11,656 matches
-
-l, desfăcându-l și disecându-l ca un fan criminal pe cadavrul idolului proaspăt ucis. Căci, dintru Început, suntem avertizați că avec la logique tout devient clair. Milo vine așadar să ia nevasta lui Andrew pentru a o lua de nevastă, dar Andrew Îl avertizează că ea este mână spartă, că pentru a o Întreține ar trebui să apeleze la el, Andrew, care are bijuterii În valoare de două sute cincizeci de mii de lire sterline asigurate, că ar trebui să Însceneze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rapidă. Devine consubstanțial profilului personajelor care, deși simple În aparență, ascund ruguri adînci și mai ales, cît privește protagonistul, Întotdeauna bărbat, o irepresibilă dorință evazionistă coextensivă unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de briza unei autarhice mulțumiri mic-burgheze. Avem apoi femeia-soție, ajunsă la capătul căutărilor, viețuind fericită și autosuficientă. Avem apoi Femeia-ideal type, frumoasă, inaccesibilă, În mod special dezechilibrată În ultimul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oamenii „teribili și fericiți”. Să cităm din opera lui Mussolini, din discursurile lui publicate pentru prima dată în 1926 și reeditate. Într-o zi, regelui Macedoniei Filip i-au venit 3 vești: un general al său obținuse o mare victorie, nevasta îi născuse un copil, iar el fusese declarat învingător la jocurile olimpice. Atunci regele a implorat zeii să-i trimită și o mică nenorocire. Oprirea libertății prin voință. Această voință fermă aplicată societății duce tot la grija aproapelui. Această voință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București, 1951, Căsătorie ciudată, pref. M.N. Tudor, București, 1961; Vas Zoltán, Șaisprezece ani de închisoare, București, 1951 (în colaborare cu Emil Giurgiuca); Ana Seghers, Morții rămân tineri, București, 1952; Fehér Klara, Insula cutremurelor, București, 1953; Veres Péter, Încercarea, București, 1953, Nevastă rea, București, 1955; Sütö András, Pornesc oamenii, București, 1953, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare), Aripă de rândunică, București, 1960; Horváth István, Brazdă peste haturi, București, 1954, Berbecul brumăriu, București, 1957 (în colaborare cu Gelu Perian-Păteanu); Jókay Mór, Crăișorii
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând diferite ipostaze ale vieții de familie - infidelitatea unei soții de moșier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce își omoară bărbatul dispărut cu mult timp în urmă și reîntors să-și vadă copiii (Străinul), pregătirile febrile ale unui burlac pentru a-și primi virtuala logodnică împreună cu tatăl ei și așteptarea zadarnică a acestora (Musafirii lui Stavarache), necazurile
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
Radu Gyr, Anotimpul umbrelor, postfața edit., București, 1993, Ultimele poeme, postfața edit., București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Opere, introd. edit., București, 1994; ed. introd. edit., pref. Eugen Simion, București, 2001; Șerban Cioculescu, Caragialiana, București, 2003. Traduceri: Anatole France, Cele șapte neveste ale lui Barbă Albastră, București, 1992; Bram Stoker, Dracula, București, 1992; A. E. van Vogt, Silkie, București, 1993; Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, București, 1994; Jean Tardieu, La persoana întâi (Partea umbrei), București, 1994; Alain Finkielkraut, Umanitatea pierdută, pref. Cristian Preda
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
rog să lăsați niște defecte la noua mașină pentru a menține ceva din specificul prestigioasei industrii românești de autoturisme. Știți? Șoferul român tradițional se scoală duminică dimineața, bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului”în probleme sociopsihologice, atâta vreme cât acesta din urmă este lipsit de o formație de specialitate privind manifestările de violență în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
naturală inevitabilă, ci a provenit de la oameni în carne și oase, cu exces de zel, care după ce rupeau în bătaie oasele deținuților sau a celor arestați la anchetă, mergeau acasă și cu aceleași mâini își mângâiau copiii pe creștet sau nevestele pe sâni. S. Ț.: Nu, dar ce, ei spuneau cum îi cheamă? Și apoi, acolo ei nu mergeau cu numele lor, aveau nume conspirative, își spunea George Văsii când pe el îl chema Marinescu Iulian. C. I.: Comuniștii aveau experiența
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
peste noi, chiar dacă nu au ce să ne facă! Dar ca să nu avem probleme hai mai bine să ne căutăm o gazdă!" Și am găsit imediat găzduire la un cetățean a cărui soție era extrem de drăguță. Și când a văzut nevasta gazdei, individul cu care eram, niciuna nici două: Dom'le, eu pe asta la noapte trebuie s-o am!", că bărbatul ei, gazda noastră, lucra în schimburi. I-am replicat: "Băi, tu ești nebun!? Păi, în situația în care suntem
