12,197 matches
-
acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din INTRIGĂ și ducînd la o turnură a acțiunii. ¶După Aristotel, recunoașterea (DESCOPERIRE, anagnorisis) este, împreună cu PERIPEȚIA (PERIPETEIA, RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE), mijlocul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Minimală → Povestire la to + Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor decît reprezentarea (sau MIMESIS): DISCURSUL NARATIVIZAT constituie un bun exemplu de relatare. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983; H. James 1972; Lubbock 1965. remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care spune din nou lucruri trecute, deja menționate. ¶Genette 1980. Vezi și REVENIRE. remitent [sender]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov, reprezentarea este opusă NARAȚIEI. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau DRAMEI) și, în narațiunea clasică, constituie conexiunea între scene ca și planul secund din care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. ritm [rhythm]. Un model recurent în VITEZA narativă și, mai general, orice model de repetiție cu variațiuni. Ritmul cel mai obișnuit în narațiunea clasică rezultă din alternanța regulată a SCENEI și COMENTARIULUI. ¶Brown 1950; Genette 1980; T. Wright 1985. rol [role]. Un set tipic de FUNCȚII performabile de către
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Tematică Orientată, DESTINATARUL), MARTE (OPOZANTUL), BALANȚA (arbitrul sau răsplătitorul, atribuitorul de bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu mai constituie actanți. Bremond a dezvoltat o tipologie complicată, pornind de la distincția fundamentală între PACIENȚI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și PERSONAJ-ȘABLON, TIP. rol actanțial [actantial role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi personificate de ACTORI diferiți. Cu alte cuvinte, actantul care constituie un rol fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE este specificat printr-o serie de roluri actanțiale pe parcursul unei traiectorii narative și specificat în plus ca un actor la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ. ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și AUXILIANT, MODALITATE, ROL TEMATIC. rol tematic [thematic role]. Un set de însușiri și comportamente care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă, iar eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. Vezi și FUNCȚIE. scală [scale]. Cantitatea relativă de detalii folosite pentru a reprezenta un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă, iar eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. Vezi și FUNCȚIE. scală [scale]. Cantitatea relativă de detalii folosite pentru a reprezenta un set anumit de situații și evenimente; mărimea unei narațiuni (sau a unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
detalii folosite pentru a reprezenta un set anumit de situații și evenimente; mărimea unei narațiuni (sau a unei părți din ea), în raport cu situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimente; mărimea unei narațiuni (sau a unei părți din ea), în raport cu situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ex., ar reprezenta ordinea în care se construiesc casele sau, altfel, ordinea în care oamenii le vizitează sau inspectează); un plan este o schemă direcționată spre un scop; iar un script este un plan stereotip. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980. schemă narativă [narrative schema]. Un CADRU general, în funcție de care se organizează NARAȚIUNEA. ¶Potrivit schemei narative canonice, după ce se deranjează o ordine anumită a lucrurilor, se stabilește un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT pentru a crea o nouă ordine, sau a o reinstaura
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care oamenii le vizitează sau inspectează); un plan este o schemă direcționată spre un scop; iar un script este un plan stereotip. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980. schemă narativă [narrative schema]. Un CADRU general, în funcție de care se organizează NARAȚIUNEA. ¶Potrivit schemei narative canonice, după ce se deranjează o ordine anumită a lucrurilor, se stabilește un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT pentru a crea o nouă ordine, sau a o reinstaura pe cea veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apoi cîștigă la loterie; apoi se îmbogăți" și "Se îmbogăți. Înainte de a se îmbogăți, fusese săracă, apoi cîștigă la loterie"). ¶Termenul "secvență de sosire" a fost împrumutat din gramatica generativ-transformațională. ¶Prince 1973. Vezi și REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. segmentare [stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se îmbogăți, fusese săracă, apoi cîștigă la loterie"). ¶Termenul "secvență de sosire" a fost împrumutat din gramatica generativ-transformațională. ¶Prince 1973. Vezi și REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. segmentare [stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ (sau o parte din el) relativ lung
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]