12,062 matches
-
și Portugaliei. În Europa, Austria, Prusia și Rusia au devenit mari puteri continentale, iar Revoluția Franceză din 1789 a marcat abolirea monarhiei franceze. În Africa, populațiile fulani, zulu și buganda au fondat noi regate. Statele africane nordice au înlăturat dominația otomană. Imperiul Mogul din India s-a prăbușit, iar Marea Britanie și Franța au pornit o luptă pentru cucerirea Indiei. China dinastiei Qing cucerește Tibetul, însă se confruntă cu probleme interne. Japonia a interzis contactele cu Occidentul și s-a izolat. În
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
l (denumit și akcea, akche, în , iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258-1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
l (denumit și akcea, akche, în , iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258-1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită "aspron" (în română: „alb”) și destinată prelevării unui impozit. Din punctul de
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
l (denumit și akcea, akche, în , iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258-1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită "aspron" (în română: „alb”) și destinată prelevării unui impozit. Din punctul de vederea al Islamului, acest impozit este condamnabil, întrucât era aplicabil oricărui
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită "aspron" (în română: „alb”) și destinată prelevării unui impozit. Din punctul de vederea al Islamului, acest impozit este condamnabil, întrucât era aplicabil oricărui supus al Imperiului Otoman. Primele akcele au fost bătute în atelierele de la Bursa, iar mai târziu și în alte orașe ale imperiului. Moneda avea titlul de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. Denumirea românească "aspru" provine din
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
monedei "aspru" a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
din valoarea tezaurului descoperit. Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit-o „akcea”, care să fie echivalentă valoric cu moneda otomană omonimă ("akçe"). "Akceaua moldoveană" a fost realizată în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă. În 1454, Mehmed II (1451-1481) a introdus o nouă unitate, altun, 1 altun valorând 60 akçe. În 1700, 1 altun
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
iar în 1800 abia 0,1 para. Lira turcească a apărut în 1870. În 2005, lira turcească a fost înlocuită de noua liră turcească, în . Asprul otoman a fost imitat și falsificat de state aflate în relații comerciale cu Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Sclavia, un capitol negru în istoria umanității, nu a ocolit nici lumea islamică unde chiar Coranul o recunoaște. Abolită oficial mult mai târziu, mai precis după căderea Imperiului Otoman, sclavia Orientului Mijlociu a devenit, ca în alte părți ale lumii, o afacere în sine. Având rădăcini puternice în perioada preislamică, ea și-a continuat parcursul și după apariția islamului în secolul al VII-lea. În perioada timpurie a islamului
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
de Jos. Matei Basarab nu a ales întâmplător să construiască o mănăstire la Plătărești. Mănăstirea se încadra într-un ingenios sistem defensiv, menit să contribuie la o mai bună apărare a țării și la descurajarea eventualilor agresori potențiali. Deoarece Poarta Otomană nu permitea construirea de cetăți, Matei Basarab a folosit din plin construirea de mănăstiri fortificate, înzestrate cu turnuri și ziduri solide, care pe lângă scopul religios puteau juca la nevoie și un important rol militar. Astfel, o importanță deosebită a acordat
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
orașului o serie de locașuri de cult înconjurate de ziduri, dispuse pe o rază de 30-40 de kilometri, cum ar fi cele de la Căldărușani, Plătărești, Plumbuita, Mărcuța sau Negoești. În 1659 domnitorul Mihnea al III-lea se răzvrătește împotriva stăpânirii otomane, dar este înfrânt și nevoit să se retragă în Transilvania unde va și muri. În urma acestui episod, sultanul Mehmed al IV-lea ordonă noului domnitor Gheorghe Ghica să mute capitala la București și să dărâme din temelii reședința domnească din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
refugia pentru prima dată la Plătărești chiar în primul său an de domnie, 1689, când a trebuit să părăsească Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse de generalul Donat Heissler, intrate în Țara Românească pentru a se lupta cu oștile Imperiului Otoman. Odată cu sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu se încheie ultima perioadă de prosperitate din istoria Mănăstirii Plătărești. Începutul domniilor fanariote va aduce închinarea mănăstirii către Sfântul Mormânt deși hrisovul din 1640 al ctitorului Matei Basarab, confirmat prin tomosul din 1644 al