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
familiilor se obținea prin niște sfori de care erau atârnate cearșafuri care separau o familie de alta. Nu prea aveau ce păzi. Victorel umbla cu buzunarele dar era băiat bun în fond, iar ceea ce făcea el nu mă prea interesa. Nevastă-sa a adus de mâncare.... pffffff, după câte zile de foame?! Și de ce să nu stau eu liniștit, că aveam picioarele umflate butuc!? C. I.: Care erau condițiile acolo? S. Ț.: Din lagăr se putea ieși pe poartă, că nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
puneau un teanc de ziare, o puneau pe sora mea deasupra lor și dădeau foc la ziare să-i ardă tălpile, genunchii... Odată chiar le-au spânzurat cu capul în jos, pe ea și pe încă o femeie din Lupești, nevasta lui Costea Ion, poreclit "Balauru". Ăsta a stat ascuns într-o grotă vreo 4 ani de nu l-a găsit nimeni. Am cartea pe care a scris-o el, dar am și discutat personal cu el. C. I.: Dar scopul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai căuta de lucru și mai găsea pe la câte o prietenă sau vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu familiile în România? R. R.: La început erau singuri, fără familie. Mai târziu a locuit acolo un căpitan care și-a adus și familia, că începuse să le dea voie. Dar colonelul era singur. Mi-a arătat poza cu nevastă-sa și cu băiatul: era slab, amărât copilul, semăna cu mine, într-adevăr. Colonelul mă chema la el și mă trimitea să-i cumpăr sticla cu vin. Avea țigări în niște cutii "Volga", cu o cămilă pe ele, și m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am culcat în patul acela cazon și l-am legat de pat cu o frânghie, la fel cum înfeși un sugar. Căpitanul a început să cânte cât îl ținea gura, despre serdța maia, inima lui, adică Zâna. La insistențele lui, nevastă-sa l-a dezlegat. Eu stăteam chitit, că era riscant, avea pistol. Mama s-a dus și a găsit un pumn de cartușe acolo pe jos, le-a strâns într-o cană, iar cana a băgat-o într-o vitrină
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căpitanului și cred că milițianul acela a fost dat afară din miliție că după o vreme l-am văzut prin Râmnic îmbrăcat civil. Involuntar am făcut și un rău acelui om. Eu am căutat doar să le explic căpitanului și neveste-sii că în România nu este rebeliune ca în Ungaria. Dar lor le tremura inima că v-a răbufni și în România cum a izbucnit în Ungaria. C. I.: Da, nu a fost ca la unguri. R. R.: Și mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani de zile un sanitar cu nevastă-sa, basarabeancă. Când am plecat, deportați, Batog ăsta a rămas în acea casă. De aceea comuniștii au crezut că acea casă este a sanitarului și nu a noastră și n-au confiscat-o. Sanitarul acela a plecat după ce a locuit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Izvoranu, fost securist, a fost schimbat și a venit altul mai înrăit, care ne-a pus să plătim acolo chirie în regim de hotel, 320 de lei pe lună. Camera era de patru persoane, dar stăteam acolo numai eu cu nevastă-mea. Am făcut cerere din nou, ca să locuiesc ca familist acolo. La un moment dat ăștia de la IGL ne-au scos restanțieri la plata chiriei și au încercat să ne scoată de acolo din cameră și să ne execute ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu mi-a plăcut treaba asta. Cu măgarul ăsta despre care v-am spus că l-am găsit la țărăniști, Emanoil, beam cu el, era șef de cadre. L-am adus după Revoluție la un restaurant pe el și pe nevastă-sa și i-am zis: "Ce-mi spuneai că ești, codoșul Securității? Ce faci acum?" A început nevastă-sa să plângă: "Lasă-l, domnu Movilă...", c-o fi, c-o păți... Nu, doamnă, că n-am niciun interes, eu am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la țărăniști, Emanoil, beam cu el, era șef de cadre. L-am adus după Revoluție la un restaurant pe el și pe nevastă-sa și i-am zis: "Ce-mi spuneai că ești, codoșul Securității? Ce faci acum?" A început nevastă-sa să plângă: "Lasă-l, domnu Movilă...", c-o fi, c-o păți... Nu, doamnă, că n-am niciun interes, eu am venit să-i aduc aminte". A ajuns vai de capul lui acum. S-a îmbătat și a căzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Copiii dumneavoastră erau mari? I. N.: O fată avea 6 ani și cealaltă, 4 ani. Și au știut și părinții, frații... C. I.: Părinții au aflat probabil de la soția dumneavoastră. I. N.: Da, părinții au știut, că le-a comunicat nevastă-mea. C. I.: Întreb acestea pentru că scopul anchetei și detenției nu era atât pedepsirea eventualului vinovat, că numai vină nu se putea numi ceea ce ați făcut, ca și cum dacă am vorbi acum despre Băsescu sau despre Ponta ar veni cineva și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]