11,461 matches
-
12 boieri stabiliți de domnitor care vor consemna hotarele moșiei într-un hrisov din 27 octombrie 1646. Printr-un alt hrisov din 25 februarie 1652 Matei Basarab sporea averea mănăstirii sale de la Plătărești, întărindu-i moșiile Uscați și Răsciori, precum și moșiile hotărnicite în anul 1647: Mileasca, Tufeanca, Rânzeasca și Plătăreștii de Jos. Matei Basarab nu a ales întâmplător să construiască o mănăstire la Plătărești. Mănăstirea se încadra într-un ingenios sistem defensiv, menit să contribuie la o mai bună apărare a
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la Focșani și Roman și doneză Mănăstirii „Sfântul Spiridon” moșii și alte bunuri imobiliare (între care moșia domnească de la Târgu Ocna cu aproximativ 16.000 de hectare și dealul sării), proprietăți la care Scarlat Ghica adaugă alte 1.200 hectare. Pe aceste terenuri, unde mai târziu vor fi descoperite izvoare
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la Focșani și Roman și doneză Mănăstirii „Sfântul Spiridon” moșii și alte bunuri imobiliare (între care moșia domnească de la Târgu Ocna cu aproximativ 16.000 de hectare și dealul sării), proprietăți la care Scarlat Ghica adaugă alte 1.200 hectare. Pe aceste terenuri, unde mai târziu vor fi descoperite izvoare minerale, se vor construi clădiri care să
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
a celor cu caracter social, a fost constituit în timp din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie care îl ucid în cele din urmă. Pelicula a fost filmată în comuna Coțofenii din Față, Dolj, aflată la 20 km. de Craiova. A fost folosit un conac boieresc construit de 200 de ani, declarat monument istoric din 2004, dar
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
Călugării greci au stăpânit mănăstirea și numeroasele moșii și sate din jurul Iașului dar și dincolo de Prut până la secularizarea averilor mănăstirești realizată de Alexandru Ioan Cuza când, datorită reducerii averilor mănăstirii, o părăsesc. Biserica mănăstirii s-a transformat în biserică parohială, devenind o filială a bisericii Sfântul Sava, iar
Mănăstirea Dancu din Iași () [Corola-website/Science/330436_a_331765]
-
Târgurile de aici erau organizate ca și orașele moldovenești, fiind conduse de șoltuzi și pârgari. Stăpânirea domnilor Moldovei era dovedită și de condicile de socoteli și biruri ale acestora. Centrele mai importante erau Moghilău - ridicat de domnitorul Ieremia Movilă pe moșia Cantacuzineștilor, Dubăsari - ridicat în apropierea podului de dubase (luntre) construit de moldoveni, altele erau: Bârzula, Codâma, Iampol, Jaruga, Ocna Roșie, Silimbria, Rașcov, Vasilcău, etc. Trebuie de asemenea menționat Oceacul, situat la extremitatea nordică a estuarului Niprului (în a cărui bifurcație
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
lumea literaturii romantice inspirată de Revolta din Noiembrie. De asemenea, dragostea față de frumusețea peisajului polonez și a folclorului au fost trezite în el de unchiul său, Feliks Karczewski unchiul său, care îl invita și pe viitorul romancier Adolf Dygasiński la moșia sa, pentru lărgirea viziunii tânărului Jacek. Malczewski s-a mutat la Cracovia, la vârsta de 17 ani, și-a început educația în artă în anul 1872, sub ochiul atent al lui Leon Piccard. A urmat primele cursuri de arta în
Jacek Malczewski () [Corola-website/Science/329228_a_330557]
-
Fiul baronului Iordachi Wassilko de Serecki (1795-1861) și al Anei de Kalmucki (Calmuțchi) (1811-1896), a crescut la moșia tatălui său din Berhomet. A urmat cursurile liceului din Cernăuți, unde a luat bacalaureatul în 1846 cu distincțiune. După aceea a studiat Filosofia și Dreptul la Cernăuți și Lemberg (Liov). Din 1850 a lucrat ca avocat în Cernăuți și din
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
Berhomet. A urmat cursurile liceului din Cernăuți, unde a luat bacalaureatul în 1846 cu distincțiune. După aceea a studiat Filosofia și Dreptul la Cernăuți și Lemberg (Liov). Din 1850 a lucrat ca avocat în Cernăuți și din 1859 a administrat moșiile tatălui său bolnav. Alexandru, proprietar mare și membru al Partidului Conservator Autonomist Român din Bucovina, a început cariera politică în 1862 ca deputat pentru moșierimea mare, de la 1870 pentru județul Vijnița în Dieta Bucovinei, unde a fost reales periodic de
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
în 1391. Regele Sigismund al Germaniei l-a promovat pe contele Adolf al II-lea la statutul de duce (devenind Adolf I) și de principe al Sfântului Imperiu Roman în 1417. Teritoriile Cleves-Mark au devenit una dintre cele mai importante moșii din cercul Renania Inferioară-Westfalia în 1500, aflându-se în rivalitate cu principii-episcop de Münster. În 1511, ducele Ioan al III-lea cel Pașnic, fiul ducelui Ioan al II-lea cel Pios, ca urmare a căsătoriei sale cu Maria, a moștenit
Ducatul de Cleves () [Corola-website/Science/328623_a_329952]
-
Jülich s-a unit cu comitatul de Berg. În 1511, ducele Ioan al III-lea de Cleves a moștenit Jülich și Berg în urma căsătoriei cu Maria de Geldern, fiica ultimului duce, Wilhelm al IV-lea de Jülich-Berg. Ea a moștenit moșiile tatălui ei: Jülich și Berg, precum și comitatul de Ravensberg. Din 1521, Jülich-Berg și Cleves au format Ducatul de Jülich-Cleves-Berg, prin uniunea personală de sub ducele Ioan al III-lea. Când ultimul duce de Jülich-Cleves-Berg a murit în 1609 fără a avea