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
neagră [...] această țară fiind pustiită de războaiele dese și atacurile tâlharilor"”. De altfel, în a doua jumătate a secolului XVIII, în mânăstire își vor stabili sediul diferite comandamente ale trupelor de ocupație austriece și ruse, angajate în luptele cu Imperiul Otoman. Decăderea mănăstirii sub conducerea egumenilor greci va continua, ea fiind menționată în 1808 în rândul celor mai sărace mănăstiri din țară, cu un venit anual de numai 2000 de lei. Mănăstirea avea biserica afectată profund de cutremurul din 1802 care
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sosește din București doctorul Canelas, aducând scrisori de la bimbașa Sava, care anunța că dușmanul [turcii n.n] a sosit și a așezat tabăra la Plătărești, și se plângea mult împotriva slugerului Tudor, că este de partea turcilor."” La plecare, trupele otomane vor devasta mănăstirea, aducând distrugeri însemnate în special picturii interioare. Biserica mănăstirii va fi reparată parțial în 1832, iar pictura va fi restaurată abia în anii 1970. Catagrafia Țării Românești din 1823 menționează Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Mucenic Mercurie. Icoana este categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române. Pictura din naos și altar a suferit distrugeri importante în urma prăbușirii turlelor la cutremurul din 1802, dar mai ales datorită devastărilor făcute de trupele otomane, staționate în incinta mănăstirii pe timpul revoluției din 1821. Pe timpul reparațiilor din 1832, stratul de tencuială cuprinzând pictura originală a fost îndepărtat, fiind aplicat un nou strat de tencuială de frescă, destinat unei repictări a bisericii. Din cauza succesiunii evenimentelor viitoare, biserica
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
-lea greutatea sa s-a redus foarte mult. Denumirea aspron-ului provine de la culoarea sa albă-argintie: în greacă, "άσπρον" (transliterat: aspron), „alb”, iar greacescul "trachys" ("τραχύς"), „neregulat”, „neneted”. La plural: "aspra trachea". În prima parte a secolului al XIV-lea, sultanul otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară, sub fiul lui Osman I, sultanul Orhan I, la Bursa. În limba română, această monedă otomană este cunoscută mai ales sub denumirea de aspru, dar și sub denumirea împrumutată din limba turcă: "akcea".
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
este arhitectură dezvoltată în cadrul Imperiului Otoman, care a apărut în Bursă și Edirne, între secolele XIV și XV. Arhitectură Imperiului Otoman, dezvoltată din arhitectura selgiucizilor , a fost influențată de arhitectură islamică , iraniană , precum și tradițiile bizantine după cucerirea Constantinopolului de către turci. După aproape 400 de ani de
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
este arhitectură dezvoltată în cadrul Imperiului Otoman, care a apărut în Bursă și Edirne, între secolele XIV și XV. Arhitectură Imperiului Otoman, dezvoltată din arhitectura selgiucizilor , a fost influențată de arhitectură islamică , iraniană , precum și tradițiile bizantine după cucerirea Constantinopolului de către turci. După aproape 400 de ani de arhitectură bizantina, artefactele precum biserică Hagia Sophia au servit că modele pentru multi dintre arhitecții
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
precum și tradițiile bizantine după cucerirea Constantinopolului de către turci. După aproape 400 de ani de arhitectură bizantina, artefactele precum biserică Hagia Sophia au servit că modele pentru multi dintre arhitecții care au lăsat în urmă unele dintre cele mai spectaculoase moschei otomane. În general, arhitectura otomană a fost descrisă că arhitectura otomană sintetizat cu tradițiile arhitecturale ale Mediteranei și Orientul Mijlociu. În timpul Imperiului Otoman, turcii au atins cel mai înalt nivel al dezvoltării arhitecturi de până atunci. Ei au însușit tehnică de a
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
cucerirea Constantinopolului de către turci. După aproape 400 de ani de arhitectură bizantina, artefactele precum biserică Hagia Sophia au servit că modele pentru multi dintre arhitecții care au lăsat în urmă unele dintre cele mai spectaculoase moschei otomane. În general, arhitectura otomană a fost descrisă că arhitectura otomană sintetizat cu tradițiile arhitecturale ale Mediteranei și Orientul Mijlociu. În timpul Imperiului Otoman, turcii au atins cel mai înalt nivel al dezvoltării arhitecturi de până atunci. Ei au însușit tehnică de a construi spații vaste interioare
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]