiembrie din anul respectiv, domnitorul Moise Movilă scrie „la starostii de Tecuci și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul satelor din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția răzeșiei prin intermediul unui text documentar datorat - scrie el - unui „locuitor al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
49. Biserica armenească Orașul Gherla Cluj k)50. Biserica ortodoxă Comuna Vad, satul Vad Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k)51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia Constanța k)52. Ruinele bisericii și Comuna Brăduț, satul Filia Covasna vestigiile complexului medieval k)53. Biserica reformată Municipiul Sfântu Gheorghe, Covasna satul Chilieni k)54. Biserica romano-catolică Comuna Ghelința, satul Ghelința Covasna k)55. Mănăstirea Dealu Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)56. Biserica Domnească Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)57. Biserica Sfânta Vineri Municipiul Târgoviște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
k)65. Mănăstirea Polovragi Comuna Polovragi, satul Polovragi Gorj k)66. Mănăstirea Tismana Comuna Tismana, satul Tismana Gorj k)67. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Mugeni, satul Porumbenii Mari Harghita k)68. Turnul ��i vestigiile Comuna Cârța, satul Tomești Harghita bisericii medievale k)69. Biserica reformată Comuna Ulieș, satul Daia Harghita k)70. Biserica romano-catolică Comuna Ciucsângeorgiu, Harghita satul Armășeni k)71. Mănăstirea Franciscană Municipiul Miercurea-Ciuc Harghita și capelele de pe dealul Șumuleul Mic k)72. Biserica reformată Comuna Mugeni, satul Mugeni Harghita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
e)23. Așezare dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea de Munte de piatră ecarisată (în punctul "Fețele Albe") e)24. Fortificație dacică Comuna Boșorod, satul Luncani Hunedoara cu incinta și turnurile din piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița Hunedoara cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34. Cetate traco-getică Comuna Bunești-Averești, satul Bunești Vaslui (în punctul "Dealul Bobului") e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea romană Arrubium
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Constanța Constanța i)3. Edificiu cu mozaic Tomis Municipiul Constanța Constanța i)4. Complexul de băi Comuna Geoagiu, satul Geoagiu Hunedoara române cu apă termală Germisara i)5. Basilica paleocreștină Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea cu criptă i)6. Biserica medievală Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea timpurie treflată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j)1. Vestigiile reședinței Comuna Șoimi, Bihor familiei Borșa; complex satul Sânnicolau de Beiuș monastic (în punctul "Dealul Boțocana") j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Constanța i)4. Complexul de băi Comuna Geoagiu, satul Geoagiu Hunedoara române cu apă termală Germisara i)5. Basilica paleocreștină Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea cu criptă i)6. Biserica medievală Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea timpurie treflată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j)1. Vestigiile reședinței Comuna Șoimi, Bihor familiei Borșa; complex satul Sânnicolau de Beiuș monastic (în punctul "Dealul Boțocana") j)2. Biserică fortificată și Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Bihor familiei Borșa; complex satul Sânnicolau de Beiuș monastic (în punctul "Dealul Boțocana") j)2. Biserică fortificată și Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- necropolă (în punctul Severin "Dealul Cetate") j)3. Ansamblu arhitectural Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- medieval: biserică de Severin tip rotondă; locuință fortificată; necropolă (în punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
fortificată și Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- necropolă (în punctul Severin "Dealul Cetate") j)3. Ansamblu arhitectural Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- medieval: biserică de Severin tip rotondă; locuință fortificată; necropolă (în punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești Maramureș cneziale a lui Dragoș Vodă j)10. Cetatea Nouă a Romanului Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești Maramureș cneziale a lui Dragoș Vodă j)10. Cetatea Nouă a Romanului Comuna Sagna, satul Gâdinți Neamț j)11. Curte boierească cu Comuna Grumăzești, satul Netezi Neamț biserică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]