Ducatul de Jülich () [Corola-website/Science/328621_a_329950]
-
Legea Salică din Sfântul Imperiu Roman a cauzat proprietății să treacă soțului unei moștenitoare (femeile nu puteau deține proprietăți decât printr-un soț sau un tutore). Odată ce tatăl ei a murit în 1521, ducii de Jülich-Berg s-au stins, iar moșia a trecut astfel sub guvernarea lui Ioan al III-lea, ducele de Cleves. Alături de teritoriile personale ale acestuia, Comitatul de Mark și ducatul de Cleves ("Kleve"), s-a constituit o uniune personală. Ca rezultat al acestei uniuni, ducii de Jülich-Cleves-Berg
Comitatul de Berg () [Corola-website/Science/328620_a_329949]
-
ar fi fost botezat cum era obiceiul în armata română de un triumvirat de înalți ofițeri, coloneii Codreanu, Haină - Roșie și generalul Pantazi. Familia s-a refugiat din Focșani pe dealurile de la Faraoanele, unde bunicul dinspre mamă avea o mică moșie cu vie nobilă, pădure și terenuri de vânătoare. Acolo a crescut Valeriu Pantazi cu mama și fratele lui Nicolae până la întoarcerea tatălui din cel de al Doilea Război Mondial. Spre sfârșitul războiului, tatăl lui Valeriu s-a întors pe jos
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
drum împreună cu cei trei frați de sânge. Tudor Șoimaru se îndrăgostește de Magda, fiica boierului, iar fata îi răspunde la sentimente. Ajuns în satul natal, Tudor Șoimaru află de la moș Mihu, unchiul său, că boierul Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
le facă dreptate răzeșilor șoimăreșteni. Moș Mihu îi prezintă voievodului abuzurile săvârșite de Stroie Orheianu care le răpise pământurile dăruite lor de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Ștefan Tomșa le dă dreptate răzeșilor, poruncind să li se restituie moșiile moștenite din moși-strămoși până dincolo de Murgeni cu toată curtea lui Stroie Orheianu care fusese clădită pe pământul luat cu japca. Dreptatea lui Tomșa îi nemulțumește pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia. Doamna Elisabeta Movilă îi convinge pe
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia. Doamna Elisabeta Movilă îi convinge pe boierii fugari și pe magnații polonezi să o ajute cu bani pentru formarea unei noi oști de mercenari. Răzeșii șoimăreșteni iau în posesie vechea lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița, o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar la începutul primăverii anului 1614 Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
neputând să-și continue pregătirea școlară din cauza sărăciei familiei. În consecință, a fost nevoit să se angajeze în 1915 ca băiat de prăvălie și ucenic la o tăbăcărie din Roșiorii de Vede, apoi în 1917 a lucrat ca argat pe moșia boierească a lui Dinu C. Ioanid (cunoscut sub pseudonimul literar de Dinu Nicodin) din satul dunărean Lisa. În anul 1917 sosește în Bucureștiul ocupat de armatele germano-austriece, încercând să se angajeze ca vânzător de ziare. În același an face o
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
aceștia împotriva nemților, arestarea de către grănicerii bulgari, traversarea periculoasă a Dunării etc. Darie are parte de două întâlniri providențiale care-l salvează de la o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul lui bai Gheorghe, ce avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski, ceea ce-i
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
al regilor germani din regiune și negustorii erau nevoiți să străbată posesiunile lui Dirk, de-a lungul Rinului și al râului Vecht, pentru a putea ajunge la Marea Nordului. De asemenea, regii și împărații germani rezidau adeseori la Utrecht și pe moșia învecinată de la Nijmegen. O altă rută comercială care trecea prin posesiunile lui Dirk era cea pornind din orașul Tiel către Anglia. Pe parcursul acestei a doua rute, contele Dirk a construit o fortăreață la Vlaardingen, într-o regiune nou locuibilă, unde
Dirk al III-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328808_a_330137]
-
în sus, și despre Râmnic și Buzău să tindea până în apa Buzăului, de stăpânia pământul și satele și pusese subași prin sate și scaune pe baltă de lua vama din toate ceale de esa din bălți și lua dijme dupe moșiile țării...Ci s-a făcuse un lucru foarte rău, carele să începusă din zilele lui Ioan Vodă. Și au nevoit Ioan Vodă ca să isprăvească acest lucru despre împărăție, ca să izgonească subașii si să spargă satele de pe balțile și se rămâie
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
țării și au ținut dupe cum au ținut acei mai denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci care se ocupau de grădinile și domeniile împărătești. Cu vremea
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci care se ocupau de grădinile și domeniile împărătești. Cu vremea, grație protecției de care se bucura moșia, se strânseseră aici o sumedenie de tărani fugiți din județele învecinate, sustrăgându-se de la plata birului domnesc; bostangiii, pe de altă parte, provocau multe neorânduieli în aceleași județe învecinate. Pentru a curma această stare de lucruri, voievodul Scarlat Ghica (august
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]